Viorica Gugu - Când am împlinit 70 de ani

 

Când am împlinit 70 de ani

 

Când am împlinit 70 de ani, m-am întors cu privirea asupra drumului meu și m-am gândit:

„Ei bine, se pare că linia de sosire nu mai este departe.”

Și atunci, ce urmează?

Multe dintre lucrurile în care am crezut cu toată ființa s-au dovedit a fi doar iluzii frumos împodobite.

Copiii?

Au propriile lor vieți.

Sănătatea?

Se scurge mai repede decât apa dintr-o găleată spartă.

Statul?

Doar cifre seci la știri și promisiuni fără sfârșit.

Bătrânețea nu mângâie.

Ea lovește exact acolo unde doare mai tare — în speranță.

Și am tras concluzii.

Aspre, amare, dar dureros de limpezi.

Concluzia nr. 1: Copiii nu te salvează de singurătate

Suntem obișnuiți să credem:

„Vor crește copiii și bătrânețea va fi luminoasă. Vor fi alături.”

Sună frumos.

Doar că realitatea e alta.

Copiii au serviciu, credite, griji, propriii lor copii.

Iar tu aștepți un telefon ca pe o sărbătoare.

Telefonul tace săptămâni întregi, iar apoi vine un mesaj scurt:

„Salut, mamă. Totul e bine.”

Și te bucuri — sunt vii, sunt sănătoși.

Dar golul din suflet nu se micșorează.

Am înțeles:

copiii sunt o bucurie, dar nu o „asigurare” împotriva singurătății.

Concluzia nr. 2: Sănătatea nu este veșnică

Altădată aș fi alergat fără să clipesc, fie ploaie, fie viscol.

Astăzi cântăresc de trei ori dacă merită să pornesc la drum.

Pentru că puterile nu mai sunt aceleași.

Și, dintr-odată, pricepi:

sănătatea nu e un fundal al vieții, ci capitalul ei principal.

Concluzia nr. 3: Pensia și banii

Aici, cred, explicațiile sunt de prisos.

Pensia nu înseamnă viață, ci supraviețuire.

Dacă te sprijini pe stat, îți sapi singur groapa.

Ani la rând am crezut:

„Statul n-o să mă lase.”

Ha!

Te lasă. Și încă te mai și împinge.

Între facturi, medicamente — și adio.

A fost nevoie, așadar, să-mi caut alte sprijinuri.

Și mi-am formulat propriile reguli.

Nu sunt despre visare — sunt despre realitate.

Cele 5 reguli dure ale mele pentru viața de după 70 de ani

1. Banii sunt mai siguri decât copiii

Nu vă supărați, dar acesta este adevărul:

copiii sunt iubire.

Siguranța financiară e responsabilitatea ta.

Concluzia e una singură:

trebuie să pui deoparte singură. Chiar și puțin.

Aceasta este libertatea.

2. Sănătatea este meseria ta principală

Nicio treabă din lume nu mai contează dacă nu ai puterea să te ridici din pat.

Plimbări, puțină mișcare, mai puțină sare și zahăr —

sună banal, dar funcționează.

Bolile nu aleg,

însă îi ocolesc mai des pe cei care au grijă de ei înșiși.

3. Bucuria este ceva ce îți creezi singură

Așteptarea este dușmanul.

Aștepți un telefon, atenție, daruri —

și de fiecare dată dezamăgirea te așteaptă la colț.

Fericirea trebuie să ți-o dăruiești singură:

o cină gustoasă, o carte bună, muzica preferată.

Să știi să te bucuri de una singură —

cea mai bună vaccinare împotriva tristeții.

4. Bătrânețea nu este o scuză pentru slăbiciune

Am văzut oameni de vârsta mea transformați în veșnici văicăritori.

Știți care e rezultatul?

Până și cei apropiați fug de ei.

Slăbiciunea nu trezește compasiune.

Ea epuizează.

Oamenii îi respectă pe cei

care rezistă, chiar și atunci când le este greu.

5. Lasă trecutul și trăiește prezentul

Cea mai periculoasă capcană este „pe vremuri”.

Pe vremuri iarba era mai verde,

iar mezelurile mai gustoase…

Dar „pe vremuri” nu se mai întoarce.

Există doar „acum”.

Și învăț să trăiesc astăzi,

nu să aștept ca viața să se întoarcă în anii ’80.

Libertatea și puterea sunt în mâinile tale

Bătrânețea este un examen.

Și nimeni nu-l poate susține în locul tău.

Ori accepți viața așa cum este

și îți construiești reguli noi.

Ori stai pe canapea, te plângi

și aștepți ca cineva să vină să te salveze.

Dar nu va veni nimeni.

De aceea, trăiește astfel

încât fiecare zi să fie a ta, nu a altcuiva.

Vrei — învață.

Vrei — călătorește.

Vrei — răsfață-te.

Pentru că o a doua viață în acest trup nu va mai exista.

 

VIORICA GUGU