George Marinescu - ...ştirile false şi manipularea online

 

Studiu: Serviciile de informaţii şi autorităţile - incapabile să reducă ştirile false şi manipularea online

George Marinescu

Ziarul BURSA #Miscellanea / 28 mai

 

25.800 de postări online din perioada martie-mai 2026 au fost analizate în cadrul unui studiu realizat de organizaţia România Imună • Postările respective au fost generate de 1590 de conturi individuale şi au avut peste 20,1 milioane de reacţii • Postările au vizat şase teme-narative dominante, care alimentează adepţii teoriilor conspiraţionale

Serviciile de informaţii şi autorităţile centrale din ţara noastră sunt incapabile să facă faţă tsunamiului de dezinformare zilnică la care sunt supuşi cetăţenii români pe reţelele de socializare, reiese din studiul intitulat „Analiza privind dezinformarea din reţelele sociale din România”, document prezentat de organizaţia România Imună, în cadrul „Summitului European pentru Integritatea Informaţiei şi Combaterea Dezinformării”, care a avut loc la Palatul Cotroceni. Potrivit analizezi respective, spaţiul digital românesc nu mai este doar un teren al opiniilor divergente, ci un ecosistem organizat, coordonat şi industrializat de propagare a fricii, urii, conspiraţiei şi neîncrederii sistematice în stat, în Occident, în economia de piaţă şi în instituţiile democratice, narative care nu pot fi combătute eficient de oficialităţi.

Reprezentanţii organizaţiei care au întocmit analiza respectivă susţin că fenomenul nu mai poate fi tratat drept o simplă problemă de „fake news”, pentru că cifrele indică existenţa unei infrastructuri reale de război informaţional, construită cu disciplină operaţională, cu noduri de comandă, cu vectori de amplificare şi cu mecanisme psihologice atent calibrate pentru a produce radicalizare socială şi destabilizare politică.

Ei arată că dezinformarea a pătruns în toate registrele vieţii cotidiene: sănătate, vaccinare, climă, conspiraţii privind numerarul şi identitatea digitală, războiul din Ucraina, apartenenţa la UE, economia, imigraţia şi chiar veridicitatea promisiunilor electorale. Practic, nu mai există temă majoră de interes public care să nu fie exploatată emoţional şi ideologic.

Studiul identifică o arhitectură perfect funcţională a propagandei digitale. Reţeaua Telegram este prezentată drept „centrul de comandă”, cu peste 48 de canale anti-democratice, conectate la coordonare pilotată din Rusia, unde sunt distribuite tutoriale pentru crearea de conţinut manipulator, sarcini pentru voluntari şi tactici de securitate operaţională. Reţeaua TikTok este „motorul pentru viralitate”, platforma unde influenceri de lifestyle sunt instrumentalizaţi, unde boţii injectează comentarii şi unde hashtagurile neutre sunt deturnate pentru propagandă. Facebook devine „memoria ecosistemului informaţional”, locul unde grupurile şi „jurnaliştii alternativi” consolidează şi menţin narativele toxice în circulaţie. YouTube funcţionează ca o arhivă permanentă a intoxicării televizate, iar X/Twitter ca legătură internaţională între ecosistemul MAGA, extrema dreaptă globală şi narativele aliniate Kremlinului.

• Unul din şase influenceri (16,6%) dezinformează permanent pe reţelele de socializare

Dimensiunea fenomenului este uriaşă. Studiul citat arată că au fost analizate 25.800 de postări online în perioada martie-mai 2026, postări care au generat peste 20,1 milioane de reacţii şi au implicat 1.590 de conturi unice. Au fost monitorizate trei categorii majore de actori: peste 500 de conturi identificate prin OSINT ca vectori de propagare a narativelor manipulative, peste 800 de influenceri şi 235 de surse oficiale - instituţii, parlamentari, partide şi entităţi media. Din acest ecosistem, raportul extrage una dintre cele mai şocante concluzii: unul din şase influenceri şi mai mult de unul din opt actori oficiali răspândesc în mod repetat dezinformare în spaţiul digital.

Andreea Nistor, cofondatoare a organizaţiei România Imună, a spus: „Analiza are trei scopuri: să vedem care sunt narativele din reţelele sociale din România, să identificăm cine le propagă şi modalitatea prin care narativele se răspândesc. (...) Noi nu suntem astăzi într-un moment electoral şi, totuşi, dezinformarea se manifestă în toate spectrele vieţii noastre. Am analizat cinci reţele sociale, primele două au cei mai mulţi urmăritori în acest moment, TikTok şi Facebook. Cel mai adesea ştirile manipulatoare ajung în acest punct datorită coordonării. Timp de trei luni, am analizat peste 25 de mii de postări realizate de peste 1.500 de conturi. Ne-am uitat la vectorii care răspândesc cel mai des dezinformarea şi am analizat influenceri de toate tipurile, inclusiv pe cei mai virali din ţara noastră. Am constatat că fenomenul manipulării a atins o anvergură colosală. Unul din şase influenceri şi unul din opt surse oficiale răspândesc dezinformare în mediul digital. Avem nevoie de mai multe entităţi oficiale, media, care să intre pe conturile de social media. Trebuie să fim prezenţi acolo de unde oamenii îşi iau informaţiile. Dacă ne uităm la cele mai performante postări, cele mai virale, 20% dintre ele reprezintă ceea ce noi numim atacuri coordonate. Dacă ele nu ar fi orchestrate, nu s-ar baza pe o succesiune de reţele sociale, acest lucru nu ar putea fi posibil. Apare o informaţie injectată în sistem care, identic, este multiplicată de mai multe conturi şi ajunge în presa de mainstream. Dacă înţelegem foarte bine care sunt narativele majore, munca noastră nu mai este atât de complicată. Am analizat şi limbajul pe care îl folosesc aceste postări. Ameninţare, frică, control şi acuzaţii criminale. Curtea Constituţională a României este cel mai des atacată. Vestea cea mai bună a studiului este că, dacă ne uităm la ce se întâmplă pe TikTok, 76% din toată dezinformarea din ţara noastră este generată de doar 10 conturi. Toată dezinformarea în mediul online e generată de 20 de conturi, ale unor vedete TV, entităţi plătite de Kremlin şi cetăţeni. Important e să le identificăm şi să răspundem atacurilor lor”.

Din finalul declaraţiei de mai sus reţinem că analiza citată mai identifică un fenomen grav: legitimarea propagandei prin voce oficială, fie că vorbim despre vedete TV, fie că vorbim despre influenceri, fie că vorbim despre diverşi politicieni, dintre care cel mai reprezentativ este Călin Georgescu. Documentul arată că atunci când aceştia folosesc acelaşi limbaj cu sfera conspiraţionistă, vorbind despre „globalişti”, „lovitură de stat”, „dictatură”, „bancomatul Ucrainei”, „marionete ale Bruxellesului”, ei oferă extremismului un certificat de legitimitate democratică. În acel moment, narativele marginale sunt mutate în centrul discursului public. Propaganda nu mai pare radicală, ci devine „o poziţie politică legitimă”, analiza citată susţinând că ar fi chiar vorba despre „normalizare”, „consacrare” şi „risc instituţional”.

• TikTok, cea mai dezechilibrată reţea socială din punct de vedere informaţional

Potrivit documentului prezentat ieri la Palatul Cotroceni, TikTok apare drept cel mai dezechilibrat câmp informaţional din România. Un utilizator care scrolează 50 de postări are doar 4% şanse să întâlnească o voce oficială şi este expus unei proporţii de 142 de postări oficiale la 3.540 de postări dezinformatoare. Românii petrec în medie 65 de minute pe zi pe TikTok şi doar 26 de minute pe Facebook, ceea ce transformă platforma într-un accelerator gigantic al radicalizării emoţionale. Mai mult, sursele oficiale nu au produs nicio postare mega-virală de peste 50.000 de reacţii pe TikTok, în timp ce vectorii de dezinformare au generat nouă astfel de explozii virale, iar influencerii trei.

Paradoxal însă, analiza arată că problema nu este lipsa de calitate a mesajului instituţional. Engagementul median al postărilor oficiale pe TikTok este de 758 de reacţii, comparativ cu doar 154 pentru vectorii de dezinformare. Pe Facebook, influencerii au 376 engagement median, sursele oficiale 316, iar vectorii dezinformării doar 62. Concluzia raportului este devastatoare pentru statul român: problema nu este conţinutul, ci absenţa „super-distribuitorilor”, adică incapacitatea instituţiilor de a construi infrastructuri de viralizare comparabile cu cele ale ecosistemului conspiraţionist.

Analiza se referă şi la acel „modus operandi” prin care minciuna devine „adevăr social”. Potrivit autorilor studiului respectiv, prima etapă este injectarea simultană a aceleiaşi naraţiuni pe zeci de pagini şi site-uri-fantomă, folosind texte identice şi pseudoştiri fabricate special pentru aparenţa de credibilitate. A doua etapă este preluarea de către influenceri, care împachetează propaganda sub formă de umor, divertisment sau indignare aparent autentică. A treia etapă este validarea prin politicieni şi conturi oficiale, iar ultima este absorbţia în mainstream, unde repetarea transformă falsul în familiaritate psihologică.

• „România-colonie economică” şi „lovitura de stat” - narativele din perioada martie-mai 2026

Ţinta principală a propagandei este economia şi relaţia României cu Occidentul. Narativa dominantă este „colonialismul economic”, care prezintă companiile străine drept jefuitori ai resurselor naţionale şi UE drept instrument de exploatare. Analiza identifică 2.053 de postări împotriva multinaţionalelor, care au generat 2,72 milioane de reacţii şi cel mai mare engagement mediu per postare - 1.325. În comparaţie, atacurile împotriva sistemului electoral au generat 3,74 milioane de reacţii din 3.473 de postări, împotriva guvernului şi preşedintelui 2,20 milioane din 2.444 de postări, iar anti-NATO/SUA 5,52 milioane din 6.280 de postări.

Lista narativelor economice este impresionantă prin volum şi coerenţă: 1.426 de afirmaţii sunt despre „defrişarea României de către străini”, 991 despre petrolul şi gazele „furate” de companii occidentale, 976 despre privatizarea post-1989 ca „transfer planificat al bogăţiei către Occident”, 739 despre distrugerea producătorilor români de către supermarketurile străine, 608 despre repatrierea profiturilor şi 215 despre „cenzura Big Tech”. Toate narativele sunt menite să inducă publicului ideea că România este o colonie economică fără suveranitate.

Analiza identifică şase teme-narative dominante în perioada martie-mai 2026. Cea mai puternică este antioccidentalismul suveranist - „România este o colonie” -, care a generat 9,8 milioane de reacţii şi 9.600 de postări. A doua este teoria „loviturii de stat” prin anularea alegerilor prezidenţiale în decembrie 2024, cu 4,7 milioane de reacţii şi peste 4.500 de postări. A treia este tema identităţii creştine ameninţate de liberalismul occidental, cu 4,2 milioane de reacţii şi 6.500 de postări. A patra este anti-Ucraina şi frica de război, cu 3,3 milioane de reacţii şi 4.900 de postări. A cincea este conspiraţionismul de tip „Great Reset”, cu 3,2 milioane de reacţii şi 6.500 de postări. A şasea este discursul anti-UE şi ideea falimentului orchestrat al României, cu aproximativ 1,3-1,4 milioane de reacţii şi peste 2.300 de postări.

Emoţiile dominante folosite în propagandă sunt frica, dominaţia şi acuzaţia criminală. Raportul identifică 12.537 de postări care folosesc limbajul ameninţării şi al războiului, 10.915 care operează cu ideea controlului şi a manipulării, 6.348 bazate pe acuzaţii de furt şi trădare, 5.232 despre distrugere şi 4.704 despre ilegitimitate şi propagandă. Limbajul cel mai extremist este direcţionat împotriva Curţii Constituţionale, unde 35,5% dintre postări utilizează termeni precum „lovitură de stat” şi „trădare”. NATO şi SUA primesc un limbaj „puternic” în 67,2% dintre cazuri, UE şi Bruxelles 66,5%, Zelenski şi Ucraina 59,2%, iar Preşedinţia 78,2%.

Poate cea mai înfricoşătoare concluzie care reiese din analiza respectivă este că România nu mai asistă la un haos informaţional spontan, ci la o inginerie socială digitală care funcţionează cu precizie matematică. Un număr infim de conturi produce majoritatea propagandei, aceeaşi naraţiune este injectată simultan pe multiple platforme, influencerii o transformă în emoţie virală, actorii politici o validează, iar mainstreamul o normalizează. În acest ecosistem, conspiraţia devine conversaţie curentă, radicalizarea devine identitate, iar neîncrederea devine combustibil politic. Practic, România nu mai are doar o problemă de comunicare publică, ci o vulnerabilitate strategică majoră, în care spaţiul informaţional este deja câmp de luptă geopolitic.

Documentul prezentat ieri oferă şi soluţii: monitorizarea permanentă a ştirilor cu potenţial de viralizare şi contracararea acestora; realizarea unor campanii digitale de imunizare pentru cetăţeni; activităţi online, construirea unei infrastructuri civice, dar şi un set de modalităţi prin care să fie puse în atenţia publică toate persoanele care răspândesc dezinformare.

• Nicuşor Dan: „Dezinformarea reprezintă o chestiune de securitate naţională”

Preşedintele Nicuşor Dan a declarat, ieri, în cadrul „Summitului European pentru Integritatea Informaţiei şi Combaterea Dezinformării”, că fenomenul dezinformării reprezintă „o chestiune de prosperitate” şi de securitate naţională, deoarece afectează încrederea din interiorul societăţii.

Şeful statului a precizat: „Dezinformarea nu e doar o chestiune de democraţie, nu este doar o chestiune de etică, este o chestiune de prosperitate, pentru că există o corelaţie între încrederea din interiorul unei societăţi şi prosperitatea acelei societăţi, iar dezinformarea exact acolo atacă, la nivelul de încredere reciprocă din interiorul unei societăţi. Dezinformarea de azi, cum ştim, nu mai este o succesiune de operaţii ad-hoc, este coordonată, este pe multiple planuri şi se bazează pe tehnologie. De aceea, răspunsul la ea trebuie să fie la fel de coordonat.

Şi nu este vorba numai de politică în sensul restrâns al termenului. Avem dezinformare în zona medicală şi asta costă, costă resurse şi costă chiar vieţi. Avem dezinformare în zona economică, cum s-a spus”.

Nicuşor Dan a explicat relaţia dintre dezinformare şi funcţionarea democraţiei, afirmând că „democraţia înseamnă nişte oameni care încearcă să se influenţeze în mod legitim unii pe alţii pentru ca împreună să ia deciziile cele mai bune pentru ei ca societate”, în timp ce „dezinformarea înseamnă să perverteşti acest mecanism, adică să dezechilibrezi ierarhia de argumente în mod artificial şi să introduci nişte elemente factuale false pe care, promovându-le, să le faci adevărate”.

În opinia sa, combaterea fenomenului trebuie realizată fără afectarea libertăţii de exprimare: „noi trebuie să ne uităm la acele mecanisme care pervertesc o ierarhie de valori şi de acţiuni legitime pe care societatea o produce pentru ea însăşi, fără să ne atingem de posibilitatea cetăţeanului de a exprima orice idee, opinie, evaluare doreşte”.

Nicuşor Dan a criticat şi modul în care instituţiile şi politicienii comunică în prezent, afirmând că statul trebuie „să comunice coerent şi strategic şi, dacă se poate, uman şi nu propagandistic”, adăugând că autorităţile trebuie să ajungă „acolo unde e publicul”, inclusiv pe reţelele sociale. „Noi toţi, politicienii, suntem prin talk-show-uri, ne certăm unii cu alţii, şi pe TikTok sunt alţii. Şi unele sunt subiectele pe care le dezbatem noi între noi la televizor, şi altele sunt subiectele pe care le dezbat oamenii pe TikTok”, a spus Nicuşor Dan.

Preşedintele a insistat asupra necesităţii educaţiei media şi digitale, pe care a calificat-o drept „o chestiune chiar de securitate naţională”, dar şi asupra recâştigării încrederii publice în instituţii.

 

https://www.bursa.ro/studiu-serviciile-de-informatii-si-autoritatile-incapabile-sa-reduca-stirile-false-si-manipularea-online-49761957