O
modesta schita a razboaielor, atentatelor si a evolutiei omenirii
Dan Popa
Cu cat
populatia unei tari devine mai inteligenta si capata acces la o comunicare
aproape fara limite, ar trebui sa presupunem ca isi va folosi noile cuceriri
(Internetul, comunicatiile, accesul la informative in genere) pentru a-si
face viata mai usoara. Si ca – urcand pe scara confortului oferit de
informatie- va evita acte de barbarie in genul atentatelor si/sau razboaielor.
O scurta incursiune in istorie ne arata ca lucrurile nu stau deloc asa.
Atentatele recente din Bruxelles, din Franta sau din Turcia ne arata o alta
imagine. In subsidiar notez faptul ca, pe masura ce resursele unui stat se
imputineaza, tentatia este de a acapara noi resurse fie pe cale diplomatica fie
prin forta. Nimic nou sub soare.
Lacomia
strabate secolele, iar omenirea nu se afla in niciun caz intr-un interval din
care sa rezulte mai multa siguranta pentru sine. Imi prezint scuzele pentru
eventuala aroganta care ar putea rezulta din titlul postarii. Nu am in mod
evident toate inputurile posibile si cred ca si unui computer i-ar fi greu sa
le compileze, darmite unui singur om…
Statistic,
stam asa:
6 razboaie
intre 1100-1200
8 razboaie intre 1200 si 1300
Doua razboaie intre 1300-1400
5 razboaie intre 1400-1500
15 razboaie intre 1500-1600
19 razboaie intre 1600-1700
18 razboaie intre 1700-1800
14 razboaie intre 1900-2000
8 razboaie intre 1200 si 1300
Doua razboaie intre 1300-1400
5 razboaie intre 1400-1500
15 razboaie intre 1500-1600
19 razboaie intre 1600-1700
18 razboaie intre 1700-1800
14 razboaie intre 1900-2000
Ma refer la
marile razboaie, nu la micile ciupeli granita-granita.
Prin urmare,
sa ne uitam la lista conflictelor armate in istorie:
Intre anii
1000 si 1820, abia daca putem vorbi despre investiții ( în utilaje,
echipamente) – acestea fiind extrem de modeste. Investiția în capitalul uman a
fost si ea inconsistenta, abia inventia tiparului reusind sa schimbe peisajul.
Progresul tehnic consta mai degraba in încercări empirice care au condus si la
erori dar si la descoperiri intamplatoare. Tehnic, acest progress se baza pe
captarea cat mai eficientă a puterii vântului, pe îmbunătățirea eficienței
cailor putere și pe o creștere a numarului de ore lucrate pe cap de locuitor.
Combustibilii minerali erau si ei slab utilizati, biomasa fiind cea care
asigura principala sursa energetica.
Au
existat insa 4 schimbari majore înainte de 1820, cu impact fundamental asupra
performanței economic
a)
Infiintarea primei universitati europeane în Bologna în 1080.
După 1500,
erau deja 70 de asemenea centre de învățamant in Europa. Până la mijlocul
secolului al XV-lea, se preda in stilul Greciei antice, pec ale orala, fara
cursuri tiparite, evident. Retinea fiecare ce putea. Abia dupa ce Gutemberg a
tipărit în prima sa carte (Mainz în 1455), lucrurile s-au schimbat. După 1500,
existau 220 de prese de tipar în exploatare În toată Europa de Vest, prese care
produceau 8 milioane de cărți (vezi Eisenstein, 1993, 13-17).
Principalul
centru al editării europene era la Veneția. Se publicau cartile considerate
sacre, apoi traduceri ale clasicilor greci si latini, in special pentru
arhivele municipalitatilor sau pentru particularii bogați. Productivitatea în
materie a crescut exponential. În 1483, presa Ripoli a produs 1.025 copii ale
Dialogurilor lui Platon. Unui scrib i-ar fi luat un an pentru a produce o
singura copie
Până la
mijlocul secolului al XVI-lea, presele venețienilor scoteau 20.000 de titluri,
Inclusiv partituri muzicale, hărți, cărți despre probleme medicale. Cărțile
erau in primul rand prețuite lor pentru valoarea artistică sau iconic, și
fericit lor reflectă în principal înțelepciunea și dogma trecutului.
Grație
Renașterii, revoluției științifice din sec XVI si iluminismului din secolul
urmator, elitele vremii au abandonat treptat superstițiile, magia, și supunerea
față de autoritatile religioase. Abordarea științifică se impune treptat in
sistemul educațional. Impactul științei se intareste prin aparitia primelor
academii științifice și observatoare care inaugureaza cercetare empirică și
experimentul. înregistrarea sistematică a rezultatelor experimentale și
difuzarea lor în formă scrisă a fost un element-cheie al succesului lor.
b)
Apariția unor centre urbane, mai exact organizarea in commune ale oraselor in
sec Xi si XII in Flandra și nordul Italiei.
Prin luptă,
locuitorii orașelor au obținut privilegii, consfințite în “carte
privilegiate”, ce includeau libertatea personală a activităților
meșteșugărești și comerciale. Orașele reprezentau un spațiu al libertății în
occident unde sistemele juridice protejau drepturile de proprietate.
Dezvoltarea sistemului financiar duce la creșterea numărului de instituții financiare
de încredere și la instrumente de credit si asigurari care usureaza si fac
mecanismele afacerilor mai predictibile.
c) Adoptarea
creștinismului ca religie de stat…
…în 380 AD a
condus la schimbari civile majore in privinta căsătoriilor europene, dar si in
privinta mostenirilor. Papalitatea a impus acest model, total diferit de cee
ace predomina Grecia Antica, Roma și Egipt sau in lumea islamica. Căsătoria
trebuia sa fie strict monogamă, cu interzicerea coabitarii, a divorțului și a
recăsătoriei văduvelor. A aparut interdicția privind casniciile consangvine
pana la cele privind verii de gradul al treilea (a se vedea Goody 1983 și Lal
2001).
d) Apariția unui sistem de state-națiune în strânsă înrudire, in genul Uniunilor monetare sau de schimb liber, care au imbunatatit semnificativ nu doar sistemele de tranzacționare dar au permis un schimb intelectual masiv, în ciuda diferențelor lingvistice. Asta insa nu duce la disparitia incercarii de asi mentine prin razboaie suprematia comerciala. Între 1700 și 1820 Regatul Unit a fost implicat in cinci războaie majore (totalizand 55 de ani), exact din aceasta cauza.
Vezi aici List
of ongoing Conflicts
De la
mijlocul secolului al XVI-lea până la sfârșitul XVII, a existat un progres
fundamental în știința Vestului, directionat catre navigație și
astronomie. Apar teoriile revolutionare cu privire la percepția Universului,
interacțiunea Pământului cu celelalte planete, Soarele și stelele. Revoluția a
început în 1543 odată cu publicarea teoriei heliocentrice a lui Copernic , care
a respins ideea scolastică ca pământul era centrul universului.
Galileo a construit primele telescoape pe care le folosea pentru a le observa munții și craterele lunii, petele solare, sateliții lui Jupiter, fazele lui Venus etc. În 1632, apare Dialogul despre cele două mari sisteme ale lumii (în italiană Dialogo sopra i due massimi sistemi del mondo). Ca rezultat, Galileo e reținut, declarat eretic. Sub amenintarea torturii, el isi retracteaza lucrarea. Rămane in viata, dar sechestrat, iar lucrările sale sunt interzise prin decret papal până la 1757.
La mijlocul
secolului al XVII-lea, revoluția științifica se muta în nordul Europei, mai
exact în Anglia, Franța și Olanda. Punctul culminant l-a constituit
aparitia Principiilor lui Newton, publicate în 1687.
Observatorul
din Paris era deja infiintat din 1672, iar in 1695 se inaugureaza Observatorul
Greenwich Progresele înregistrate în astronomie și fizică a fost insotite de
progrese majore în matematică și proiectarea de noi instrumente (telescoape,
micrometre, microscoape, termometre, barometre, pompe de aer, ceasuri, motorul
cu aburi), care au avut implicații uriase pentru progresul tehnicii.
Ajungem pe la 1492. Cand a fost descoperita, America era tehnologic si stiintific, vai de capul ei. Populația reprezenta o treime din cea a Europei, dar intinderea era de 11 ori mai mare. Nivelul tehnologic era mult inferior, dar aveau o agricultură sofisticată. Cand europenii s-au dus acolo, i-au umplut de boli pe care localnicii nu le cunosteau (variola, rujeola, gripa, tifosul, febra galbena, malaria). Până pe la mijlocul secolului al XVI-lea, populatia s-a injumatatit, rata mortalității fiind dubla fata de cea din Europa din perioada ciumei.
Cele doua
civilizatii avansate (Aztec in Mexic si Inca din Peru) au fost distruse, iar
populațiile lor au fost reduse la anomie și iobăgie. Cucerirea cele două
Americi a fost fara echivoc. Economia acestor terenuri relativ goale a fost
complet restructurata, iar noii oameni care au populat continental au fost
sclavii africani Aproape 8 milioane de sclavi au fost adusi intre 1500 și 1820
de catre cei circa 2 milioane de europeni coloniști. În 1820, 41% din
populatie era alba, 26% indigeni, 22% negri/mulatri si 11% metiși.
Proporția mare de albi din 1820 indică cine a beneficiat de transformarea
Americii. Populația si economia a revenit pe crestere in sec XVII, dar in anul
1700 erau încă mult sub nivelul din anul 1500. Creștere accelerată a venit cu
rapiditate în secolul al XVIII-lea; atat populația, cat si venitul pe cap
de locuitor, si PIB-ul total au crescut mult mai repede decât oriunde altundeva
în lume. Nivelul PIB în 1820 a fost mai mult decat triplu fata de anul 1500,
iar media venitul pe cap de locuitor a fost cu mult mai sus decat media
mondială.
Ce a
castigat Europa din “invazia” americana:
1.
O
nouă sursă de aprovizionare cu metale prețioase (circa 1.700 de tone de aur și
73.000 de tone de argint). Aproximativ o treime au fost destinate finanțarii
importurilor europene din Asia.
2.
Importurile
de produse exotice: tutun, bumbac, cafea, cacao și din coloniile slave.
3.
Importurile
din coloniile de nord : pește, blănuri, nave, lemn și alte materiale necesare
pentru construcții navale.
4.
Piețe
de export pentru producatori europeni.
5.
Profiturile
din comerțul cu sclavi.
6.
Oportunități
de migrație europeană pe un continent cu mult mai mult teren disponibil.
Secolul
al 19-lea
In secolul
al XIX-lea, Regatul Unit conducea detasat in ceea ce privește productivitatea
muncii, jucand de asemenea un rol important în dezvoltarea mondială prin
exportul de capital și politica sa comerciala- free trade. Statele Unite ale Americii
a depășit Regatul Unit la productivitate in 1890, dupa care a avut o
constanta creștere a productivității mai rapida decat UK.
Japonia. A
reusit sa depaseasca productivitatea Chinei în perioada Tokugawa, iar în ceea
ce privește PIB-ul per capita (dar nu și productivitatea) a depasit
Vestul Europei abia prin anii 1990. Secretul Japoniei: investiții ridicate,
inclusive în capitalul uman . Dupa care a urmat “deceniul pierdut”- o stagnare
in care se zbate si azi.
Intre
1820-1998, stocul de masini si echipamente per capita a crescut de 130 de ori
in Regatul Unit, de 289 în Statele Unite ale Americii si de 319 ori in
Japonia, chiar daca consumul de energie a crescut mai lent. In Statele Unite,
unde lemnul era usor disponibil, în 1820 consumul de energie primara per capita
a crescut doar de trei ori. In UK cresterea a fost de 6 ori iar in Japonia de
20 de ori.
Industria
navala, care utiliza motoare care functionau cu petrol si apoi motoarele cu
aburi (transportul feroviar) au revolutionat transportul. De la zero km de cale
ferata in 1700, in 1826 erau aproape un milion de kilometri de cale ferată.
Aparitia
motorului cu ardere internă a fost un alt moment de cotitura nu doar in
industrie, cat si in libertatea de miscare si a optiunii de a-si reloca
serviciul dintr-o parte in alta a tarii. În 1913, flota de autoturisme era de
aproximativ 1,5 milioane de vehicule. In 1999 urcase la 520 milioane.
Numărul
mediu de ani de studii (ponderat în funcție de nivelul atins) a crescut de 11
ori in SUA si Japonia si de 8 ori in UK. Era foarte profitabil si atunci sa
faci scoala- ritmul progresului tehnic fiind în sec XIX si XX mai rapid decat
oricând înainte.
Perioada
1973-2001
După 1973 a
existat o încetinire a creșterii economice globale, desigur cu mici diferente
regionale. În țările capitaliste avansate, viteza de creștere a PIB-ului
per capita a incetinit sbstanțial dupa 1973, mai ales din cauza unei
decelerări a progresului tehnic în SUA, țară aflata cel mai aproape de
frontiera tehnologiei. De departe, cea mai bună performanță în perioada 1973
-2001 vine din partea celor 15 economii ale Asiei de Est, care produceau un
sfert din PIB-ul mondial. Drept e ca acolo locuia jumatate din populatia
lumii. Succesul Asiei a fost mai rapid în 1973 decât în epoca de aur și
de peste 10 ori decat în perioada vechii ordini liberale
(1870-1913). Atunci s-au apropiat cel mai mult de nivelul de trai
din Vest (fenomenul de catching-up)
În cazul în care lumea ar fi fost formata numai din țările capitaliste avansate plus Asia , modelul de dezvoltare din 1973 ar putea fi interpretată ca o demonstrație clară a teoriei convergentei condiționate sugerata de teoria neoclasica a cresterii, care presupune ca o tara cu venituri reduse poate obtine o crestere mai mare decat economiile avansate, doar daca isi mobilizeaza și aloca eficient resursele, isi îmbunătățeste capitalul uman și asimileaza tehnologii adecvate.
Toate
celelalte regiuni din lume au dus-o prost in perioada 1973-2001, cu accent pe
amaratii din Africa, America Latină și Orientul Mijlociu. Aceste economii au
suferit șocuri majore ca urmare a încetinirii economiilor din țările
capitaliste avansate. Încetinirea bruscă a economiilor din nucleul capitalist
au declanșat criza datoriilor, inflația, și probleme fiscale și monetare din
America Latină și Africa. In Orientul Mijlociu, fluctuatiile pretului petrolului
si razboaiele din Iran, Irak si Liban au fost tulburat adanc politicile
si economia.
Dar a venit
apoi cel mai mare soc geopolitic: destramarea URSS in 15 state independente
care a dus apoi la schimbările politice din estul Europei și la prăbușirea
economiilor centralizate. Cele 15 state desprinse din URSS au avut mari
probleme în a-si ajusta politicile și instituțiile la noile realitati
economice.
Azi suntem
iarasi in impas. Niste idioti se arunca in aer prin metrouri sau aeroporturi,
facand zeci de victime absolut nevinovate, La ce ne folosesc cuceririle
stiintei si tehnologiei, din moment ce acestea pot fi deturnate in scopuri
absolut in-umane? Raspunsul poate consta in principiul catelului schiop, gelos
pe ceilalti catei care au 4 picioare. Islamul a avut perioada lui de mare
influenta europeana in arta, matematica si in alte domenii. Acum nu-l mai
are din inertii proprii, greu de judecat. Intr-o singura fraza, dorinta de a
omori si capra vecinului pare sa capete valente mondiale.. Mai ales daca iedul,
fiul caprei, e crescut dupa alte norme.
De Dan Popa
Sursa:
http://hymerion.ro/2016/03/23/se-tampeste-lumea-o-schita-a-razboaielor-si-a-evolutiei-omenirii.html
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu