Ion Minulescu - Rugă profană

 

Rugă profană

 

 

~*~

 

Stăpâna mea, învaţă-mă să plâng,

Aşa cum până astăzi n-am plâns încă ―

Să plâng, dar să nu mă mai frâng

Ca Prometeu, legat de stâncă...

 

Să plâng şi eu ca biblicul Adam

Gonit de Dumnezeu din Paradis,

În clipa când, cu Eva, ne trudeam

Să descifrăm întâiul nostru vis...

 

Învaţă-mă să-mi plâng ca Boabdil

Grenada vieţii mele din trecut,

Pierdută-n clipa când ― un biet copil ―

Mi-o apăram cu-o suliţă şi-un scut...

 

Şi dacă-n viaţă n-am putut citi

Ce-i încrustat pe fruntea tuturor,

Ca şi Hamlet, „A fi sau nu a fi?...”,

Stăpâna mea, învaţă-mă să mor!...

 

~*~

Ion Minulescu

Trimisa de: John Gionea