FILOCALII

FILOCALII

Stăniloae-Maxim Noica-Aristot Corneanu-Scăraru

Bhose-Făgețan Bharata-Natyasastra

Bogdan-Hegel Drăghiceascu-Anca Ivănescu-Joyce Biblio

            Talasie

treime în unime

unime în treime

unul și același spre Dumnezeu

priveghiați să nu

intrați în ispită

taina îndumnezeirii ne fie ținta

ia seamă la șarpe

să nu-ți dea din pom

omoară păcatul să nu învii mort

            Isihie Sinaitul

marea apă multă

rugăciunea fără gânduri

liniștea inimii pază minții

adevăratul subiect al

istoriei nu este omul

ci Dumnezeu apud Draghicesco

silind sufletul să

vorbească lucruri străine

va dormi cu amar moartea uitării

adu-ți aminte de moarte

ca de răsuflarea proprie

prin moarte zboară sufletul în văzduh

saltă și se dau

peste cap

delfinii în marea liniștită

*

să se taie în două

să se rupă

să se facă el însuși dușman al său

omul dinlăuntru

petrece în trezvie

păzind și pe cel de afară

atâta tace încât

biruiește și pe Pitagora

om prin om să se mântuiască să se piardă

monahii din India

i-au scris lui Ioan Carpatinul

avva Filimon se închisese într-o peșteră

*

începătoriile

stăpâniile

lumina neapropiată

Ioan Damaschinul

intră într-o casă de desfrâu

să scape de la pieire o femeie piedută

*

            D.Drăghicescu

spirit separat de el însuși

conștiință inconștientă

gândire pietrificată

conștiința Dumnezeu

sferă cu rază infinită

eul causa sui

*

            20-10-14

de vei cădea în păcat

și nu te vei întrista

vei cădea iar

leoaica nu juninca

nerușinarea nu

întristarea lui Dumnezeu

căutăm casa

batem la ușă

în ceasul morții

*

faci bine

rabzi dușmănia

răutățile binefacerilor

îți intră în urechi cuvinte urâte

 mânie pe tine însuți

și nu pe cine le grăiește

șerpi în păduri

șerpi în case

se preschimbă între ei

            Nil

joacă pe scenă

mască străină

nume de gol

cea mai de pe urmă

neasemănare

chipului dintâi

ne-am răstignit lumii

am încetat a fi

oameni în firea îngerilor

întorși la cele dindărăt

prinși de cele ce suntem

datori să-le uităm

cuvioasă schimă

poză fariseică

stâncă în loc de liman

mormânt văruit

în loc de biserică

lup în loc de oaie

Nil nevorbirii

de bine de rău

nici în dodii

*

            21-10-14

            Drăghicescu

absența lui Dumnezeu

probează pe Dumnezeu

așa cum seceta probează apa

Dumnezeu însuși

se creează

gradual în lume

în om există

doar un Dumnezeu

embrionar

vița măslinul smochinul

n-au primit să stăpânească

peste copacii pădurii

mărăcinele

copacilor

asupra oamenilor

*

            21-10-14

vei fi țintă de batjocură

nu vei avea nour să-ți facă umbră

în vremea rugăciunii

după Dumnezeu mintea

se face nematerială

și săracă de toate

aibe ochiul neîmprăștiat

și lepădându-te de trup și suflet

trăiește prin minte

Ioan cel mic

marele monah

se îndeletnicea cu lucrul isihiei

atât i s-a împotrivit cel rău

că îndată ce întindea mâinile

acela i se înfățișa ca un leu

nu vor putea sta câinii

când tu stăruiești

în convorbirea cu Dumnezeu

sabie scoasă

lampă spre vedere

nu te turbura

când pismașul diavol

nu poate mișca memoria

în timpul rugăciunii

cel ce pătimește

împreună cu cei neștiutori

să te cerceteze și pe tine

apropie-te în chip

nematerial

de cel nematerial

se mânie

ține minte răul

își turbură ochii

nu-l mai preamărește

pe ziditor din făpturi

ci din el însuși

stă de vorbă cu el

de-a pururi

cum ar sta cu un tată

starea de rugăciune

răpește mâinea înțeleaptă

spre înălțimea spirituală

ești încă un mirean

înfrumusețând

cortul pe din afară

de patimi

de neștiință și de uitare

de toată ispita și prăbușirea

voia ta

voia lui

el voiește

roagă-te pentru dobândirea lacrimilor

să înmoi sălbăticia

din sufletul tău

se atinge de trupuri

stârnind întrânsele

fierbințeala dobitocească

            Marcu

nu te întrista

nu te lăsa întristat

de pricină tristă

nepăsarea țese

veșmântul norului

peste suflet

pe aripile sufletului

se răpesc în nori

și la judecată nu vin

            Isaia pustnicul

defăimaților

lipsiți de tot binele

vrednici nici de câini

se ascund în vicleșug

și răpesc sufletul

ca pe o vrabie

răsuflare

până la cea

din urmă suflare

vremea foametei

mila

cu sfinții

nimic nu te

învinovățește

de păcat

mintea

urmează

dragostei

pocăința

îl va naște

a doua oară

nepurtarea de

grijă adică

moartea față de oricine

            Drăghicescu

liberând timpul

de caracterul său pur temporal

în haosul timpului

distilarea timpului

pentru a face

să iasă eternul

            Diadoh

împăcați cu sine

nu suntem ai noștri

suntem asemenea

            24-10-14

înmuindu-se sufletul

prin înrâurirea temerii

vine la dragoste lucrătoare

temeți-l sfinții

iubiți-l cuvioșii

frica drepților

nu mai este gândul

vreunei temeri

ci o ardere neîncetată

sufletul acoperit

de lepra voluptății

nu simte frica

mai presus de laude

întâi frica

apoi dragostea

adâncul credinței

fiind apa

uitării relelor

se are

pe sine însuși

pârâș al său

iubind ce e înrudit cu sine

sufletul cer

trupul pământ

negura turburării

vicleșugurile pescărești

mintea contemplativă

mângâiere de veghe

arătare în somn

a vreunui bun viitor

zămislește îndoială

înțeles întinat

folosind sfântul nume

afecțiune

de o simplitate

infinită

vărsând untdelemn

în marea turburată

furtuna biruită

nu putem

să-l vedem

în chip văzut

spun lucruri mari

și amenință luându-și

chip de ostași

ni s-ar trimite vreo vedere

chipurile gândurilor

batjocurile dracilor

            Drăghicescu

idealismul critic

nu diferă esențial

de spiritualitatea creștină

Dumnezeu

și spiritul

religiei spiritului

adevărul este

binele este

Dumnezeu este

mintea se face

străvezie și-și vede

propria lumină

legea unității

într-o ființă

nemai a noastră

lovind sufletul cu sunete

până ce norul va fi împrăștiat

de valurile melodiei

            Antonie

somnul trezviei

ochii închiși

vedere

pentru om

se schimbă

Dumnezeu la față

celor din cer nemurirea

celor de pe pământ

prefacerea

demonul propriu

pururea cu tine

și cu Dumnezeu

            25-10-14

            Drăghicescu

a-l afirma pe Dumnezeu ca real

înseamă a-l nega

pentru că el aparține viitorului

se creează în inconștientul omului

nu poate avea altă existență în afara eului

este reflexul eului nostru

            27-10-14

            Joyce

în cruce o odihnă și un brici

cruci grăbite prin aer

o adevărată Christină Chrisostomos

tatăl este

el însuși

propriul său fiu

            28-10-14

            Drăghicescu

lumea un vis

fruct al imaginației

încetează cu visul

poate sunt creația

unui vis ori a imaginației

unui necunoacut incognoscibil

cele două infinituri

eul de jos e sufletul

eul de sus e dumnezeu

noțiunea de cauză nu este

aplicabilă fenomenului

de care ne ocupăm

            Casian

nu s-ar vătăma omul

de om dacă n-ar avea

înăuntru pornirile

fiarele sălbatice

cu tine în pace

fericitule Iov

întristarea n-a lăsat

pe Cain să se pocăiască

după ce și-a ucis fratele

            29-10-12

            Drăghicescu

atributele conștiinței

ordine coeziune libertate

introduse în haos

conștiința echvalentul

lui Dumnezeu

demiurgul

creatorul lumii

personificare a

conștiinței noastre

sinuciderea nu ar putea fi

pedepsită cu moartea

de către puterea supremă

aruncă-mă

în metafizică

și după sinucidere vorbim

ai câștigat întregul

univers și ți-ai

pierdut sufletul

să ne aprindem

prin amintire

de focul cel veșnic

s-au izbăvit

în largul mării

se îneacă în port

fugi de locurile

unde poți să cazi

după fructe nevăzute

            31-10-14

demonul este profet

totdeauna înșelător

pentru cine l-a disprețuit

            1-11-14

neispitit de diavol

ispitit de mântuire

îngropat cu sfinții

slava deșartă

se gonea pe sine însăși

și se ascundea dinaintea oamenilor

stând culcat la

pământ a rostit

toată psaltirea

            2-11-14

repeza reteza voia ta

pe pământ nor de vânt

de-ngropat de sărutat

vezi pământ fie fii

patru vede vanghelii

tuspatru patrii temerii

oarecând Ioan a luat-o

înaintea lui Petru alergând

la mormântul Domnului

contemplația te va urmări

și prinzându-te se va împreuna

cu tine într-o preacurată nuntă

iluminarea negrăită se vede

de către ochiul sufletului

nu și de către cel al trupului

piatră colțuroasă

lovindu-se de alte pietre

și devenind rotundă

din groapă în prăpastie

frică după frică

venin lângă venin

bucură-te cel dintâi

fii sănătos cel de-al doilea

fii fericit cel de-al treilea

se mâniau pe ei înșiși

pentru că s-au lăsat

cuprinși de mânie

spune numele celui ce te-a născut

porecla celei ce rău te-a adus pe lume

necuratele nume ale fiilor și fiicelor tale

            3-11-14

            Drăghicescu

sursa științelor este

în predispoziția naturii umane

de a realiza omnisciența divină

matca de repulsie a făcutului

vinovat de durere și de rupere

de desfacere din mintea universului

o nouă religie

pentru cele nevăzute

eliberare de neînțelesul imediat

hai hai hai

cu mândra-n rai

că din iad abia scăpai

în iconomia divină

un demon vindecă răul

făcut de alt demon

            4-11-14

simți făurarul divin

că sacra lui arcă nu este

precum o văzuse în vie

cu marea cetate clădită de zei

în mijlocul țării

cu munți de patru părți

plinul de sine

recunoscător devotatul tău

sclav și prieten Plinius

matematica este

cea mai clară moștenire

a omniscienței divine

cădeau fără de voie

alți mai nenorociți

voiau să cadă dar nu puteau

obișbuiesc prea ticăloșii ucigași

să ne războiască pe noi nenorociții

întru cele contrare firii

            5-11-16

            Bharata

santal alb santal roșu

mistuitorului de sacrificii

făcătorului de ziuă

după spargerea ulciorului

maestrul artei dramatice

va lumina scena cu o lampă

pe tron pe gunoi afară din cetate

dospitu-m-am și m-am topit

și socotitu-m-am pământ și ceruri

nu există un loc

mai sigur decât cerul

de unde au căzut îngeri

în erezie și hulă

din tulburare și veselie

cunoaștem teomahia demonilor

            6-11-14

lumea lui credulus și faber

se schimbă indefinit

formele geometrice sunt etern aceleași

sămânța stropul episodul

incidentul deznodământul sunt

cele cinci elemente ale intrigii

pământul să fie plin de roade

să piară necazurile și bolile

pacea să domnească peste vaci

arborele cunoașterii

nu trebuie tăiat

în timpul înfloririi

ne temem să vă filosofăm

în acest cuvânt de acum

despre limanul isihiei

în groapa adâncă a necunoștinței

întru întunecatele patimi și în umbra morții

începem să filosofăm despre cerul pe pământ

această desăvârșire a celor desăvârșiți

mereu nedesăvârșită foarte

extaz până la cer a contempla pe Dumnezeu

credința raza soarelul

nădejdea lumina soarelui

dragostea discul soarelui

cerbul scoțând pe șerpi din ascunzătorile lor

ucigându-i și mâncându-i este cuprins

de sete și caută apa izvoarelor

dar cine mă oprește a spune și a grăi

cuvânt cu cuvânt cele ce-mi sunt cunoscute

prea luminată răpire alergătorule spre cer

            7-11-14

numai viață numai farmec

nu numai ai lui Dumnezeu

nu numai ai diavolului

va interpreta înțepenirea

nemișcat și inconștient

cu membrele atârnând

nimic nu mă oprește

a continua istorisirea

în marea sărată a morții

izvor fără de apă

plin de broaște egiptene

și mai ales de cărbuni

            8-11-14

nu zgomot nu mișcare

nu incident sala plină

succesul e numit divin

adevărații spectatori de teatru

mulțumiți de mulțumirea altora

întristați de tristețea altora

îl omoram cu mâna mea

la venirea nemților

dar nu-l predam comuniștilor

omul lui Dumnezeu

acest om minte

Satana ia chip de femeie

comuniștii și-au întors

cămașa pe dos

și țipă lozinci democratice

război pentru a învinge

politică pentru a construi

întreprindere pentru a reuși

accident rutier din cauza ta

stop cardiac în plină sănătate

sinucidere din melancolie

pedepsitorul personalității

aducătorul deșertului

făcătorul de vid

            9-11-14

s-a ivit din același

principiu al subiectivității

mântuirea lumii

starea staționară

neagă stare inițială

menținând revenirea în univers

ce e fals și ce e adevărat

poartă asupra

îmbinării și diviziunii

rugămintea este o rostire

dar nu e nici

adevărată nici falsă

niciun om nu e alb

orice om este alb

există un om alb

în cele ce nu sunt neîncetat în act

există deopotrivă posibilitatea

de a fi și a nu fi

este necesar ca

existentul să fie când este

inexistentul să nu fie când nu este

nefericirea necesară

unității omului

cu Dumnezeu

participând la adevăr

este un moment

al ideii divine

râul curge în ocean

cu apa tulburată

de relele elefanților

bătut cu bice de fulgere

cerul plânge

cu stelele stinse

în cingătoare de fulgere

șirag de păsări albe

norul elefant pe cer

            10-11-14

de-ai fi unul din dușmanii mei

încetează de a mai fi

în fața cenușii mele

publicul trezit

din nebunie îi va face

pe cei puternici să roșească

versurile exilatului din Tomis

ca unele fraze ale lui Platon

ca Dieu est en nous de Ronsard

din veritate în veritate

puteți merge până la Dumnezeu

care este veritatea verităților

sălbăticia plebeiană

și infamia curtenilor

își găsesc justificare în religie

devenirea neidentică

a identicului și devenirea

identică a neidenticului

din aparența colorată a sensibilului dincoace

și din noaptea goală a surasensibilului dincolo

conștiința pășește în ziua spirituală a prezentului

legea inimii se găsește

în ființa pentru sine

a conștiinței

            11-11-14

în capul universului

sabei sarmați își duc izvorul

să-și potolească setea

nu culcuș în iarbă

nu umbră de măslin

alungat și din râpă

o aduc din orășelul din vale

dar nu pot să-i pomenesc

numele că aude căprița

să nu îndrăznești să uiți

fiecare din noi e Cristos

toți suntem răstigniți

acest individ singular

nu are decât valoarea

umbrei ideale

umbră lipsită de sânge

lege a slăbiciunii și întunericului

lege a zilei și a forței

principiul asuprit al ruinei

și al distrugerii apare la lumină

și este ceea ce are valoare

            12-11-14

separarea fenomenelor

nu prin foc ci prin spirit

un sort de foc divin

în urma unui accident

Dumnezeu a pierdut omnisciența

și o reface prin știința umanității

procesul universal al lumii ar fi reprezentat

printr-un singur imens sistem de

ecuații diferențiale simultane

falanga în șiruri

arcașii prăștiași

să tragă în barbari

nu mai putea rosti niciun cuvânt

făcea semne unora și altora

capul sus semne din ochi

spațiile dintre elefanți

spaima călăreților

pedestrași călcați în picioare

a vorbi frumos despre Homer

e putere divină

care te pune în mișcare

zvonuri false

zvonuri adevărate

mai ales în război

în timpul mulsului

nu se grăiește nu se cântă

nu se rostesc măscări

concordatio complexatio

explicatio via negativa

coincidența contrariilor

sărăcia umilința pocăința

nu carne nu vin nu căsătorie

numai Tatăl nostru

au accentuat dualismul

sporind rolul

diavolului

străin predicator vrăjitor

rezistență persecuție triumf

tu însuți te-ai fi convertit

grecii începutul filosofiei

Hegel desăvârșirea

azi descompunerea

un gol al persoanei

o existență întâmplătoare

o mișcare lipsită de esență

lumea înstrăinării

eterul conștiinței pure

conștiința în două lumi

            13-11-14

curtezana merge încetișor

femeia de neam speriată

servitoarea cu pași repezi

clinchetul bijuteriilor

alifii parfumate

vânt cu poala veșmintelor

depresia femeilor

când își văd iubitul

mergând alene

întruparea femeilor

celeste sub blestem

ori pentru a avea urmași

chemarea înapoi

cămara tainei

slava fecioriei

*

înțelegătoare scară

de taină cerului

gândind pogorând

gura ta cea de gând

tăcerea ta cea de gând

în luarea aminte

norule în chipul

porfirei porfirei

umbrește acea fierbințeală

sfat nespus

zid nezidit

brazdă nearată

văzând naștere străină

ne înstrăinăm de lume

mutându-ne mintea în cer

leproși curățați

diavoli sugrumați

credincioși împărați

ieșirea din ascundere

este ieșirea la iveală

în starea de neascundere

*

fie că trăiesc

fie că mor

eu nu sunt Osiris

nu spun să facem risipă de bani

și să construim atâtea trireme

pentru a ne păzi pe noi înșine

cei ce nu pedepsesc pe nelegiuiți

să nu aducă sacrificii

ofrandele lor să nu fie primite

i-a prins la o primejdie sigură

cu toate că sacrificiile s-au arătat

neprielnice și auspiciile funeste

*

în interiorul culturii

gândirea a apărut

ca o latură a înstrăinării

religia ne-a apărut conștiință nefericită

conștiința pură este înstrăinată de conștiința reală

esența este înstrăinată de existența ei

*

neispitire de nuntă

munte netăiat

pântecele tău m-a înnoit

roua pe lână focul pe rug

cuvântul cel dintru început

trecut-a umbra legii

din tine s-a închipuit

precum suntem noi

cel neîmpărtășit de chip

cel ce ține toate

numai cu voia

în brațele tale ca un om se ține

pruncul tău cu mâna sa

a cercetat vizuina cea

pierzătoare de suflete a aspidelor

din muntele netăiat

s-a tăiat piatra

cea din capul unghiului

nor luminos

al apei celei vii

ai plouat pe Hristos

îndoit în fire nu în fețe

Dumnezeu desăvârșit

om desăvârșit

Isaia dănțuiește

văzând născut din tine

pe Dumnezeu și omul

*

            14-11-14

inima pământului

inimă fără vină

inima cuvântului

ajută-mă să zidesc

în negrăita fire

din depănarea litaniei

bunăvoința de rouă

trandafirul cel plâns

al întoarcerii de taină

ascetică neprihănire

nemărginirea desăvârșirii

cu trup de nestricăciune

*

este de prisos ori nu

îndemnul oracolului din Delhi

cunoaște-te pe tine însuți

contingentul semnifică

ceea ce nu este

dar poate să se ivească

Socrate este viețuitor

omul este viețuitor

în chip întâmplător viețuitor

tot ce se petrece în univers

este o dovadă că există

o providență divină

            15-11-14

ne-am înțeles să ia cuvântul întâi cel mai bătrân

și apoi ceilalți după vârstă

cel mai tânăr era Demostene

omul acesta în care totul este vândut

chiar și glasul simte dezgust

și disprețuiește venalitatea noastră

aceaastă ființă fioroasă începu să bolborosească

mort de frică un exordiu obscur

fără să mai poată găsi șirul cuvintelor

când ne întorceam acasă din ambasadă

vorbi cu fiecare dintre noi

într-un chip neașteptat de politicos

nu știusem ce înțeles au cuvintele

de om imposibil de înțeles de cameleon

m-a făcut să înțeleg viclenia sub toate formele

unuia îi promitea să-i înlesnească un împrumut

altuia să-l facă strateg

pe mine mă fericea pentru talent

fu cel dintâi care ne lăudă și jură

în fața consiliului că el felicită cetatea

că a trimis în ambasadă asemenea oameni

legiuitorul îndepărtează de la

purificarea lustrală din agora

pe cel ce refuxă serviciul militar

pe cel lipsit de curaj și pe dezertor

și nu-i permite să fie încoronat

și nici să ia parte la sacrificiile publice

iar tu chemi în orchestră

pe timpul reprezentării tragediilor

pe cel ce a prădat dușmanilor templele

atenieni țineți seama de lucrurile pe care vi le-am spus

și de acelea pe care nu vi le-am spus și prin votul vostru

sprijiniți dreptatea și interesul statului

*

            Bharata

semnificațiile pătrund în auditori cu ajutorul

interpretării verbale gestuale și temperamentale

oh toate lucrurile s-au pătruns de acest miraj

starea emotivă stârnită de un înțeles aflat

în armonie cu sufletul pătrunde trupul

precum focul în lemnul uscat

mânie față încruntată față schimonosită de

de furie buze mușcate mâini lovite una

de alta și brațe amenințătoare

frica aparține femeilor și caracterelor inferioare

provenind din vinovăție față de superiori

fiare sălbatice și codri pustii

vederea elefanților sau șerpilor

amenințările vremea rea

noaptea întunecoasă auzirea bufniței

se va interpreta prin tremurul mâinilor

și picioarelor zvâcnetul inimii în măruntaie

gura uscată umezirea buzelor cu limba

sila trebuie subliniată prin acoperirea nasului

crisparea membrelor corpului

stinghereală și junghi la inimă

omul dezolat are ochii scăldați în lacrimi

chipul și ochii jalnici de oftat

stând ca yoghinul adâncit în meditație

omul suspicios are membrele tremurătoare

capul aplecat privește într-o parte și în alta

are limba scoasă și atârnând chipul pământiu

invidia se ivește la vederea norocului

prosperității inteligenței și exuberanței

jocurilor și desfătărilor altora

beția este moderată ușoară și josnică

unii bețivi cântă unii plâng unii râd

unii spun vorbe urâte alții dorm

grija se va interpreta prin suspine

răsuflare anevoioasă zbuciumul

gol în inimă neglijarea curățeniei neliniște

descumpănirea se naște din nenorocire

vătămare frică amintirea unei vechi dușmănii

se va interpreta prin tulburarea tuturor simțurilor

mulțumirea  înseamnă a te bucura de toate cele

de ascultat gustat pipăit văzut sau mirosit

ori întâlnite în cale și a nu te întrista de cele nedobândite

rușinarea se va reprezenta prin acoperirea feței

scrijelarea pământului roaderea unghiilor

pipăirea veșmintelor sau inelului

omul ce purcede la fapte nesăbuite

ca omorul sau vătămarea din lipsa de judecată

trebuie socotiți irascibili de către cei înțelepți

bucuria bărbaților se naște la atingerea celor de neatins

dobândirea averii sau reunirea cu cei dragi

ca și la împlinirea dorinței inimii lor

panica provine din semne rele rafale de vânt

ploaie foc elefanți turbați auzirea veștilor

bune sau rele atac al dușmanilor

aroganța provine din suveranitate

neam nobil frumusețe tinerețe

erudiție forță îmbogățire

se va interpreta prin iritare

dispreț dezaprobare nerăspundere

la întrebări și neacceptarea discuției

priviri peste umăr mișcări în toate părțile

ridiculizare vorbe jignitoare neascultarea superiorilor

și luarea lor în derâdere întreruperea vorbelor altora

disperarea la pesonaje de tip superior se va reda prin

căutarea unor tovarăși născocirea unui mijloc de scăpare

pierderea rigorii mintea dusă respirația anevoioasă

la cele de tip inferior prin alergare într-o parte și în alta

privirea împrejur gura uscată umezirea colțurilor gurii

somnolență respirație anevoioasă cugetare

visarea apare din scufundarea în somn desfătări senzuale

sau rătăcirea minții se va reprezenta cu ochii închiși

letargia simțurilor și vorbit în somn

resentimentul apare la bărbați energici

când sunt jigniți prin cei ce le sunt superiori

prin învățătură vitejie sau putere

disimularea întemeiată pe frică

se naște din fățărnicie înșelătorie se va reprezenta

prin dseconsiderare și vorbe în doi peri

violența apare când un hoț e prins furând

sau ca urmare a ofensei regelui interpretarea ei

se va face prin ucidere întemnițare lovire amenințare

certitudinea oamenilor se naște din înțelegerea

sensului feluritelor scripturi sau științe

interpretarea se va face prin instruirea discipolilor

otrăvirea slăbiciune tremurat arsuri

horcăit spume la gură prăbușirea

umerilor paralizia moartea

chibzuirea provine din îndoială cântărirea argumentelor

discuții în contradictoriu se va interpreta

prin ipoteze interogții deiberare planuri secrete

judecăți contrare cu privire la lucruri contrare

înțelepciunea e ceva bun

înțelepciunea e ceva rău

George Anca