FII DAR
ROMÂN, ADEVĂRAT
~*~
Doar dacă simți că-n
vene-ți curge
Bătrâna DUNĂRE ce
plânge,
Și-un MUREȘ lin,
însângerat,
De dealul OARBEI
blestemat,
Și CRIȘURI, ce
împreunat
Cu TÂRNAVELE lenevite
Cuprind CÂMPII ce-s
înflorite,
Și-o TISĂ lină și un NISTRU
Ce la vecini se
varsă-n ISTRU,
Și-n brațe-ți dă
tării, CARPAȚII,
Și-n suflet CODRII ce
ți-s frații,
Și CÂMPURI large,
roditoare,
Și DEALURI care râd
în soare,
Și-o GLIE ce-i de pus
pe pâine
Ce ieri și azi și
răspoimâine
Ne-o tot hrăni
flămânda gură
Și ne-o-aminti de cei
ce vrură
De-atâtea ori să
ne-nnrobească
Pe VATRA NOSTRĂ
STRĂMOȘEASCĂ,
Vei fi ROMÂN ADEVĂRAT,
Și-n fața sorții,
NE-NFRICAT
Vei fi
scoborâtor la RÂND,
Din cei ce-n SUFLETE
și GÂND,
Au fost uniți în fața
sorții,
C-aici să stăm în VECI, CU TOȚII.
**
De încă ții
LIMBA STRĂBUNĂ
Să-ți fie vorbă,
caldă, bună,
Și DATINI vechi și
SĂRBĂTORI,
Și OBICEIURI care vor
Ne aibă strâși,
îngemănați
De toți ai noștri
ce-s plecați
Spre cer cu ZEI și
DUMNEZEI,
În veci de veci vom
fi cu ei
COLUMNE cu
nemuritori,
Ce nimănui n-or fi
DATORI.
***
Și de-om trăi în ăst
lumesc
CREȘTINI sub umbră de
ceresc,
Și-om fi ca frații-n
veci UNIȚI,
Vom fi mereu
NEBIRUIȚI,
Iar când vor fi
pe-aici nevoi,
Din noi s-or naște
mari eroi,
Că suntem neam, ce în
ceresc
Avem SĂLAȘ
dumnezeiesc,
Cum spusu-ne-au de-atâtea ori
Străbunini mei,
NEMURITORI.
**
Fiți dar ROMÂNI ADEVĂRAȚI
În GÂND și-n CUGET,
ca buni FRAȚI,
Cereți IERTĂRI
de-aveți păcate
Și-așa să-mi mergeți
mai departe
CURAȚI, de-apururea
UNIȚI,
Și-atunci veți fi,
NEBIRUIȚI.
~*~
01.12.2021
Mircea Dorin Istrate
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu