Florin Gheorghiu - dr. în biologie medicală și poet
de Ben Todică
Poetul Florin Gheorghiu
a lansat volumul de poezii intitulat ”Pe urma zborului” la Atena, în Grecia, pe
12 februarie 2016.
În mai 1994 are
prilejul de a-l cunoaște pe unul dintre marii economiști ai lumii, regretatul
prof. Anghel Rugină, la congresul internațional ”România și românii în Știința
Contemporană”, care a avut loc la Sinaia. Tot în acest loc, ziaristul, scriitorul
și mai târziu ambasador al României în Finlanda și Estonia, d-l Neagu Udroiu a
lansat la Sinaia cartea sa de interviuri ”Români la nord și sud de ecuator”. În
acest volum sunt prezentate o serie de interviuri cu personalități din rândul
românilor, care trăiesc pe diverse meridiane ale lumii. De ex. la pag. 7 este
intervievat poetul Grigore Vieru, în capitolul ”Români peste Atlantic”: George
Emil Palade, Mircea Eliade, Radu Florescu, Lisette Perlea, Anghel Rugină (pag.227).
La pag. 37, Florin Gheorghiu - Grecia.
Fotografia este din 25 mai 1994, la lansarea de
carte.
De la stânga spre dreapta, vedeți pe: scriitorul (ing.) Neagu Udroiu, soția
sa, ing. Marieta Popescu, dr. Florin
Gheorghiu și regretatul prof. dr. Anghel Rugină.
În 1992, Florin Gheorghiu devine fondatorul primei
reviste în limba română din Atena, intitulată ”Atheneul eleno-român”, cu scopul
de a fi o oglindă a viitoarei comunități românești de aici.
Pe 15 februarie 2016,
Ziarul Românilor de Pretutindeni anunță:
Vineri, 12 februarie,
la sediul Editurii Gavrilidis, strada
Sf. Irini, nr.17, Monastiraki, a avut
loc lansarea cărții poetului român Florin Gheorghiu, scrisă în limba
greacă, Pe urma zborului - Στα ίχνη της
πτήσης, eveniment care a adunat peste 70 de iubitori de cultură, de poezie,
români și greci, prieteni, care apreciază activitatea autorului.
În primii ani de debut
pe scena activitaților românești din Grecia,
Florin Gheorghiu a fost colaborator al primelor publicații românești din
Atena și s-a aflat printre cei care au înființat prima asociație românească din Atena
-Comunitatea Română Sf. Ștefan cel Mare, fiind ales președinte al acesteia în
primii doi ani.
La eveniment a fost
prezentă Ambasada României în Grecia,
prin d-na Anca Chisăliţă, Ataşat al
Ambasadei României pe probleme culturale şi comunităţi, reprezentanți ai asociațiilor
Armonia și Balcania Contemporană.
În cadrul
evenimentului, domnișoara Evelina Hapenciuc, remarcată pe scena teatrului
românesc din Atena prin participarea ca actor la diferite piese de teatru, a
recitat poezii din cartea autorului.
Evenimentul s-a
încheiat cu aprecierile celor prezenți și cu autografele primite de la autor.
Îi urăm și noi mult
succes pe mai departe și la cât mai multe volume de poezii!
Daniela Popescu
Citește mai mult pe:
http://all4romania.eu/lansare-de-carte-in-atena-pe-urma-zborului-florin-gheorghiu/#ixzz431YDlwaF
Monica Ioan Chihaia: Pe urma zborului
„Cultura, o poveste nemuritoare fascinantă,
Vorbită, scrisă, tradusă şi mereu neterminată […],
Ca o Cină de Taină a creaţiei şi-a sufletelor,
Cu pâine şi vin la masa izbăvirii neliniştilor
Ofrandele cuminecăturii marilor creatori
Înviind ca iubire-n privirea pipăită de orbi!”
(Florin Gheorghiu: Pe urma zborului. Iaşi, Editura
PIM, 2013. Cina cea de Taină, p. 58‑59)
O nouă apariţie
editorială a unui reprezentant al diasporei româneşti.
Evenimentul a fost
consemnat la Atena, unde prima zi de aprilie a adus în saloanele Ambasadei
României zeci de compatrioţi, iubitori de poezie. În cadrul Cenaclului Balkania
Contemporană, condus de scriitoarea Monica Săvulescu Voudouri, a fost prezentat
volumul de versuri „Pe urma zborului”, semnat Florin Gheorghiu.
Prima mea întâlnire cu
Florin Gheorghiu (începutul anilor ’90) este legată de apariţia celei dintâi
publicaţii a diasporei române din Grecia, „Ateneul Eleno – Român”. O publicaţie
căreia îi păstrez o amintire aparte nu numai pentru că a coincis cu un nou
început în viaţa mea, cât mai ales pentru iniţiativa în sine. Revista, cu o
ţinută sobră şi conţinut, a fost susţinută de o mână de intelectuali
entuziaşti, pentru care singura dorinţă a fost aceea de a promova valori
identitare, de a propune repere şi a clădi punţi de comunicare între cele două
culturi: română şi greacă.
Numele Florin Gheorghiu
l-am pus pe chip ceva mai târziu, iar de cunoscut… l-am cunoscut (aş putea
spune) abia cu câteva zile în urmă, citind acest volum de versuri. Am
descoperit un observator neliniştit şi, în acelaşi timp, un cunoscător
cumpănit. I-am simţit sensibilitatea şi, deopotrivă, i-am putut admira
rigurozitatea.
„Pe urma zborului”
urmează volumului de debut, „Sentimente în chihlimbar”. Metafora zborului (zbor
absolut, zborul trăirii şi cugetului), construită pe simbolul luminii – leit
motiv în majoritatea celor 26 de poeme, exprimă esenţializări ale unor
meditaţii profunde. Despre destinul uman, despre Actul Creaţiei, relaţia cu
Universul şi cu Demiurgul, în raport cu Timpul.
Tema vieţii supusă
timpului, este împletită cu cea a mişcărilor Pământului, redând portretul
timpului la scară individuală şi, în acelaşi timp, cosmică. Teorii ştiinţifice
puse în metaforă descriu timpul într-o imagine a lumii – spectacol:
„Ca la un îndemn dat de
un regizor celebru
Pământul s-a conformat
începând dansul.
A făcut o piruetă de
balerină în jurul său.
Cu această mişcare
simplă se năştea ziua.
După o altă piruetă,
ziua murea în noapte”.
Florin Gheorghiu scrie
o poezie consistentă, enciclopedică, fără să o facă inaccesibilă. Îmbină firesc
(dovedind o intuiţie remarcabilă) stilul poetic clasic cu cel modern, pentru a
exprima, ideatic sau afectiv, cât mai bine ceea ce poetul doreşte să comunice
cititorului.
Ars poetica acestei
cărţi este sămânţa luminii. În relaţia cuvânt – univers poetic, eul liric
exprimă, într-un stil de odă antică, relaţia cu omul idelor, cu cititorul
(„Salut şi ochii citind cuvinte profunde”) şi, una foarte strînsă, cu creatorii
poeţi („Salut poeţii care cîntă cu lira lui Orfeu / Arzând în sentimentele
fierbinţi ca focul / Şi pătimind în autodafe, ca Prometeu! / Îi salut cu
iubire, binecuvântaţi-i mereu…” .
Idele lui Florin
Gheorghiu – substantivizarea în limba română aoristului din limba (neo) greacă
a verbului a vedea (βλέπω/eida) – exprimă disponibilitatea poetului de a
împărtăşi experienţe proprii, (de când eram bătrân, cum spune într-un vers),
menite să contribuie la descifrarea unora dintre misterele vieţii.
Fiecare vers este o
revelaţie, un dar al unei căutări îndelungi, purtând speranţa şi credinţa că
prin cuvântul „ce salută etern lumina” poate fi exprimat adevărul. Eu-l poetic
metamorfozează realitatea, filtrând-o prin trăiri şi sentimente, transformând-o
în cuvinte şi imagini. Este, generic, sămânţa luminii.
Se scrie încă poezie.
„Sufletul, într-o luptă fără sânge, fără ură şi fără părtinire, îşi cere
drepturile sale prin cuvânt. Prin cuvântul izvorît din harul divin, al luminii”
(Mioara Dragomir).
„Pe urma zborului” este
o pledoarie şi un omagiu adus zborului către absolut ale omenirii. Florin
Gheorghiu confirmă cu acest al doilea volum de versuri că este un poet
autentic, un poet matur. Iar poeziile sale, pline de forţă şi substanţă.
Născut la 22 februarie 1951
în oraşul Huşi, Florin Gheorghiu a absolvit, şef de promoţie, Facultatea de
Biologie a Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, în cadrul căreia a
susţinut şi doctoratul în specialitatea Biochimie. A debutat cu versuri în
revista „Literatorul” (1992), redactor şef Marin Sorescu. Au urmat colaborări
cu mai multe reviste de profil din România. Legăturile adânci cu patria mamă
l-au determinat, cu 22 de ani în urmă, să se implice în organizarea primei
asociaţii a românilor din Grecia, Comunitatea Sfântul Ştefan cel Mare.
Locuieşte, de mai bine de un sfert de veac, în Atena, unde a profesat fără
întrerupere ca biochimist, mai întâi la Institutul Bioiatriki, apoi la
maternitatea Mitera. A înfiinţat centrul de prognoză şi analiză medicală
Biotest, unde şi-a continuat activitatea până la vârsta pensionării. Căsătorit
cu Vasiliki, au împreună un fiu, Dimitri Florin, în vârstă de 33 de ani, de
profesie medic. Florin Gheorghiu, mărturiseşte, are două patrii pe harta
inimii. Trăieşte în Grecia de mai bine de 30 de ani. În România revine însă
întotdeauna cu dorinţa de a-şi umple desaga sufletului până la următoarea
întoarcere.
Monica Ioan Chihaia –
Grecia
http://occidentul-romanesc.com/monica-ioan-chihaia-pe-urma-zborului/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu