Prima
execuție a lui Constantin Brâncuși la Academia Republicii Populare Române
Un proces verbal al unei ședințe
din 1951 a Secțiunii de Stiința Limbii, Literatură și Arte s-a transformat
într-un un document de istorie întunecată. Academicieni și intelectuali români
de prima mînă, universitari cu greutate și pretenții participă la unul dintre
cele mai anticulturale momente din istoria Academiei Române: o dezbatere legată
de opera lui Constantin Brâncuși. Ea a avut loc în urma ofertei sculptorului
român de a lăsa moșternire statului român circa 200 de lucrari și atelierul sau
din Impasse Ronsin no 10. Academicienii și intelectualii români au respins
oferta lui Brâncuși și astfel o importantă parte a moștenirii Brâncuși a ajuns
în proprietatea statului francez.
Ce a putut face politica din
academicieni, din Academie și din arte vedem abia acum, cînd „omul nou” s-a
făcut praf, iar „viitorul luminos” din anii comunismului s-a întunecat demult.
Irina Răuț
Proces verbal Nr. 10
al
sedinței din 7 martie 1951
Ședința
este prezidată de tov. Acad. M.Sadoveanu
Participă: Acad. Gh. Călinescu, I.
Iordan, Camil Petrescu, Al. Rosetti, Al. Toma, G. Oprescu, Jean Al. Steriadi,
V. Eftimiu și tov. Geo Bogza, Prof. Al. Graur, Prof. I. Jalea, I.
Panaitescu-Parpessicius și K. H. Zambaccian.
Și-au scuzat absența tov. Acad.
Gala Galaction și tov. Lucian Grigorescu.
1. Se
citește procesul-verbal al ședinței din 28 Februarie a.c., care se aprobă.
2. Tov.
Acad. I. Iordan depune raportul de activitate pe luna Februarie 1951 al Institutului
de Lingvistică și tov. Acad. G. Oprescu depune procesul-verbal al ședinței din
1 Martie a.c a Institutului de Istoria Artei.
3. Tov.
Prof. Jalea dă citire unei note de completare a comunicării D-sale asupra
sculptorului C. Brâncuși, prezentând și numeroase planșe și publicații cu
reproduceri din Brâncuși.
Rezumând ideile din comunicarea
D-sale anterioară asupra cărții lui Sobolev „Teoria leninistă a reflectării și
artă ” în care se pune problema formalismului în artă, tov. Jalea amintește că
citase pe Paciurea și Brâncuși ca exemple de formalism în sculptură la noi.
Fiind cazul tipic al unui artist de
talent care oscilează între realism si formalismul extrem, cazul Brâncuși
trebuie să fie discutat pentru că ridică probleme importante.
Tov. Acad. Călinescu , ia notă
asupra comunicării tov. Prof. Jalea, constată că Brâncuși nu poate fi
considerat un creator în sculptură fiindcă nu se exprimă prin mijloacele
esențiale și caracteristice acestei arte. D-sa clarifică noțiunea de realism,
în sensul vederilor creatorilor de artă sovietici, ca o transpunere pe plan
superior a realitații și nu ca o reproducere fotografică a ei, așa cum e
înțeles în mod stângaci.
D-sa încheie arătând inutilitatea
continuarii discuțiilor asupra lui Brâncuși.
Tov. Acad Oprescu spune că nota
tov. Călinescu a lămurit o serie de chestiuni importante.
D-sa arată datele și faptele citate
de D-sa cu privire la Brâncuși, o figură mai puțin cunoscută, arată lipsa lui
de sinceritate, și îl ilustrează ca pe un om de talent și de mari speranțe în
prima parte a activităților sale, dar care, sub influența unor sculptori la
modă la Paris, care cultivau indifinitul și cubismul, speculând prin mijloace
bizare gusturile morbide ale societății burgheze.
Tov. Acad. V. Eftimiu, precizează
că tov. Jalea a intenționat prin comunicarea D-sale să reabiliteze operele
valabile ale lui Brâncuși.
Tov. Prof. Graur este impotriva
acceptării în Muzeul de Artă al R.P.R a operelor sculptorului Brâncuși, în
jurul căruia se grupează antidemocrații în artă. D-sa cere ca în secțiune să se
discute pe viitor probleme rezolvate și publicate de autorul comunicării și
propuse spre discutare Secțiunii.
Tov. K. Zambaccian și Acad. Victor
Eftimiu revenind la sculptorul Paciurea arată că „himerele” acestuia au fost un
protest împotriva realităților de atunci și că Paciurea a terminat ca realist
cu busturile printre care se numară acela al lui Tolstoi.
Tov. Acad. Camil Petrescu relevă
meritul comunicării tov. Jalea de a fi prilejuit discuții interesante și de a
fi deschis probleme de o semnificație deosebită.
D-sa anunță că, în ședința viitoare
își propune să precizeze câteva nuanțe asupra formalismului în artă.
Ședința se ridică la
orele 19:00
Secretariatul
secțiunii
Acad.
Mihail Sadoveanu
“E dureros cand
dezvalui adevarul celor petrecute pe vremea comunismului dar sa ignori executia
a sute de artisti, de oameni de cultura de la revolutie incoace e si mai
dureros.” Ben Todica
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu