Serghei Esenin - Ah, voi sănii

 

Cel mai frumos nebun al Marelui Imperiu de Est, nemuritorul Serghei Esenin...

 

Ah, voi sănii

 

 

~*~

 

Ah, voi sănii, sănii! Şi cai, voi cai!

Numai dracul va scornit, mişelul!

Peste stepă-n goană cu alai,

Rîde pân' la lacrimi clopoţelul.

 

Pretutindeni, prin pustiuri reci

Lună nu-i, nici glas de cîini, nici ceaţă.

Încă n-am îmbătrânit pe veci,

Hai, dă-ţi suflet, viaţa mea-ndrăzneaţă.

 

Cântă-n spargul nopţii, vizitiu,

Te-nsoţesc de vrei, dar cu tristeţe,

Despre ochii umezi care-i ştiu

Şi despre voioasa-mi tinereţe.

 

Pălăria mi-o pleoşteam ades,

Puneam calul între hlube late,

M-aşezam pe-un braţ de fân ales,

Şi pe urmă, ţine-te, măi frate!

 

Cum mă mai împăunam, zburând!

Şi-n tăcerea nopţilor stufoase,

Gureşa-mi harmonică oricând

Sucea capul fetelor frumoase.

 

...Totu-i dus. Fugarul a pierit.

S-a schimbat şi părul meu şi glasul.

De prea mult voios pălăvrăgit

Şi-a pierdut harmonica mea glasul.

 

Sufletul mi-i totuşi plin de rost,

Gerul şi zăpada-mi saltă ţelul,

Fiindcă peste toate câte-au fost

 

Râde pân' la lacrimi clopoţelul.

 

 

~*~

Ah, Serghei, Serghei, neuitatule,

Mi-e dor de tine-mpieliţatule!

MC