Noutati
spectaculoase despre Sarmizegetusa Regia,fosta capitala a dacilor
https://www.youtube.com/watch?v=4qwIFqghr3o
Sarmizegetusa
Regia, o uriasa metropola dacica?
Suna absolut
incredibil acum un an, dar azi, ipoteza prinde contur! Rezultate de ultima ora
ale “arheologiei aeriene” arata ca, de fapt, aria de extindere si de locuire a
fostei capitale a dacilor depaseste cu mult zona sacra si zona castrului roman,
singurele vestigii sapate acolo de istoricii nostri în ultima jumatate de
secol. Daca teoriile se confirma, am putea descoperi în Gradistea de Munte o
adevarata metropola antica, cu nimic mai prejos decât cele mai frumoase orase
din Grecia si Roma începutului de mileniu!
Stiri de
“ultima ora” despre vechii daci
Cercetari
recente, efectuate cu cele mai noi tehnologii de fotografiere si scanare
aeriana a solului, la comanda televiziunii publice britanice BBC, pentru
realizarea unui amplu documentar despre Imperiul Roman, scot la lumina
informatii inedite, care pun într-o cu totul alta lumina ceea ce stiam despre
daci si despre capitala lor, Sarmizegetusa. Interpretarile facute de
specialistii, pe baza fotografiilor puse la dispozitia Muzeului de Istorie a
Transilvaniei de catre realizatorii documentarului, indica faptul ca
Sarmizegetusa nu era o simpla cetatuie, cum se credea, ci o metropola în toata
puterea cuvântului, dispusa pe terase taiate pe vârful muntelui, dupa toate
normele urbanismului vremii, de catre cei mai priceputi mesteri ai epocii
antice, platiti regeste de Decebal si de înaintasii sai. În plus, evidentierea
unor împrejmuiri romane necunoscute, apartinând, cel mai probabil, de ultima
perioada de locuire a Sarmizegetusei, indica existenta unui castru cu mult mai
mare decât se cunostea pâna acum, construit de cuceritori dupa primul razboi
daco-roman si abandonat înaintea celui de-al doilea razboi…
Vânatorii de
comori
Când au
început pre-documentarea filmarilor la pelicula “Imperiul pierdut al Romei”,
prezentatorul englez Dan Snow, de la BBC, si experta în arheologie Sarah
Parcak, de la Alabama State University din Alabama, habar nu aveau ca urmau sa
schimbe radical teoriile specialistilor din România referitoare la
Sarmizegetusa Regia, vechea capitala a Regatului dac. Cei doi si-au bazat
proiectul de televiziune pe rezultatele spectaculoase obtinute anterior de
Sarah în Egipt. Cu ajutorul imaginilor captate de sateliti si procesate de
programe speciale de calculator (o tehnologie importata, apartinând actiunilor
de spionaj militar), Sarah descoperise acolo peste 1.200 de situri arheologice
necunoscute, de la temple de mult pierdute pâna la noi piramide! Ca niste veritabili
“vânatori de comori”, cum le spun arheologii cu experienta celor care urmaresc
strict descoperirea de obiective spectaculoase, si nu relevarea sistematica a
trecutului, cei doi prezentatori ai documentarului produs de BBC sperau sa
gaseasca asa ceva si în cadrul filmarilor la “Imperiul pierdut”. Prima tinta a
fost, previzibil, Roma, unde si-au îndreptat atentia asupra vechiului port
care deservea capitala imperiului. Acolo, Sarah si Dan au activat lentilele
satelitilor în cautarea faimosului far din Portus, una dintre marile minuni
ale lumii romane, care nu fusese înca descoperita. Cum, însa, din cauza
numeroaselor constructii moderne care acopera locul vechiului port din
apropierea Romei, cercetarea trena, cei doi au decis sa-si încerce norocul în
vechea Dacie, regatul cucerit de Împaratul Traian la 106 d.Hr. În Muntii
Orastiei, Dan si Sarah s-au lovit însa de o problema pe care nu o avusesera
nici în Egipt, nici la Roma, vegetatia extrem de densa care acopera vestigiile
din jurul Sarmizegetusei dacice facea, practic, imposibila folosirea
imaginilor satelitare. În locul unor ruine, satelitii nu vedeau decât marea de
verde crud ce acopera muntii sacri ai dacilor.
Rezultate
impresionante…
Pentru a
putea patrunde, totusi, misterele Sarmizegetusei dacice, producatorii
documentarului BBC au apelat la cercetatoarea românca Ioana Oltean, de la
Exeter University, din Marea Britanie. “Cei de la BBC m-au contactat ca
specialist în arheologia Daciei. Stiau de cartea mea «Dacia: Landscape, Colonization,
Romanisation», publicata în 2007. Întâmplarea a facut sa fiu specialista si
în arheologie aeriana si, de pe aceasta pozitie, am putut sa le ofer o
consultanta mai complexa. BBC îsi dorea ca documentarul sa obtina informatii
arheologice inedite, care sa fie de folos cercetarilor de la sol. Eu, care
efectuasem zboruri de recunoastere arheologica aeriana în România, stiam ca
la Sarmizegetusa Regia urmele arheologice sunt acoperite de paduri, deci
nedetectabile din satelit. De aceea, le-am sugerat celor de la BBC sa
foloseasca singura tehnologie capabila sa «vada» prin coroana copacilor, si
anume LIDAR, o tehnologie care foloseste raze laser proiectate de pe un avion
special”, ne relateaza Ioana Oltean.
Practic,
sistemul LIDAR (Light Detection and Ranging) penetreaza vegetatia, indiferent
cât e de densa. Tehnologia fusese folosita cu succes de arheologii care au
descoperit orasul maias Caracol. Acolo au fost de ajuns patru zile pentru ca
tehnologia sa le ofere arheologilor o harta mult mai detaliata decât ceea ce
obtinusera dupa un sfert de secol de cercetari la sol! Acum, în cazul Daciei,
bugetul pus la dispozitie de BBC a permis închirierea unui avion cu tehnologie
LIDAR, care a survolat Gradistea de Munte. Primele rezultate ale analizei pe
calculator a rezultatelor transmise de sistemul de scanare l-au impresionat
pe seful santierului arheologic de la Sarmizegetusa, Gelu Florea, care
recunoaste, în documentarul BBC, ca pe imagini apar ziduri si zone de ocupare a
Sarmizegetusei Regia despre care cercetatorii români habar nu aveau ca exista!
Ineditul descoperirii de la Gradistea de Munte e confirmat si de Ioana Oltean.
“Imaginile care mi-au fost trimise dadeau suficienta siguranta pentru
identificarea a cel putin o circumvalatie de mari dimensiuni, pâna atunci
necunoscuta în zona fortificatiei de pe Dealul Gradistei, si care acum se stie
ca a fost construita de catre armata romana de ocupatie. Desigur, mai exista si
alte date noi despre situl din Dealul Gradistei. Chiar în momentul de fata,
procesez datele LIDAR originale, care mi-au fost de curând oferite de catre
BBC…”, ne-a explicat cercetatoarea românca de la Exeter University. Noi
surprize ar putea aparea dintr-un moment în altul în legatura cu Sarmizegetusa
dacica!
Un final
nefericit
Prezentarea
rezultatelor de la Gradistea de Munte în cadrul documentarului “Imperiul
pierdut al Romei”, difuzat în tara noastra în primavara acestui an, este, din
pacate, dezamagitoare. Superficiali în descrierea dacilor, pe care îi
categorisesc drept “barbari”, fara nici o alta nuanta sau explicatie, si
preocupati doar de emfaza fortei civilizatoare a Imperiului Roman, Dan Snow si
Sarah Parcak se multumesc sa constate prezenta unui castru roman de dimensiuni
mult mai mari decât cel cunoscut înainte de rezultatele LIDAR, castru pe care,
prezentat într-o simulare în plan drept, complet contrastant cu culmile si
diferentele de nivel de la fata locului, îl populeaza cu baraci romane,
explicând prin aceasta ca Traian a lasat în Sarmizegetusa trupe numeroase
pentru a putea impune pacea în zona… Dar chiar daca filmul lui Dan Snow a
înselat asteptarile publicului românesc, rezultatele relevate de scanarea LIDAR
– o directie importanta asumata de proiectul BBC – sunt acum la îndemâna
specialistilor din România si pot fi folosite pentru a întelege, cu adevarat,
realitatile Sarmizegetusei dacice pre si post-romane.
Urbanismul
dacic depaseste orice închipuire
Informatiile
puse la dispozitie de imaginile obtinute de BBC, plus o serie de alte
argumente incontestabile, la care a avut acces de-a lungul anilor, în timpul
cercetarilor sale, l-au ajutat pe dr. Alexandru Diaconescu, arheolog de
epoca romana si conferentiar în cadrul Facultatii de Istorie a
Universitatii “Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca, sa structureze o curajoasa
teorie legata de capitala regatului dac. “Viziunea noastra pâna acum era ca
Gradistea de Munte va fi fost o cetatuie ca toate celelalte, o cetatuie în care
locuiau câteva zeci de oameni, asezarea civila întinzându-se pe platourile secundare
si la poalele dealului. Or, Gradistea e altceva! Sarmizegetusa dacica a fost,
de fapt, un oras, ceea ce nu ne vine prea usor sa credem, dupa ce am tot citit
ca între ziduri nu erau decât câteva sanctuare si cam atât. S-a gasit acolo, în
doua-trei cladiri-atelier, o cantitate mare de fier, care depaseste cantitativ
tot fierul din Europa asa-zis barbara. Ai, la Sarmizegetusa, cea mai mare
productie industriala din Europa, dupa Grecia si Roma! Recent, Simion Stefan,
în cartea sa dedicata razboaielor lui Domitian si Traian cu dacii, redactata
în franceza, arata ca la Sarmizegetusa Regia a existat o locuire foarte mare,
pe care o plaseaza aproximativ pe toata culmea dealului Gradistei. În plus, el
intuieste ca incinta cetatii dacice trebuie sa fi fost mult mai extinsa, însa,
fara date suplimentare, planurile propuse de Simion Stefan sunt inexacte… Dar
acum, iata, intervin aceste fotografii platite de englezii de la BBC: iar
imaginile LIDAR arata ca, în afara unui castru roman cunoscut, se mai vad
urmele înca unui castru, precum si numeroase alte constructii. Se disting
detaliile unui urbanism dacic care depaseste orice închipuire”, spune,
entuziast, dr. Alexandru Diaconescu, în timp ce îmi arata fotografiile
surprinse de avionul echipat cu tehnologia LIDAR.
Ce s-a
descoperit pâna acum e infinit mai putin decât ce urmeaza
În 102,
când, dupa primul razboi cu regele Decebal, împaratul Traian a impus
conditiile pentru încheierea pacii, prima dintre ele a fost expulzarea din
Dacia a arhitectilor, a inginerilor si a instructorilor militari, îmi spune
Alexandru Diaconescu. “Asta îl durea cel mai tare pe Traian! Erau instructori
militari care îi ajutasera pe daci sa lupte bine contra romanilor si erau
ingineri si arhitecti pe care regii daci i-au folosit pentru a fi la zi cu tot
ceea ce însemnau arhitectura si fortificatiile vremii”. “Având monopol pe
metalele pretioase, Decebal era atât de bogat ca nici nu avea nevoie de moneda
proprie. Ce sa faca el cu o moneda pe care sa scrie «Decebalus per Scorilo»?
Dacii copiau la perfectie moneda romana si, astfel, practic, ei îi plateau în
«valuta forte» pe acesti specialisti straini, despre care vorbeste punctul 1 al
tratatului de pace din 102. Când se întorceau acasa, specialistii angajati de
regii daci mergeau cu bani frumosi «si fara miros», câstigati peste Dunare.
Unde mai pui ca monedele dacilor erau facute din metale de calitate, din argint
mai bun decât cel de la Roma…”, îsi continua rationamentul Alexandru
Diaconescu. Dacii, spune el, aveau de secole contacte strânse cu cetatile
pontice si cu lumea greaca si s-au folosit din plin de experti si specialisti
din cetatile prietene. “Elitele dacilor nu erau straine de principiile
urbanismului clasic. Recent descoperitul oras getic, datând din secolul III
înainte de Hristos, de la Sboryanovo, în Bulgaria, este posibilul predecesor al
Sarmizegetusei dacice. Întreg situl, inclusiv celebra necropola de la Svestari,
ocupa aproape 100 de hectare si este situat imediat la sud de Ruse”,
argumenteaza profesorul Diaconescu.
“Totul are o
anvergura incredibila fata de ceea ce stiam anterior”
“Fotografiile
aeriene deschid o noua perspectiva în întelegerea lumii dacice, pentru ca avem
de-a face cu un fel de Machu Pichu din Peru. Putem vorbi nu numai despre
constructii pe terase cu un amplu sistem de canalizare si despre ziduri cu
corectie optica, pentru care s-au folosit însemne grecesti. Pe fotografii se
vad cladiri dincolo de zona cunoscuta pâna acum. Totul are o anvergura
incredibila fata de ceea ce stiam anterior”, considera Alexandru Diaconescu.
“Noile
fotografii arata ca sunt doua castre romane si o incinta dacica, mult mai mare,
care cuprinde o acropola rectangulara si o agora, unde sunt sanctuarele. Apoi,
foarte spectaculos este faptul ca marele drum procesional continua mult spre
vest, pe sute de metri. Catre vest se vad, de altfel, mai multe cladiri
monumentale de piatra de o parte si de alta a drumului, despre care nu stiam
nimic înainte”, remarca profesorul Diaconescu, studiind fotografiile celor de
la BBC. “E un drum neobisnuit, pentru ca este de o latime impresionanta, în
comparatie cu drumurile romane normale, care erau foarte înguste, cât sa
treaca un car, doar cele principale atingând 12 metri latime. Plus ca drumul
dacic era pavat cu blocuri de piatra atât de fina, ca parca ar fi fost calupuri
de lut taiate cu sabia. Nu poate fi decât un drum ritualic, caci numai la
ceremoniile religioase mergi cu doua sau trei care unul lânga celalalt. Catre
sud-est, din marele drum procesional porneste, perpendicular, un drum, probabil
paralel cu cel care ducea la una dintre portile cetatii dacice. Aceste cai,
care se încruciseaza în unghi drept, sunt specifice urbanismului elenistic. De
altfel, si poarta de sud-est a incintei dacice, si turnul hexagonal de curtina
au fost construite, conform cercetarilor arheologice, din blocuri fasonate conform
tehnicilor edilitare elenistice. Aceasta incinta ar trebui urmarita de
arheologi pas cu pas, caci nu pare sa fi avut un traiect regulat”.
https://www.youtube.com/watch?v=4qwIFqghr3o
Daca
scanarea LIDAR a reusit sa elimine, virtual, padurea care acopera vestigiile
antice, în realitate, arheologii vor trebui sa faca efectiv acest lucru,
pentru a putea sapa vechea Sarmizegetusa. “Este evident ca prima masura care
trebuie luata este defrisarea padurii care a invadat ruinele capitalei
dacice”, au declarat la unison mai multi specialisti .
Ca orice
oras construit în stil elenistic, Sarmizegetusa trebuie sa fi avut o parte
înconjurata de zid, cu edificii publice si resedinte de lux, “orasul de sus”,
si alta mult mai larga, “orasul de jos”, spune Alexandru Diaconescu. Un bun
exemplu de astfel de oras, ridicat pe terase sustinute cu ziduri, este
Pergamon, în Asia Mica. “Sus erau resedinta regala si templele, apoi, pe
terasele urmatoare, sunt amplasate piete publice si edificii de cult, iar mai
jos, începe locuirea civila”, îsi imagineaza profesorul Diaconescu frumoasa
capitala a dacilor. Cu doar un an în urma, înainte de documentarul celor de la
BBC, un astfel de vis ar fi parut curata nebunie…
Sursa: http://www.mixdecultura.ro/2014/11/noutati-spectaculoase-despre-sarmizegetusa-regiafosta-capitala-dacilor/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu