Dragii
mei enoriași!
Credința noastră. Auzim pe mulți vorbind de
credința lor. De fapt, ei se referă la încrederea pe care o au în diferite
obiecte, bunuri, abilități, poziții sociale etc. Unii cred în mașinile lor, în
vilele lor, în banii lor, în afacerile lor, în puterea lor, în relațiile pe
care le au, în inteligența lor, în viitorul lor, în ideologia lor. Unii sunt
încredințați că vor schimba lumea cu invențiile lor, cu știința lor; alții sunt
convinși că vor ajunge mari bogătași, ori se vor cățăra în vârful piramidei
sociale prin înțelepciunea lor sau prin abilitățile lor de a frauda, de a
înșela, de a ,,dribla” societatea. Pentru împlinirea idealurilor, în urma unor
astfel de oameni au rămas uneori munți de cadavre, au curs râuri de sânge și de
lacrimi. Nu este o noutate. Așa a fost întotdeauna și pretutindeni. Istoria a
consemnat multe fapte de acest gen, a păstrat amintirea multor personaje
pozitive sau negative. Timpul și viața a dovedit cu prisosință că astfel de
credințe, de încrederi, de idealuri au fost adevărate aberații, iluzii,
derapări ideologice și sociale, atâta vreme cât din ecuația lor a lipsit
Dumnezeu.
Noi,
creștinii, avem o credință altfel. Îi lăsăm pe alții să se laude cu cele
menționate mai sus și noi ne străduim să ne apropiem cât mai mult de Dumnezeu.
Cu siguranță, nu suntem așa bogați, așa puternici, nu avem ce au ei, nu ne
înfruptăm din plăcerile din care se înfruptă ei, dar suntem convinși că drumul
nostru este cel care ne duce la mântuire, la liman, la Hristos și asta ne e de
ajuns.
Noi
credem că mai presus de toate bunurile materiale din lumea aceasta, de toate
plăcerile pe care ni le oferă lumea, este Hristos și mântuirea sufletelor
noastre.
Noi
credem într-un Dumnezeu mare și puternic, spiritual, veșnic, sfânt,
atotprezent, înțelept, bun și iubitor de
oameni, unu în ființă, dar întreit în persoane. Nu credem în trei dumnezei, ci
în unu întreit în persoane: Dumnezeu – Tatăl, Dumnezeu – Fiul și Dumnezeu –
Sfântul Duh, care formează Sfânta Treime. Credem că Dumnezeu – Tatăl este
creatorul și conducătorul lumii, că Dumnezeu - Fiul este mântuitorul și
judecătorul lumii, că Dumnezeu – Duhul Sfânt este sfințitorul și dătătorul de
viață al lumii. Credem că din iubire de oameni Dumnezeu – Tatăl a trimis în
lume pe Fiul Său, Dumnezeu – Fiul, să se nască din Sfânta Fecioară Maria, să ia
trup omenesc, Dumnezeu fiind, și să se aducă pe Sine jertfă nevinovată pentru
păcatele lumii. Credem că Mântuitorul Iisus Hristos este Dumnezeu adevărat, că
a săvârșit numeroase minuni pe care nici un om nu le-a putut săvârși vreodată,
că S-a lăsat arestat, judecat, bătut, batjocorit, răstignit și omorât pentru
păcatele noastre. Credem că El a săvârșit cea mai mare minune din istoria
omenirii: propria Sa Înviere. Credem că a întemeiat Biserica pe Cruce și că această Biserică va dăinui până
la sfârșitul veacurilor și nici porțile iadului nu o vor învinge. Credem că
Mântuitorul S-a înălțat la ceruri la 40 de zile după Înviere, șezând pe tronul
dumnezeirii alături de Dumnezeu – Tatăl și că va reveni a doua oară la
sfârșitul lumii, când va judeca lumea. Credem că Dumnezeu – Sfântul Duh revarsă
harul său dumnezeiesc peste oameni prin Sfintele Taine(Botezul, Mirungerea,
Spovedania, Împărtășania, Nunta, Maslu și Hirotonia), peste oameni și
elementele naturii prin Sfintele Ierurgii, că El este fuxul de viață al lumii,
că prin El viem și suntem.
Noi,
creștinii, credem că Biserica este Casa lui Dumnezeu în mijlocul lumii, corabia
care ne duce pe marea acestei lumi către limanul Hristos, care ne ajută să ne
mântuim. Credem în puterea Sfintelor Taine, prin care ne unim cu Hristos. Noi
credem că omul este creația lui Dumnezeu, alcătuit din trup material și muritor
și suflet spiritual și nemuritor. Credem că moartea nu este o nimicire a firii,
ci o poartă de trecere dintr-o lume în altă lume. Credem că Învierea Domnului
Iisus Hristos este garanția învierii noastre de la sfârșitul lumii. Credem că
există o judecată particulară după moarte și o judecată universală a tuturor
oamenilor și a tuturor popoarelor.
Noi,
creștinii, credem că toate sunt cu știrea și cu voia lui Dumnezeu spre pedeapsa
păcatelor noastre, spre încercarea credinței noastre sau întărirea acestei
credințe. Credem că răul lucrează în lume atât cât îi permite Dumnezeu să
lucreze.
Noi,
creștinii, credem că Dumnezeu nu va lăsa țara noastră și poporul nostru să
piară, că ne iubește, așa păcătoși cum suntem. Credem că noi, românii, avem un
rost în lume, avem un viitor, și, în ciuda tuturor piedicilor, vom reuși să ne
împlinim menirea. Am dat de-a lungul veacurilor prea mulți sfinți și prea mulți
martiri, ne-am pus prea mult nădejdea în El, ca să ne întoarcă spatele.
Noi,
creștinii, credem că partea bună ne-am ales de la viață, că mântuirea este
idealul nostru, că Dumnezeu este cu noi și în noi și de nimeni și de nimic nu
trebuie să ne temem. Credem că au fost vremuri mult mai grele, pe care moșii și
strămoșii noștri le-au traversat victorioși, fiindcă Dumnezeu i-a călăuzit și
i-a ocrotit. Credem că și cu noi va face la fel. Amin.
*
Cuvinte duhovnicești. Redăm mai jos câteva gânduri al Sfântului Tihon de Zadonsk, grupate sub titlul Comori duhovnicești: ,,Buna este lumina soarelui, a lunii și a stelelor,
dar este un bun material, care luminează trupul. Bun este aerul, dar este un
bun material, care însuflețește trupul. Bună este pâinea și orice mâncare, dar
sunt bunuri materiale care întăresc trupul. Bună este băutura, dar este un bun
material care mângâie trupul. Bună este apa, dar este un bun material care
spală trupul și-l răcorește. Bună este casa, dar este un bun material care
adăpostește trupul. Bun este focul, dar este un bun material care încălzește
trupul. Bună este îmbrăcămintea, dar este un bun material care acoperă trupul.
Bune sunt roadele pomilor și iarba, dar sunt bunuri materiale pe care trupul le
gustă. Bună este mierea, dar este un bun firesc, ce îndulcește trupul și așa
mai departe.
Altceva odihnește și
împlinește sufletul. Există viața, care însuflețește sufletul; există lumina,
care luminează sufletul; există pâine și mâncare, care întăresc sufletul;
există băutura, cu care el se răcorește; există casa, în care el se
adăpostește; există dulceața, cu care el se îndulcește; există îmbrăcăminte, cu
care el se acoperă și așa mai departe. Pentru suflet numai Dumnezeu este
lumina, viața, mâncarea, băutura, întărirea, răcorirea, mângâierea, desfătarea,
bucuria, odihna, pacea, bogăția, cinstea, slava și toată fericirea. Fără
Dumnezeu și în afara lui Dumnezeu sufletul nu poate trăi, nu se poate odihni,
nu poate fi fericit. „Dumnezeu este iubire și cel ce rămâne în iubire rămâne în
Dumnezeu și Dumnezeu rămâne întru el! (I
Ioan, IV,
16).
*
In memoriam: Ing.
Cristinel Priboi. Am auzit de dânsul abia după Revoluție. Era directorul Romtelecom –
Mehedinți. De câte ori se realiza câte ceva de valoare prin subscripție
publică, Domnul Cristinel Priboi era printre cei dintâi contribuabili. Eu colaboram
la ziarul ,,Datina” din Tr. Severin și începusem să mă fac cunoscut. Într-o zi
am fost chemat de Domnul Priboi la biroul dumnealui. Sediul Romtelecom ocupa
cea mai mare parte din clădirea Poștei Române, ca parte a acesteia.
M-am
dus. Biroul era situat la primul etaj. Am rămas uimit când am intrat. Pereții
erau blindați cu icoane. Pe birou era un crucifix, o candelă aprinsă, un teanc
de cărți, din care nu lipsea Biblia. Directorul era un om între două vârste, de
talie mijlocie, amabil și modest. S-a ridicat grăbit de la birou și mi-a ieșit
în întâmpinare, m-a salutat bucuros și m-a invitat să iau loc pe un fotoliu.
Am
discutat mai multe cu dânsul, mai ales probleme legate societatea românească de
după Revoluție. Era prin 1990 – 1991 și aveai ce să discuți pe această temă.
Conversația noastră era des întreruptă de telefonul mobil care-i tot zbârnâia
în buzunar. La vremea aceea un telefon mobil era o raritate. Nu oricine își
putea permite să aibă așa ceva. La un moment dat, directorul mi-a spus de ce
m-a chemat. Voia să fie mai activ în județul nostru sub aspect religios, pentru
a contrabalansa activitatea unor secte ce-și făceau de cap la un anumit post de
radio din municipiu. Nu era mulțumit de felul cum se implică preoții noștri în
activitatea de combatere a prozelitismului sectar. Era sincer și se dovedea a
fi un bun creștin ortodox. Avea vaste cunoștințe dogmatice și de istorie a
Bisericii Ortodoxe Române. Mi-am dat seama că inițiativa sa nu este un act de
bravadă, ci dorința sinceră de a-L mărturisi pe Hristos și a-I face cunoscută
învățătura.
Domnul
Ing. Cristinel Priboi se înțelesese cu conducerea postului Radio Sud din Tr.
Severin ca să-i aloce un anumit timp de emisie zilnic, pe care să-l folosească
așa cum va considera dânsul potrivit. Pentru aceasta citea pericopa evanghelică
a fiecărei zile la acel radio. Nu avea curajul să treacă la explicarea și
comentarea textului. M-a rugat să fac eu aceasta, de câte ori vreau în timpul
săptămânii. Îmi permitea să prezint și alte materiale pe care le consider
potrivite. Nu-mi dădea limită de timp. Urma să merg la postul respectiv de
radio când aveam eu vreme, să înregistrez materialele și ele să fie puse în
undă în următoarele zile. Mi-a surâs ideea. M-am prins. Dacă la început mi s-a
părut a fi o joacă, după câteva luni mi-am schimbat părerea. Un an și mai bine
am avut nenumărate emisiuni la postul de radio respectiv. Îmi pare rău azi că
nu mi-am înregistrat și nici nu mi-am scris emisiunile respective, fiindcă ele
erau de fiecare dată adevărate creații și materiale de suflet.
Între
timp, Domnul Ing. Cristinel Priboi și-a dat doctoratul în telecomunicații,
devenind cel mai competent în domeniu din județul nostru. Totuși, de la radio
începuse să absenteze. Am pus aceasta pe seama oboselii cauzate de examenele de
doctorat, pe seama numeroaselor activități și griji. Era adevărat
și nu era!
Într-o
discuție cu un enoriaș am meu, regretatul Mănescu Ion, poștaș pensionar, am
aflat că Domnul director Cristinel Priboi organizase o întâlnire cu toți
pensionarii de la Poștă și Romtelecom, foști colegi sau subalterni ai săi. Din
banii săi plătise masă la restaurant, adusese muzicanți. A fost o petrecere ca
o nuntă. Nu se pomenise în județul
Mehedinți o asemenea faptă! Din păcate, a fost ca un rămas bun!
La
scurt timp am aflat cu Domnul Cristinel Priboi este grav bolnav. Boala
secolului îi atacase creierul. Cu siguranță că și undele electromagnetice ale
telefonului pe care-l folosea într-una își aveau partea lor de vină. Cert este
că s-a stins un intelectual, un om de suflet și un creștin devotat prea
devreme. Ar fi putut să mai facă multe!
Dumnezeu
să te ierte, dragă prietene!
*
Casa mea. Se apropie Sfintele Paști
și mulți ar vrea să revină la casa părintească de peste mări și țări, dar nu
mai pot. Fie că nu-i mai așteaptă nimeni și casa e pustie, fie că nu au
posibilități materiale, fie că restricțiile ce-au cuprins lumea îi împiedică,
fie au alte motive și neputințe, așa că poezia lui Grigore Vieru cu acest titlu este foarte actuală. Iat-o!
,,Tu mă iartă, o, mă iartă,
Casa mea de humă, tu,
Despre toate-am scris pe
lume,
Numai despre tine nu.
Să-ţi trag radio şi lumină
Ţi-am făgăduit cândva
Şi că fi-vom împreună
Pieptul meu cât va sufla.
Dar prin alte case, iată,
Eu lumina o presor,
Alte case mă ascultă
Când vorbesc la difuzor.
Ţi-am luat-o şi pe mama
Şi-aţi rămas acuma, ia,
Vai, nici tu în rând cu
lumea
Şi nici orăşeancă ea.
Las’ că vin eu cu bătrâna
Şi nepotul o să-l iau,
Care pe neprins de veste
Speria-va-ţi bezna: „Hau!”
Şi vei râde cu băiatul
Ca doi prunci prea mititei
Şi vei plânge cu bătrâna
De dor, ca două femei.
Şi vei tace lung cu mine
Cu văz tulbur şi durut,
Casă văduvă şi tristă
De pe margine de Prut”.
*
File de jurnal – 25 August 1982. ,,În
seara zilei de 23 august au venit pe la mine Frumosu Gheorghe și Mughiuruș
Mircea din Timișoara. Dânșii au făcut policandrele pentru bisericile de la
Malovăț și Bârda. Aduseseră la Godeanu părintelui Achimescu un policandru și au
trecut apoi și pe la mine să-mi zică ,,bună ziua”. I-am întrebat dacă nu
regretă absența de la defilările de dimineață,
Domnul Frumosu mi-a răspuns: ,, - No, apăi noi suntem sătui de hau-hau,
părinte!” S-au oferit să-mi vândă din Timișoara făină de porumb cu 15 lei/kg și
de grâu cu 20 lei/kg. E un preț exagerat!
Azi
am așteptat pe pictorul Ivănescu să vină a biserica din Malovăț. Zadarnic.
După-amiază am fost cu Părintele Ionică Sfetcu la înmormântarea Domnicăi
Mucioniu din Răscolești(79 ani), mama Vetuții Glavan din Malovăț, neam de
Sfetcani. Am înmormântat-o la Halânga.
A
fost și părintele I. Era venit proaspăt
de la Mănăstirea Strâmba(GJ), unde fusese trimis de Consistoriul mitropolitan
pentru ,,dezinfectare, dezalcoolizare și deratizare”. Ne-a spus că n-a stat la
mănăstire decât o zi și o noapte. Îl întâlnise în Tg. Jiu pe un oarecare
Modoran, mare ștab la Comitetul Județean de partid din Tg. Jiu, originar din
Halânga. Acesta i-a ,,întărit” moralul și l-a trimis la primarul comunei
Ciuperceni, pe raza căreia este situată mănăstirea, ca să-i dea dovadă că a
figurat pe o perioadă de trei luni în
evidența organelor locale. Acestuia i s-a alăturat și protopopul Neofit
Stănciulescu din Tg. Jiu, care, de teamă ,,să nu moară de foame la schit”, l-a
trimis acasă, urmând să se întoarcă la sfârșitul perioadei ca să-i dea
,,țâdulă” la mână. În această ,,ipostază a canonisirii”, părintele I. a venit
liniștit acasă și, de bucurie, a tras și o beție pe cinste. Părintele Pufan,
protopopul de Tr. Severin, a aflat între timp că părintele I. este ascuns acasă
și de aceea, împreună cu Domnul Gheorghe Hâncu, inspectorul teritorial de la
Culte, au plecat să facă investigațiile de rigoare. Când i-a observat la
poartă, părintele I. se afla în spatele casei. A dat binișor drumul la câini
și, ține-te sânția-ta, cei doi ,,indiscreți” erau gata-gata să-și lase nădragii
la Halânga, drept trofeu câinilor părintelui I. De atunci nu l-au mai deranjat.
Acum,
dacă vor
demola satul Halânga, se crede că biserica o vor lăsa drept biserică de
cimitir. Halânga va fi dată ca localitate suburbană la 1 octombrie a.c. și
acolo se va face un nou cimitir orășenesc. Părintele I. preferă să rămână la
cimitir.
Biserica
de la Halânga e deteriorată rău la exterior. Interiorul se păstrează binișor. E
construită în 1904-1930 și pictată de pictorul Gh. Bărbulescu-Tismana.
La
parastas, cât dascălul și-a zis pe-ale lui, Părintele I. și-a aranjat unghiile,
a examinat cu atenție icoanele și fotografiile de pe pereți. De altfel, nici ai
casei nu-l prea luau în serios. Aveai impresia, după felul cum foiau în jurul
lui, că e un fel de marionetă.
Se
spune că a fost importată o scroafă de rasă, care era recomandată că la fiecare
fătare dă câte 12 purcei. Culmea a fost însă că la prima fătare a făcut un
singur purcel. De teamă, îngrijitorii și, de la ei în sus, la fiecare treaptă
ierarhică, fiecare a declarat superiorilor mai mulți purcei de la scroafa
respectivă. Când a ajuns raportul final la Ceaușescu, purceaua se spunea că
fătase 13 purcei. Șeful a decis ca un purcel să se dea la export, iar ceilalți
12 să se dea la îngrășătorie și apoi să se livreze drept carne pentru
populație. Aceasta apropo de unele ,,obiceiuri” de a exagera realitățile în
datele noastre statistice.
Lila
lui Toni Hurduc mi s-a plâns că M. are doi copii prin clasa a VI-VII-a, care
fură ca-n codrii Vlăsiei fructe, struguri, porumbi, dovleci și orice le iese în
cale. Nu au frică, nici rușine de nimeni și nimic. Când nu pot transporta
,,marfa” singuri, se duce tatăl lor și-i ajută. Mama lor le-ar fi spus: ,,-
Dacă veniți goi acasă, nu vă dau mâncare!” Dacă cineva spune părinților,
aceștia nici nu vreau să audă; dacă le spun copiilor, se aleg cu înjurături și
amenințări; dacă se plâng autorităților,
se plâng degeaba.
Aseară
a fost horă în Malovăț. Au făcut-o în poiana din rogozurile din spatele sediului C. A. P. – ului. Au adus lăutarii
din Bobaița și i-au instalat pe scenă iluminată și prevăzută cu stație de amplificare. A fost
multă lume, dar mai cu seamă vârstnicii
au jucat ca niciodată. Asta în cinstea lui 23 August!
Se
zice că la Curila ar exista o comoară. În fiecare an ,,joacă banii” la Sfântul
Andrei. E vorba ca să disloce Dealul Curila pentru a deschide drumuri
cărbunelui. E foarte interesant dacă s-ar găsi ceva. Ar fi o atestare
etnoistorică de mare importanță”.
*
Ajutoare și donații. În această perioadă parohia noastră
a primit câteva ajutoare și donații, astfel: Doamna Corina Mălureanu din București: 1.500 lei(pentru masa de la Azilul de
bătrâni din Ilovăț); Domnul
Arhitect Horia-Mihai Nicolescu din București: 500
lei; Doamna Enache Maria din București: 250
lei; Doamna Elisabeta Leferenz din Nürnberg (Germania): 242 lei; Domnul Ing. Marin Zăuleț din Tr. Severin, fiu al
satului Bârda: 200 lei; Doamna
Roman Carmen din
Tr. Severin și Onor. familie Ciurel
din Tr.
Severin: câte 100 lei; Domnul
Ing. Mucioniu Dumitru din Tr. Severin și Domnul
Popa Teodor din
Tr. Severin, fiu al satului Bârda: câte 50 lei;
Doamna Haidamac
Miroana din
Malovăț a mai adăugat 100 lei pentru contribuția de cult,
totalizând până acum 170 lei; Domnul
Oprișan Valeriu din
Malovăț a achitat pentru contribuția de cult 70 lei, iar Domnul
Oprișan Sever și Domnul Bazavan Marin din Malovăț: câte 50 lei.
Domnul Arhitect
Horia-Mihai Nicolescu din București ne-a trimis
și un pachet cu haine vechi pentru cei care au nevoie în parohia noastră.
Începem distribuirea lor duminică, 18 aprilie, la Bârda.
Dumnezeu
să le răsplătească tuturor!
*
Coșul de Paști. Dând urmare îndrumărilor Preasfințitului Episcop Nicodim, acțiunea Coșul de Paști este în plină derulare în parohia
noastră. Precizăm că am început să donăm câte un exemplar din cartea Părintelui
Ilie Cleopa, Îndrumător de
Spovedanie în
parohie. Singura condiție pentru enoriașii noștri este aceea de a veni la
biserică să-și ridice cartea; în următoarele zile începem să trimitem câte un
exemplar și la acei credincioși din afara parohiei, care au ajutat parohia
noastră cu cel puțin 100 lei în
perioada 01. Apr. 2020 – 01. Apr. 2021. Amintim că Doamna Dr. Ionescu Mihaela - Aritina din Curtea de Argeș a
achitat 1.200 lei pentru această carte. Doamna Corina Mălureanu din București a achitat suma de 1.500 lei, pentru o masă pe care s-o asigurăm
bătrânilor de la Azilul din Ilovăț. Am luat acceptul conducerii azilului pentru
masa de prânz din Duminica Floriilor(25 aprilie). Am comandat la Restaurantul
,,Tropical” din Tr. Severin 40 porții cu următorul meniu: ciorbă de pește cu
mămăliguță, sarmale de post, pește la grătar cu garnitură de pilaf și salată,
cozonac. Separat de acestea vom duce două baxuri de suc, două baxuri de apă
minerală și 50 pâini.
Organizăm
o vizită la Azilul de copii cu handicap din Tr. Severin pentru ziua de joi, 6
Mai.
În
ședința din 11 aprilie, Consiliul Parohial a hotărât să acordăm o serie de
ajutoare bănești pentru persoanele și familiile cu situații deosebite din
parohie, astfel: Orodan Claudiu din Malovăț: 300 lei; Pau Dumitru din Malovăț și Paulescu Sorin din Bârda: câte 200 lei;
Tărăbâc Gheorghița, Badea Leontina, Ștefu C. Constantin, Căprioru Ion din Malovăț: câte 100 lei. Banii vor fi trimiți de către preot
prin poștă celor menționați.
*
Colectă. S-a încheiat colecta pentru
Fondul Central Misionar. S-au strâns 220 lei.
Consiliul Parohial, în ședința din 11 aprilie, a hotărât să achităm protoieriei
pentru această colectă 400 lei, ceea ce am și făcut.
*
Activități
economice.
Am predat Fabricii de lumânări a Episcopiei Severinului de la Cerneți
cantitatea de 160 kg ceară rezultată din topirea
resturilor de lumânări. Topirea acestor resturi
a fost făcută de către Doamna
Ivașcu Domnica din
Bârda.
*
Publicații. În această perioadă preotul
Dvs. a reușit să mai publice câteva materiale, astfel: Imaginea lumii de azi, în Revista ,,Art-Emis”, Rm. Vâlcea,
17 martie 2021, ediție on-line (https://www.art-emis.ro/analize/imaginea-lumii-de-azi);
Judecata lui Dumnezeu, în ,,Națiunea”, București,
23 martie 2021, ediție on-line(https://ziarulnatiunea.ro/category/religiespiritualitate); ,,Scrisoare
pastorală” – 442, în ,,Armonii Culturale”, Adjud, 4 apr. 2021, ediție on-line (http://armoniiculturale.ro); pe blogul
Domnului Ben Todică, directorul postului de radio în limba română din
Sydney(Australia), 5 apr. 2021(http://bentodica.blogspot.com); în
,,Bibliotheca Septen-trionalis”, Baia Mare, 8 apr. 2021, ediție și on-line(https://
ebibliothecaseptentrionalis.wordpress. com/category/biserica); Furtuna, în ,,Obiectiv mehedințean”, Tr. Severin,
an. XXIII(2021), nr. 1073(8 apr.), p. 12; Sodoma de azi, în Revista
,,Art-Emis”, Rm. Vâlcea, 14 apr. 2021, ediție on-line(https://www.art-emis.ro/religie/sodoma-de-azi);
Procesomanii, în ,,Obiectiv mehedințean”,
Tr. Severin, an. XXIII(2021), nr. 1074(15 apr.), p. 12.
*
Parohia
noastră a publicat cartea preotului Dvs. Jurnal, vol.
II(1982-1983)(770 pag.).
Jurnalul cuprinde
însemnări din anii 1982-1983, dar în aceste însemnări sunt zugrăvite fapte,
oameni și întâmplări petrecute nu numai în acești ani, ci unele petrecute cu
mult înainte. Am menționa în acest sens perioada colectivizării și
industrializării forțate, perioada stalinistă, momente din al II-lea Război
Mondial, atrocități hortyste din Transilvania, aspecte din perioada
interbelică. Întâlnim personaje și personalități din țară și din
străinătate cu care autorul a relaționat într-un fel sau altul nu numai
în cei doi ani, ci și în cei premergători. Alteori sunt expuse relatări ale
altora despre fapte și oameni care existau în 1982-1983, cât și cu mult
înainte. Întâlnim aspecte politice, sociale, culturale, bisericești. Despre
multe dintre acestea nu există documente istorice propriu-zise sau relatări în
presă ori în cărți. Jurnalul reconstituie o
,,istorie” trăită ,,pe viu” cu toate înălțările și decăderile ei. Am
putea spune, fără teama de a greși, că găsim în aceste pagini Istoria trăită și
povestită de acea Românie tainică, România celor mici și mai puțin cunoscuți,
care, în ochii autorităților reprezintă doar cifre statistice, mână de lucru,
gloate de anonimi buni doar pentru a aplauda, a achita impozite, taxe, cote și
alte dări către un stat străin de problemele și aspirațiile lor.
*
Zâmbete. ►De dimineață vorbește ea și tac eu, după-amiază
ascult eu și vorbește ea; ► ,,– Șefu, o mărire de salariu, ceva?” ,,–
Băi, ți-l dublez, dar îl iei o dată la două luni!” ,,– Mersi, șefu, tot
respectu!” ►Școala online în Moldova: ,,– Vasile,
ce este o tragedie?” ,,– Ușa pi care scrie ,,traje di ie?” ► ,,-Alo! Radio
Erevan?” ,,-Da, vă rog!” ,,- Spuneți-mi și mie, în limba română cum se pune
accentul corect: ,,profesòr” sau ,,profèsor?” ,,- Puneți-l cum vreți, că la voi
și așa nu se pune accentul pe profesor!” ►Prostia este
infinit mai fascinantă decât inteligența. Inteligența are limitele ei, prostia
nu(Umberto Eco); ►Primul simptom al prostiei este lipsa
totală de rușine(Sigmund Freud); ►Cum celui bolnav nu-i folosește un
pat din aur, nici celui fără minte nu-i folosește un noroc deosebit(Socrate).
*
Înmormântări. În ziua de 4 Aprilie am
oficiat slujba înmormântării pentru Stănciulescu
Petre(83 ani)
din Bârda. Dumnezeu să-l ierte!
*
Anunțuri. ♦ Începând cu 1 Mai, slujbele din duminici și sărbători vor începe la ora 8; ♦ Duminică, 9 Mai, la ora 11.00, în biserica de la Bârda va
avea loc licitația publică a terenurilor bisericii din Govăra și Bucium; ♦ Duminică, 16 Mai, la ora 11.00, în biserica de la Malovăț
va avea loc licitația terenului bisericii din Ogașul Barbului.
*
Program. În luna Mai avem următorul
program de slujbe: 1 Mai(Malovăț: spovedit și
împărtășit copiii dimineața; la ora 19 pomeniri la biserică; la ora 23 Slujba Sf. Învieri și Sf. Liturghie); 2
Mai(Bârda: la ora 3 Slujba Sfintei Învieri); 3 Mai(slujbă la Bârda,
slobozirea Paresimilor); 4 Mai(slujbă la Malovăț, slobozirea Paresimilor); 8 Mai(Bârda: pomeniri la biserică și la cimitir de la ora
8; Malovăț: pomeniri la biserică de la ora 12; alte servicii în sat); 9 Mai (Bârda); 15 Mai(Malovăț-Bârda);
16 Mai(Malovăț); 21 Mai(Bârda: pomeniri la ora 7; Malovăț: slujbă); 22 Mai(Malovăț-Bârda); 23 Mai(Bârda); 29
Mai(Malovăț-Bârda);
30 Mai(Malovăț). În restul
timpului, la orice oră din zi sau din noapte, preotul poate fi găsit la
biserică, acasă, la telefon: 0724. 99. 80. 86, ori pe adresa de e-mail: stanciulescubarda@gmail.com.
În cazul în care vor veni
noi reglementări privind slujbele din această perioadă, vi le vom comunica la
timpul potrivit.
Sfintele Paști cu
sănătate, pace și bucurii să vă ajute Dumnezeu să le petreceți!
Pr. Al.
Stănciulescu-Bârda
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu