alexandru stanciulescu barda - MINILECTURĂ cu GÂND DE SEARĂ, DOAR O VORBĂ....!

 

TAINA FERICIRII

- Fericitul Trifon Turkestanov -

 

Fericit va fi cel ce va gusta din Cina cea de taina în Împaratia Ta; dar Tu înca de pe acum, de pe pamânt, împartasitu-m-ai dintru aceasta fericire. De-atâtea ori, cu dreapta cea Dumnezeiasca, pusu-mi-ai înainte Sângele si Trupul Tau, si eu, cel de pacate covârsit, primind acele Daruri Sfinte, simteam a Ta iubire ce-i de negrait si mai presus de orice înaltime-a firii.

 

Slava Tie pentru puterea harului cea de nepatruns cu mintea si de viata datatoare;

 

Slava Tie, Celui Ce-ai temeluit Biserica Ta ca adapostire tihnita pentru aceasta lume istovita.

 

Slava Tie, Celui Ce ne nasti din nou prin apele Botezului cele de viata facatoare;

 

Slava Tie pentru ca celor ce se pocaiesc Tu le întorci a crinilor neprihanita curatie.

 

Slava Tie, Celui Ce esti nesecata adâncime a iertarii;

 

Slava Tie pentru potirul vietii, pentru pâinea bucuriei celei dintru vesnicie.

 

Slava Tie, Celui Ce ne-ai suit pe noi la Ceruri;

 

Slava Tie, Dumnezeule, întru vecie!

 

Fericitul Trifon Turkestanov, Cunoasterea lui Dumnezeu prin mijlocirea firii vazute, traducere de Olga Bersan, Ed. Sophia, Bucuresti, 2011, cap. Acatist de Multumire „Slava lui Dumnezeu pentru toate”, p. 135-136--

Pr. Alexandru Stanciulescu - Barda ,
Parohia Malovat , jud. Mehedinti, Romania
tel. 0724 998086

 

 

 

ASFIXIEREA SUFLETULUI

- Sfantul Ioan din Kronstadt -

 

            Postul îi este necesar crestinului deoarece, de la înomenirea Fiului lui Dumnezeu, firea omeneasca a fost înduhovnicita, îndumnezeita si noi tindem acum spre Împaratia de Sus, care „nu este mâncare si bautura, ci dreptate si pace si bucurie în Duhul Sfânt” (Romani 14, 17). „Bucatele sunt pentru pântece si pântecele pentru bucate si Dumnezeu va nimici si pe unul si pe celelalte” (1 Corinteni 6, 13). A mânca si a bea înseamna a face o patima pentru placeri trupesti si aceasta este o caracteristica a pagânilor, care, necunoscând desfatari spirituale, ceresti, îsi irosesc viata în placerile pântecelui, mâncând si bând în exces. De aceea Domnul osândeste, nu o data, în Evanghelie aceasta pagubitoare patima. Este oare rational ca omul sa traiasca mereu într-un delir al pântecelui, într-un râgâit de mâncare? Poate fi redus omul la o bucatarie ambulanta, sau la un cos în continua fumegare, cu care i-am putea compara, pe buna dreptate, pe cei ce fumeaza continuu? Ce placere poate fi aceea sa traiesti mereu în aburi de mâncare si în fum de tutun? Cu ce ar putea semana casele noastre? De ce sa viciem aerul cu miasme, pe care sa le si respiram si, mai presus de aceasta, de ce sa ne întunecam si sa ne asfixiem sufletul, sa ucidem în el cele din urma potente?

 

Sfantul Ioan din Kronstadt, Viata mea in Hristos, traducere de Boris Buzila, Ed. Sophia, Bucuresti, 2005, p. 287-288.

 

 

 

DIMINEATA

- Sfantul Ioan din Kronstadt -

 

            Fiinta launtrica a omului, libera de zadarniciile acestei lumi, de bezna în care o tine firea cea trupeasca, nelegata în vreun fel de ispitele celui rau, pare a se bucura de o libertate mai mare dimineata, îndata dupa trezirea din somn; atunci ea arata precum pestele care se arunca uneori vesel deasupra luciului apei. În restul timpului ea pare sa stea într-o umbra aproape compacta, ca legata la ochi, ceea ce o împiedica sa vada adevarata ordine a lucrurilor duhovnicesti si a celor ce sunt percepute prin simturi. Prindeti orele de dimineata, bucurati-va de ele, acestea arata a fi ca ale unei vieti noi, care s-a primenit în timpul somnului. Ele preînchipuie într-un fel acea stare când vom fi cu totii înnoiti, în dimineata de obste a neînseratei zile a Învierii, când ne vom dezlega de trupul cel muritor.

 

Sfantul Ioan din Kronstadt, Viata mea in Hristos, traducere de Boris Buzila, Ed. Sophia, Bucuresti, 2005, p. 16