luni, 20 februarie 2017

PERPETUM MOBILE





PERPETUM MOBILE, ÎN DRAGOSTE CARE DRAGOSTE CERE

Perpetum mobidle cu învârtirile tale, de cale,
Impecabil, în taina cununiei de tei înfloriți cu porumbei pe uliți-alei,
Cu tinerei fericiți ori amărâți de tristeți,
Util, indispensabil, pentru durabil,
construind biblic,
Desfăcând la inimi lăcățile, şuruburile, robinetele,                                                                                                                                                                                                                 iubirii, înrobirii sau descătuşării
                                 Din corola minunii, din lanțurile slăbiciunii,
Ispitei, sau înțelepciunii şi rugăciunii,
Să faci şi fără incident, accident vascular
Întru excelență de existență cu talanții, Răsărit de soare, în sfințenia bucuriei, înmulțiți în har
Dar din dar-amar şi Rai, cal de dar cotat sau nu la dinți, de rar,
Iubire pe gură şi picior mioritic de plai:
Carpato-Someşano-Danubio-Pontic,
Pragmatic, harnic şi bun praznic-
Răsărit de soare, de binecuvântare,
De muncă, cugetare adâncă cu plugul răscolind-colind ogoare
Şi cu sapa pe luncă dând de apă, de izvoare şi de sărbătoare,
Desfătare de hora cea mare cu drept de a candida la fericire,
În ceea ce-i omenească iubire cu înviere.


PAVEL RĂTUNDEANU-FERGHETE
 



DE ROMÂNIE MÂNDRĂ


Motto:"A calcula în vânt,
a făgădui în vânt,
a vorbi în vânt,
a semăna în vânt,
acesta e calculul
politicii voastre naționale."(Mihai Eminescu).

În ecuație socio-cosmico-umană fără explicație:
O suburbie, o ilustrație a mizeriei, un coş zilnic fără meniu,
După cum îmi imaginez şi ştiu din Aghireş-Fabrici pe cont propriu.
Pe unde, prin ce exotic de vacanță or fi umblând pentru Dumezeu ofticându-se de greu,
Guvernanții noştri teleleu cheltuind fără tupeu,
Fără conştiință, cu talanții îngropați şi în risipă,
Cheltuind averea şi rezerva, poporului meu?
(După cum tot eu ştiu, de unul singur o ştiu:
Un conducător ordonat, disciplinat,luminat şi curat-gospodar,
Aur cenuşiu strecurat îşi are pentru popor,
Talanții în sfințenia bucuriei înmulțiți iubire în har
La curți de dragoste şi dor,
În rost şi adăpost,orânduială de popor Cu acoperişul de pace şi pâine
Tras drept de a fi în mâine pentru starea de bine
Întru răsărit de soare, de biecuvântare,
Cu tlanții înmulțiți în sfințenia bucuriei cu har
De România mândră, deşteaptă, dreaptă,
sfântă şi Mare.


PAVEL RĂTUNDENU-FERGHETE




ÎN SPIRITUL EMINESCU

Motto:"Şi eu mă sfințesc pentru ei, pe ei să-i potrivesc,
ca oameni între oameni,
pentru a-i face din duşmani,                                                                                                                                                                            din vrăjmaşi, prieteni
şi sfințându-i pe ei întru omenesc,
întru firesc,întru dumnezăiesc,
sfinți din ei să fac,
pe alei cu înfloriți tei, să-i fac,
prin adevăr, zice Eminescu-Luceafăr duh de adevăr şi duh de viață să-i fac
înmulțit cu talanții în har,
lui alduitul Dumnezeu să-i fac dându-le dar din dar cuvântul :
"unul pentru toți şi toți ca unu,"ca să fac lui Dumnezeu pe plac
şi prin asta-L compar mai aparte cu Iisus,
mai presus de moarte,
în curăție, ca ecuație, căutând rezolvare, soluție,
întru răsărit de soare, de binecuvântare, prin creştinare înlăturând existența-n degradare,
în drogare şi mizerie de războaie,
că n-are-n lume Emnescu sub soare asemănare,
în adevăr-simetrie e iubire făra asemănare:
la soare putându-te uita, dar la El, ba."

În spiritul Eminescu pe prispă de izvor-
Românie doină dulce cu falnic viitor,
Sunt "fițingău", băietan, în poeană,
Sub grumazu, gârliciu, ceterii, ca lumină sub lumină din lumină lină ce lumină
Hora satului întru răsărit de soare cu principii morale de Biblii şi ciocârlii
La curți de dragoste şi dor:hora unirii iubirii crud verde a ierbii de binecuvântare,
România tainică tradițională profundă dreaptă, sfântă şi mare,
Că pentru mire sunt fecioare în aşteptare cu candele aprinse de îngeri întru adevăr, desfătare, pentru desflorare,
Ca om,omul măsură a lucrurilor cu rost de popr în dor de dor
dragoste de poveste şi amor, în amor cutezător,
să înfloare în sărbătoare de sfântă nuntă,
Ca pom, pomul pentru rod cu destinația norod, 
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  să înfloare:
Pace şi Pâine, în corola minune de înțelepciune şi rugăciune,
Ca neam cu rost al neamului pe altarul soarelui sfânt, scump, drag şi al nost'
De dulce Românie cu falnic viitor, duh de viața, duh de adevăr şi duh de simetrie-omenie...
Şi primăvara cu grea povară trece prin vară cu roadă de holdă
Şi poame de livadă-câtec nemurit în baladă,
Lumină din lumină de hotar înmulțit dar cu har
Şi lumină de grădină cu stupină,
Sfințenie a bucuriei, amintire cu pupăza din tei
Şi înfloriții tei cu mergăreți în dragoste de poveste,
Cu caii suri opriți coale la o casa cu ruji domneşti în fereşti, muşcăți pe pervaze de ferestre, în glastre,
Zâmbind, surâzând, ca giocoande zărilor albastre ale noastre,
Că omul e oprit în uliță, că i-a făcut cu ochiu' a înțeles o nevastă înfocată, focoasă,
Cum nu fu alta-n oglinjoară, oglinjoară, mai frumoasă, mai ițosă, în țară,
Cum nu fu alta mai frumoasă la românul Hristos în casă,
Că barbatu'cu aşii scoşi din mânecă era dus la lucru:
La moară să schimbe numele la grăunțe
Ori cu lemne uscate s-aducă lemne verzi
Şi dacă venea direct era Dumnezeu la mânie încet,
Că încet se făcea şi oțetul,dar dacă venea direct,
Infinitul,om absolut al iubirii, era apropiat cu respect de obiect
Duh de adevăr simetrie fără să întârzie
Întru răsărit de soare, de binecuvântare,
De țigan spânzurat ori mălai copt la soare.


PAVEL RĂTUNDEANU-FERGHETE



ÎNTRU EMINESCU RĂSĂRIT DE SOARE

Unii-s nebuni cenzori-terori, orori,- sperietori de ciori pentru viori,
pentru scriitori,
oricât în bine ar fi silitori aceşti oameni-scriitori-luminători, muncitori
şi al neamului şi al țării apărători, luceferi pe cer străcitori
pentru cei ce sufăr verde, roşu'de măr, sufăr de adevăr,
doar ei, cenzorii, apărând pe escoci, pe nemernici tembeli-corupți
ce-s trădători de țară,de Rai ce-l am şi de apărători,de neam,
iuzi-vânzători, laşi-coioți, idioți, vânători de greşeli zi de zi de zi
("aspenter"fără caracter, pasageri efemeri pe pământ, prin eter în cer,că ei nu sunt osana-cânt,
ci ştrolobați,complci la corupți,
sunt porci, deşi 0mul trebuie să fie om
cu înflorire de pom pentru rod
şi porcul fript,
dar cenzorii-s corupți, pâine arsă-n cuptor că n-a fost scoasă la timp,
castraveți copți, că n-au fost culeşi la timp,
femeie groasă, gravidă, că n-a fost scoasă... la timp,
dar ei sunt nebuni, nu-s buni pentru oameni de rând cu flămând de cinstit,de profund,
că ei sunt piedici la osana-cnânt,
sunt cenzorii, piedici, stânci de arină, poticniri,
tichirii-mihirii, pentru stânci-lumină de granit, de aur, aramă şi argint,
sunt buni de nimic pentru veşnicie ca-n cer, împărăție a cerului, a binelui,
pe Altarul soarelui, pe pămâmânt,
pe imensă tablă de şah al pământului,
deşi "trimbulinzii" cenzori, terori-orori vor
pentru a nu fi veşnicie, adevăr-simetrie, ca-n cer de bună calitate, eficientă poezie şi adevăr-realitate,
de caracter, veşnicie, împărăție a binelui pe Altarul Soarelui, că-s"nişte" tembeli "trimbulinzi",
după spusa lui Nichita Stănescu, un alt Eminescu-n drept de a fi cântare a cântărilor
în rostul de popor de la curți de drgoste şi dor,
că cenzorii nerozii, irozii-s mutalăi fără drept de a fi zi de zi comori
pe guri de Rai şi şei, coame, picioare de plai,
(noi ceilalți nu ne prindem în fața lui dumnezeu că n-am avea greseli, că n-am păcătuii,
că cine munceşte în culori de nelinişte cu dragoste de poveste, cu noapte-straiță, şi la Biblie scrie: greşeşte),
că sciitorii-s ca ziua care întru răsărit de soare de binecuvântare,
zori de zi colindători de colinzi sunt-
ziua care se cunoaşte-n zor, spor, de dimineață,
conştiință înhămându-şi zilele cu binele,
bonus de viață, conştiință pentru omul scriitor-
primăvară cu rodire sunt, osana-cânt
pe inima şi hazna tuturor sunt pe pământ,
Întru Eminescu răsărit de soare, de binecuvântare.


PAVEL RĂTUNDEANU-FERGHETE

                                                             

                                                                                                                     
PACE ŞI PÂINE (POEM)

LUI LUDOVICA FERGHETE n.1942 iulie, 21, MÂNZAT, CIUBĂNCUȚA-CLUJULUI.

Într-un flămând de profund
Vii din izvor Eminescu
Cu străluciri de luceferi
Din afund de apă, de pe prud,
Vii destoinică în vorbe de colind
Cu barca pe lacul albastru
De printre nuferi
Şi tei înfloriți pe alei
Din codru floare albastră,
Zână bună dintr-o poveste,
Laudă de zestre,
de zare albastră a noastră,
Iubire în ceea ce eşti,
În vestea cea bună Născătoare de Dumnezeu,
Dragostea şi dorul neamului meu,
Un luminat şi curat-aur strecurat
Întru răsărit de soare, de binecuvântare
Şi ca floare din zarea a albastră
Din zarea mândră zee-femeie,
Taina de grădină, lumina din holdă-
Pâine şi Pace în corola minune a noastră.








Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu