Viață după moarte

ȘTIINȚĂ & TEHNOLOGIE

Există viață după moarte. Mii de gene din corp funcționează chiar și la patru zile după deces

ȘTIINȚĂ & TEHNOLOGIE · 10 FEBRUARIE 2017

Viață după moarte – acesta nu e doar un concept, ci o realitate. Un studiu publicat de doi cercetători americani dovedește că, în cazul animalelor, unele gene continuă să funcționeze până la patru zile de la momentul în care organismul a încetat din viață. Deși nu se poate vorbi de posibilitatea de a readuce la viață a un corp decedat, această descoperire ar putea schimba modul în care privim transplantul de organe.

Cercetătorii Peter Noble și Alex Pozhitkov, de la Universitatea Washington Seattle, au realizat un studiu pe țesuturi provenite de la șoareci și pești zebra proaspăt decedați. Scopul lor era să observe modul în care se comportă celulele din corp imediat după moarte, iar ceea ce au aflat este absolut uimitor.

Gene active la câteva zile după moarte

Gene - Viata dupa moarte

Foto: shutterstock.com

Inițial, cercetătorii au presupus că genele și, implicit, celulele își vor înceta activitatea la scurt timp după moartea animalului, precum componentele unei mașini care rămâne fără benzină. Surprinzător, însă, ei au descoperit peste o mie de gene care și-au continuat activitatea chiar și la câteva zile de la data decesului.

În cazul șoarecilor, 515 gene au funcționat la capacitate maximă până la 24 de ore, iar în cazul peștilor, 548 de gene au rămas active aproape patru zile de la deces.

Viață după moarte – un fenomen incredibil

Viata dupa moarte - Gene active

Foto; news.softpedia-static.com

Noble și Pozhitkov au descoperit că majoritatea genelor care au rămas în viață după moarte sunt cele care ajută corpul să se apere în situații de urgență: cele care au rolul de a declanșa inflamații, de a activa sistemul imunitar și de a combate stresul.

Dar, surprinzător, în corp se mai petrece un fenomen straniu: genele responsabile de dezvoltare, care sunt active doar atunci când se formează embrionul și care după naștere se opresc din funcționare, se reactivează după moarte.

Cercetătorii spun că o posibilă explicație pentru reactivarea acestor gene este faptul că, la nivel celular, corpul unei persoane decedate de puțin timp seamănă cu cel al unui embrion. Desigur, aceste gene nu vor putea niciodată să readucă la viață un animal sau chiar un om.

Am putea determina calitatea unui transplant

Viata dupa moarte - transplant

Foto. post-gazette.com

Totuși, cercetarea celor doi i-ar putea ajuta pe medici să înțeleagă mai bine ce se petrece în corp după un transplant de organe. Studiul lui Noble și Pozhitkov a scos la iveală faptul că, în afară de genele descrise deja, la scurt timp după moarte s-au activat și unele gene cu potențialul de a declanșa cancerul.

Acest rezultat ar putea explica de ce persoanele care primesc prin transplant un organ de la o persoană decedată au un risc crescut de îmbolnăvire de cancer.

Este important să înțelegem ce se întâmplă cu organele după ce o persoană moare, în special dacă dorim să le transplantăm, spune Noble.

Practic, studiul celor doi cercetători ar putea fi folosit în viitor ca o unealtă de diagnosticare, care să-i ajute pe medici să determine calitatea unui transplant.

http://incredibilia.ro/exista-viata-dupa-moarte/

Stiati că Nicolae Teslea , Liviu Pasteur, G.Daimler, Al. Graham Bellu, Alin Turing si Maria Curie au fost romani, originea lor fiind tăinuită ?

Deseori în istoria glorioasă a științei românești nume de geniu ale acestei nații au fost umbrite de către presa internaț ion ală care a vrut să fure românilor, neam bătut de soartă, gloria unor mari invenții. De la frații Wright, care au „furat” primul zbor de la Traian Vuia, „istoricii străini” în fapt agenți ai unor puteri mondiale, au trecut în umbră originile românești ale următorilor oameni de geniu români:

Nicolae Teslea

Probabil cel mai faimos caz, Nicolae Teslea s-a născut la 10 iulie 1856, în actuala Croație, localitatea Smiljan, ca fiu al preotului ortodox Milutin Teslea şi al Gicăi Măndici, o româncă care purta tricolorul în păr zi de zi.

Deși a fost cea mai luminată minte a secolului XXI, inventând curentul wireless și tunul Teslea, Nicolae nu a uitat niciodată că este român, și mai ales Ortodox. Nu vorbea des despre originile sale, dar a avut mai multe răbufniri în fața presei în timpul „războaielor” purtate cu Thomas Edison (n. Tibor Arpad Edvarson) pe care l-a făcut „bozgor împuțit”.

Liviu Pastor

Louis_Pasteur   Născut pe 27 decembrie 1822 în Franța într-o familie de văcari-tăbăcari români săraci aduși de boierul Montebaron din Hunedoara să restaureze un chateau din Jura, Franța, tatăl Ion Iosif Pastor și-a modificat numele într-unul franțuzesc pentru ca fiul lui să poată prindă un loc la Școala Normală Superioară.

Liviu Pastor era chinuit de consumul de lapte, pe care trebuia să îl bea la insistențele tatălui său, „că așa beam în Hunedoara și mă făcui ficior puternic, na!” Liviu a început să fiarbă laptele cu mămăligă și a observat că nu se mai strică și nu îi mai dă dureri de burtă.

Asta a condus la descoperirea procedurii pasteurizării, un procedeu industrial deosebit de important pentru distribuirea lactatelor pe piață.

Goțlib Daimlăr

Evreu român născut și crescut în mahalalele Bucureștene, în copilărie Goțlib Daimlăr trebuia să împingă o roată imensă la Moara lui Assan cu ajutorul unui măgar pe care l-a numit Otto.

A fugit în imperiul Austro-Ungar în 1872 unde a inventat ciclul Otto, pe care, de rușine și pentru a evita expunerea la public, l-a atribuit unui austriac necunoscut „Nikolaus Otto” deși era în fapt denumit după numele măgarului său.

În 1863 a început să lucreze cu un neamț get-beget Wilhelm Maybach cu care au făcut un motor foarte eficient, care din păcate a fost brevetat de Karl Benz. Mai tărziu toți au devenit prieteni și au făcut mașinile azi cunoscute ca Mercedes-Benz iar pentru oameni și mai bogați, Maybach.

Alexandru Graham Beliu

A.G.Bell-PhoneNăscut în 1847 în Edinbrugh, Scoția, tatăl său a fost un lucrător la gaterul din Sinaia iar mama sa o scoțiancă care a stat 5 ani în România să predea engleză Regelui Carol.

Prima invenție a tânărului Alexandru a fost pâinea graham, pe care a făcut-o din pleavă de la moara scoțiană a clanului McSunder. Pentru a comunica cu alte clanuri pe plaiurile scoțiene Alexandru Beliu a inventat telefonul, un aparat care pe vremuri funcț ion a cu fire și stătea pe o piesă de mobilier (nu era portabil).

Alin Țuring

Denumit „părintele calculatoarelor”, Alin Țuring s-a născut în 23 iunie 1912 în Brăila, tânărul fiind ostracizat de comunitatea de brăileni pentru că era homosexual. A emigrat în Anglia , unde a studiat la Universitatea Politehnică și apoi a fost recrutat de sp ion ajul britanic în timpul celui de-al Doilea Război Mondial pentru a decoda mașina Enigma, folosită de germani pentru a transmite mesaje codate.

Deși codurile pentru Enigma au fost furate de un prieten (și posibil fost iubit) brăilean care a trădat regimul Antonescu, ca să justifice „spargerea codurilor” și să își protejeze prietenul Alin Țuring a trebuit să inventeze un calculator.

A fost castrat chimic fiindcă nici în Anglia nu erau tolerați homosexualii. La 60 de ani mai târziu guvernul britanic și-a cerut scuze pentru castrare dar nu a recunoscut că era român.

Maria Curis din Slobozia

Cea mai faimoasă femeie de știință din istorie a avut origini umbrite de o profesie rușinoasă. Lucrând într-un bordel din Slobozia, Maria „curista” a devenit preferata unui excentric nobil francez Pierre Curie, care a dus-o în Polonia unde i-a dat numele de Maria Salomea Skłodowska (numele din urmă fiind versiunea in poloneză a toponimului „Slobozia”).

Cei doi s-au căsătorit și Maria Skłodowska a luat numele lui Pierre Curie dar spre sfârșitul căsătoriei Pierre a început să o otrăvească pe Maria cu substanțe radioactive. Maria și-a acceptat soarta din dragoste pentru soț, dar înainte să moară a studiat efectele și structura otrăvurilor. Cel mai potent element radioactiv l-a numit întâi Slobonium, dar după moarte  Pierre Curie i-a schimbat numele în Polonium pentru a mușamaliza originile româncei.

Sursa: Pr. Alexandru Stanciulescu Barda