AnnaNoraRotaru - CE-AȘ MAI VREA ACELE VREMURI...

 

CE-AȘ MAI VREA ACELE VREMURI...

AnnaNoraRotaru

 

~*~

 

Ce-aș mai vrea acele vremuri, pe care le-am trăit odată,

S-aud vântu-n frunză cum doinește, pe dealuri și coline...

De izvoare murmur dulce, prin verdea luncă, cea brodată,

Cu trifoi, maci și sulfină, satul, cu-a mea casă de-altădată,

Pădurile în primăveri și-n toamne-nveșmântate-n crinoline,

Ciripit și triluri, ca de piculine...

Înapoi de m-ar întoarce Timpul pe aripile-i, în hoinăreală,

Prin pripășite clipe-aș căuta, să le-adun pe toate-n cufăr

Și neuitații ani de-atuncia, ca-mpodobiți în aurie poleială,

Să-i retrăiesc de la-nceput, făr-a mai sta mult la tocmeală,

Trecutul părându-mi azi neîntinat, c-albe petalele de nufăr,

Că, of mă prinde, plâng și sufăr...

Ce n-aș da, ca prin minune, de-aș putea să întorc veacul,

Când eram cu toți copii adunându-ne de-oriunde-n droaie...

Când cu cercul ne jucam, din petici mingi, fanar dovleacul,

Cu genunchi păliți, zdreliți, găsindu-ne-ntr-o frunză leacul,

Când măicuța ne-adormea, pe genunchi sau-ntr-o copaie,

Grămadă frații toți într-o odaie...

Îmi veți spune iar de lipsuri, că nu ne-ajungea poate banul,

Că acum avem de toate, că nu ne mai plângem de hrană...

Că traiul ne e mai bun, că vise-avem azi, mâine și la anul,

Cu doldora speranțe-n minte, că vom primi în dar ciolanul,

Dar unde pierdut-am fericirea ? Mai sărăciți și-n suflet rană,

De mâna-ntinsă la pomană...

Spuneți, unde-i dorința și credința, tot ce ieri avea valoare?

Unde-i țelul și îndemnul, voința și putința de-a fi în libertate ?

Că falsă pare lumea asta, mă umple de dezgust și-oroare,

Cu frunțile tot mai plecate, uitând noima cuvântului onoare,

A curajului, înțelepciunii, viteji de-a fi și plini de demnitate,

Cu sete de-adevăr, dreptate...

Ce-aș mai vrea acele vremuri, când zilele-mi păreau senine,

Când nu-ntorceam cu teamă capul, de parc-aici plătim chirie...

Pe pământul ăsta moștenit, am mai putea trăi cum se cuvine,

Fără lacrime și boli, fără neajuns, războaie, vaiere, suspine ?

Întoarce-ne Viață de la capăt înapoi, să evadăm din pușcărie

Și du-ne la vremuri din copilărie...

 

~*~

______________________ NORA _____________________

versuri din vol. 9 __„ Dincolo de magia cuvintelor ”