Pavel Rătundeanu-Ferghete
Motto:
"Soluție-Rezoluție
la actuala situație e înțelegere cu hoții sau pentru dreptate în dragoste și
dor întru rost Hristos cu folos luminos e cum se scanda în stradă ca nemurit
cânt de baladă:
Revoluție!"
Da bine o mai fluieri în biserică
ducând vacă să pască și urcând taurul de coarne în turn să-l închini la icoane
cu Doamne,Doamne, că moda s-a schimbat și pe la sat merge fata la băiat și o
nimerește ca musca-n lapte ori ca bivolița noapote-n traistă care dă lupsită de
artă cu picioru-n baltă (șuștar pe când e gata de muls) că fata-i cu breton
țoapă la dans prin socio-cosmic univers cea mai mare măgăriță din raion iar
băiatu-i tuns la cea-cea malagamba după cum în sfânt crește și iarba, e din R P
R și lucră la C F R ori taur pe bicicletă are sula în servetă, încurcă marfa cu
ambalajul turând la maxim la motocicletă ambreajul, dar mă mir că nu bați doba, c-a
pe la noi a doinit de pomină Avram Iancu lumină din caval, din fluieră, aducând
muntele Duh de adevăr și simetrie plin de revoltă și omenie mai la vale mai la
șes ca să-l scape de sărăcie și stres cu izvorul și păstrăvul care înota mai
ieri contra curentului pe Altarul soarelui în aval prin Ardeal cu sfințenia
bucuriei înmulțite revoluționar în har de muncă-n hotar si de cugetare adâncă-n
șură la joc, dans popular, meditație că ce bal cu cu Pal și hal, bal mascat îți
trebuie ție cu doi la gegrafie de molotov-Liventrov îți tebie ție pentru
Basarabie și restu' rupt mârșav din hotar de Românie sfințenie a bucuriei
Dumnezeu înmulțit în har de ciocârlie cu țãrani în hărnicie înfipți sănătos
încăpăținați cu bine-n glie (nu-i vorba de pocăr, de joc de cărți ori de alt
descântec dând în bobi și-n cântec făcând din ziuă noapte, întuneric, că ei se
pun cu treabă pe foc pentru oala plină să li se umple casa de lumină, de veste
bună deși doar tinerii din "Club Clectiv" au fost fără de noroc mai
marii zilei păcălind în ecuație de revoluție, trișînd că-n-mpuțiții de la vârf
aflați ca găina pe vraf de gunoi nici ei știind de-i pace ori de-i vorba slabă
că-s pe picior de război corupții nemâncându-i griji culori de neliniști că-n
nepăsarea mării mor tineri nevinovați, că-n neresponsabilități și negospodari
holbură și ciuf și-au jucat hăbăuc ultimul bărbunc necugetând profund, adânc, autorizând
ilegal fals cu fes propiul înteres cu nevolnice hapsâne și egoiste supra să se
dea că-s cineva-n scandaluri și bulibășală scofală fudulă traistă gaoală că
traista plină și-n nelumină, și cu faptă de neghină în holda păcii și-a pâinii
le dă hodihnă, că sus pușilor ce DNA o să le găsească vină la cina de taină cu
farisei și Iuda-n vârf de nevoi la masă celui iubit trăgându-i-se la sorți ce
i-o mai rămas, propria cămașă, ultima șansă de bonus Iisus de viață, dar ei ca
dracii de raci cu pasu-s hi înapoi să fure poporul cât doi că fac dumnealor în
drum râie la călcâie în coducere, în șefie să mai rămăie pentu căpătuiala care
o să continuie cu fum,că-s nesătui peziș-găpiș, sunt grăbiți ca fata la măritiș
în păpușoi că cuconiță știți ceva, vorbește mădărit din vârful limbii: eu mă
duc de la dumneata, așa că-ți du singură crucea pe golgota, eu merg acasă că-i
iarba grasă, merg deși calul meu o lasă,merg și scutur coșu, fac cafea (bravura
poveste de Cocoșu-Roșu, cum zice și Ionel Suciu din Pustuța cu aventura celui
sărac, dar nu prost, vorba lui vine Clujul pe la noi și pe la voi, însă ispravă
mai pretențios zdobind unealta cu cântec foe-verde și Făt-Frumos și-n asta
consta: râs si plâns,baligă de mânz, ca idee Calea Latee calitatea de om a
celui cu înlorire de pom) merg acasă și sunt cuconă, doamnă, în casa mea ca un
fițingău la fecioresc sub grumazul ceterii ori când marea e țunamii într-un
pahar cu apă ori în pahar de vorbă (cine zice corupților: gumă și șterge-o, cine
le zice la corupți și-n glumă: roiu,valea din România, c-aici ni dulce glia și
sinfonia care-o cântă intru bunătate cu slavă de binecuvântare cicârlia?! cine
cu mult bine în căldură de om și de mult soare pe ogor cu rost și folos omenesc
de popor are curajul spărgătorilor de bănci și să le confiște necinstitele
averi acestor jecmănitori, "tagmă de jefuitori" cum le zice și Tudor
Vladimurescu incă pe la 1821, tagmă de corupți deși omul trebuie să fie om și
porcii-s buni copți, după colegul Doda Gherghe de Cășei, dar cine o să
îngenunche, ce legi pe băieții deștepți bălăciți în făr-de-legi, că ne-au păpat
tezaurul țării punându-ne pe deasupra și fabricile, economimia, un bonus a
vieții ce-nhamă binele ca să nu ni se gate zilele puse de-acuma fără leac cu
nesocotință pe butuci, cine va pune tagmei de jefuitori confiscându-le averile
pielea-băț și la saramură, ce președinte de de republică și includ și pe cei
care tainuind și nevoâtând în parlament urmărirea au devenit complici, cine și care
îi va pune firesc și omenesc la beciul domnesc, purtale-ar și corbii primăvara
carnea-n fagi și cioantele pe sub copaci ca să nu ne mai moară fără obiectiv a
muncii acasă în incendii și-n deflgrații mondiale, străine, pruncii!?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu