ORANTA

marți, 14 februarie 2017

ORANTA

de George Anca

George Anca

ORANTA

nuumele trupului – când spui pe din afară - ne-am regrupat retorica – sunete recompun – nu era țigan – Texas – setea sării – m-a șters pe creștet – poetul râu – chenoză chindia – l-am văzut c-a intrat – se apropie nenorocirle – așteptăm – 1976 – ianuarie 1990

*

numele trupului alt suflet

în locul făinii iarba din rai

candoare pocăită

cap de listă

cânepitul

între arbitru

şi psihiatru

dat în judecată

*

când spui pe din afară eşti artist

nu mai discutăm un monolog

nu te invită pentru artă sculptorul

nu redactori nu eseişti

mâinile goale la intrare

steagul Indiei la ieşire

statuia dansa amrita amar

vânzoleală de sariuri pe românce

*

ne-am regrupat retorica

în oglinda spartă a nu ne tăia

las un loc lângă mine

a se perinda vorbitorii

ţărani intimidaţi de critici

literari la ceainărie

nu veniţi după mine

că nici eu nu ştiu unde mă duc

aş lua notiţe după razie

aflând şi planurile

s-a întâmplat aşa repede

că n-am timp să povestesc

*

sunete recompun

finaluri de graţie

arunc nisip

cormoranilor

aş psalmodia

ca monseniorul

cine ce mai aduce

de acasă din tinereţe

*

nu era ţigan că e alb

cuţitul în mână i l-am pus toţi

ucigaşii n-au culoare

criminalul îţi râde în faţă

scoate şi un certificat

că are probleme psihice

*

Texas

sex us

p'a cui

ţară

Păcui

vară

ajuns

uns

*

setea sării

somnul  minţii

de-aş arma

cheag sanguin

mari discuţii

pe constrictori

ne trezește

sinucisa

*

m-a şters pe creştet

pasăre numai zbor

balans austral

nescris roman

ridicarea ceţii

de pe morminte

credinţe de seară

plumb zugrăvind

*

poetul râu

viaţă de fluviu

mare visându-se

delfin avatar

insemn poeziei

n-am vorbit servire

n-am servit vorbire

dodii şi iambire

*

chenoză chindia

davai buenos dia

sufletul pecete

pe băieţi şi fete

rână rană prană

transcendariană

mandragora

gora agora

*

l-am văzut c-a intrat

înăuntru p-altă parte

putea să stea toată ziua

ca să prinză şi puii

se formau pe defileuri

în câmpia Boianului

povestire pe frumuseţe

şi aventura zborului

femeile se înţeleg din voce

albastru cu pene albe

nu-i dai un pui şi lu' fi-miu

îi dau da' să-l aleagă

s-ar putea să fie la yerling

da' aci nu sunt şi cu puii

mi-a adus masculul

da' perechea nu

*

se apropie nenorocirile

nesfârşita lipsă de apărare

născându-te murind

haită şi mai hămesită

dumnezeul naşterii

la căpătâi pădure

în pământ arama

de aruncat  aure

nemaifulgerătură

te-ai ales cu nefericirea

îndepărtării de urzoi

ceva prin război

revelaţia ostenirilor

pe consternate hamuri

contemplu nefiinţa lui

dumnezeu gândindu-mă el

tufiş sirian român austral

merinde aurobinde-n

trapeză la Frăsinei

clinchetând Algerii

*

aşteptăm ce n-aşteptăm

îmi cerusei carapacea

rariţa grătăruită

nu ne-am spus mai nimic

rar apropiaţi pe tăcute

tăietori drumului dinspre noi

erai curioasă de societate

dumnezeirea morţilor

peste vieţile rămaşilor

linişte în paşi de îngheţ

zburate florile de piatră

la greul sărbătorilor

te mai mirasei controversă

povestirii din bestii

cum ţi se păruseră

Alexis Carell mi-e prieten

de când în Waikiki

călire sans aleluion

2010

*

1976

Le zuav prends son bain de pieds. Sul ponte di Perati. Ritmica are un fel de pas haotic, nu-s legate întregi enclave. Tinde să devină un ansamblu conturând o idee, nu un personaj. Dialogul nu este declamativ. Dacă i-aş lua linia, ar putea să fie descriere, dacă pun linia, ar putea fi vorbă.

gheţii-i cânte scaldul

nordul renul mut

unde este caldul

de anul trecut

m-am temut într-una de vrăjitorie

întâi s-a dus moartea din suflet

apoi timpul dimineţii

orb alergându-l

nebunul înverzeşte sub stejar

îl întreb ce face şi tace

Sunt un om modern, mă pot sinucide în orice clipă, mai ales în somn. Noaptea numai în beţii, dimineaţa, să te ţii, nimeni nu s-ar mai trezi. Viaţa mea va fi mai vie. Nana a mers la grădiniţă cu şorţul murdar. A plouat violent vreo oră, apoi a răsărit soarele. Ha uscito il visto.

pe oceanul indian

de-acum în patruzeci de ţinte

adânci şi gânduri şi alean

le voi întoarce către minte

ci astăzi plouă pe copii

chicotitori în alambice

cum ieri învins mă jeluii

de vremea gata să se strice

Zvârl în aer roată de ceasornicar, limbile pedante împletite nimb.

mamă de etern copil

cu partea zilei din ajunul naşterii

ciur spălat de lacrimi

plânse peste Dumnezeu

în pustiu de strigăt

nimeni nu ascultă

în zvonuri de nebun destin

tulpina clătinată

însoară cavaler de floare

Taormina dor soare-n rădăcina mării munţilor ziua Taormina.

Ianuarie 1990

Prima giornata internazionale di un lepraio. Mitsubishi mi stupishi. Una democrazia per tutti. „Ceausescu c'est Satan” (Eugene Ionesco). Presidente dei Lincei scriind la Ministero degli affari esteri pentru viza mea. Imagino che sarai alle stelle. Fellini, La voce della luna seducente. După atâtea în India, o conferinţă în Italia, în deschiderea ISODARCO, Pugwash. Evenimentele din China. Schaerf, aşa era Italia până în 1955, zece ani după zece ani de fascism-Mussolini, nu 40 de comunism. Mi-o trece depresia. Ascult sesiunile, economisesc ţigările. Papa sărută pământul guineez. Curiosity killed the cat.

mai e nu numai un mâine

te-oi înţelege de Câşlegi

cât mă alegi

mărar fir fir'ar

doamne dialectelor

fulgilor zăpezilor

copilăria

Folgaria

vorbirăm de la

revoluţie la revoluţie

ocupaserăţi sociologia

faxurile xeroxurile

le şi stricaseţi

piacere chiacherata

a la Mahabharata

mama Anghelina

nu-şi sărută fina

c-are pe Georgică

în tivu adică

nu mă cunoşti neprima

zăpada face clima

ce respecte de aspecte

la ucideri indirecte

trupul zăpada

moartea mama mea

dacă nu murea

nu se năzărea

jumătatea sa

revoluţia

montagna su' nea

cutărică va

m-o admonesta

momo de-o mânca

şi cu dodia

ce dansa mai ba

ce ringrazia

râurile-n şa

omul mare lumânare

cere-mi vulturul de mare

că e timpul cu Olimpul

când se lasă anotimpul

diferenţă numai una

mâine voce della luna

pianola Nola Pisa

frunza nemaiplânsu-mi-sa

cavalerul rozelor

sto calore al Indore

Lumea are nevoie şi de zăpăciţi. Magistero Occupatto Firenze. Il perche della rivoluzione romena e il ruolo di studenti. David Carlton n-auzise de John Fowles. Capire per cambiare. Mafia, modo di pensare. Dimenticare Palermo. Per sempre la nostra settimana in Folgaria.

ca-n tinereţe Doamne

mă scriu italic

de ne dai entuziasme

mai sus de groapă

salut găinile roşcate

cu tusea frontului

mă uit la tine pământ

nu te-am văzut de când sunt

de ce i-ai muşcat sânul

i-am spus că seamănă

cu mama de demult

ea nu se supărase

arhipelagomani

abia mă mai vândurăţi

pe la americani

o mână drumul

alta scrumul

auguroni

cu Berlusconi

turnul patru

de-a străpuns

amfiteatru'n

soare uns

prin tunel de inel

prin inel de tunel

şo pe el Jundandel

ca la carte cocartel

am sărit mort şi-am mai

morbidizat şi studenţii fiorentini

Romei nu-i pare rău de mine

memoria mai blândă ca

palma de te-ar fi scris

mai multe aveţi voi să-mi spuneţi

precum unui italian

eu le-am spus tot până la voi

ce-mi spuneţi nu ne-aude nimeni

e-un joc pe viaţă altă viaţă

mă mir că nu v-am cântat

fiorentini ca trentinilor

apa-a treia Dattatreya

oranjă theodiceea

atunci magi neelectronici

fac picioarele lui Donici

mai ziceam şi de Palam

nu Abhu Dhabi haram

un deşert un peisaj

cu petalele spre Raj

dehotărâtă undă

pe ce canal o zi

albastru pe albastru

la margini oranj ji

respectele budhiste

se cer în palmă mi

s-a părinţit boema

din dorne de copii

luna pe avion

al doilea conson

format italic talii

prin fier mai mult da Vinci

ca peste Australii

albane preţ de incii

din Cezar pelogalii

îmbracă-se provincii

în noi ba în Abdera

Ierusalim Iisus

certându-ne himera

de-a dreapta luna sus

parola de-a pământul

filigranat computer

că nu fereşte sfântul

nimic ce dă din uter

oricât pe dânsul cântu-l

în praf e a mea mutter

pe gri ce grigii noxe

ori harcea-parcea coax

bebeilor cu doxe

îmbătrâniţi în antrax

şireturi ortodoxe

retrase dinspre Ayax

dacă Belgrad belg nu rad

Babadagul astă-vară

cu măgarul poze-n vad

la un stâlp de v-afişară

ce-a fost nu s-a dus ce cad

îţi curgea matale-n moară

mă mai macini te mai fad

mângâi mort că domnişoară

e-un italian de stâng

zice vine Timişoara

de-o rima cu-a lui Ferrara

luna-n dreapta n-o mai strâng

doamne unde-ţi petreci seara

că mi-e mintea numai crâng

disciplinându-ţi rana

de te închide dublu

cu pastorul de prana

şi colapsul sub rublu

tot ţii cărarea Crana(h)

uşchitelor lui Hublu

jos ard lumini tămâie

până peste Banat

Eminovici rămâie-n

cerescul împărat

altarele mângâie

şi melancoliat

puţin pe o pedală

jumătăţind vestală

aseară în Florenţa

sau Prato prepotenţa

haşiş fumat la minim

şi ţi-adormise inim'

Se zvântase în Tirana brusc (dacă mai invidiam Italia, o făceam şi pentru Albania). Sentimentele Indiei, în trei mesaje - Vinod cu poezie, Margaret cu prietenie, Lali cu Jaipur -, m-au repus în cosmicitatea gratuită a unei vieţi de tinereţe împreună. Fata e la engleză, ajunsese mai devreme cu o oră la gară, trece, i-am zis. Mai văd oranta spre Transilvania, ne-o ierta laurul inima şi inima laurul. Mi-a scris aici Rosa del Conte, cu o tăietură de ziar dupre moartea lui Franco Lombardi.

de-aş revedea Trastevere

statuia lui Trilussa

aşa picioare tefere

cum Vaticanul nu s-a

prin câte expoziţii Dino

poate uitat ca de Umberto

continua de-atunci revino

că inima tot nu mi-ai fiert-o

scurtezi transcrisul pe pământ

cât ezitaşi pe terra

n-ai compara-o pe cuvânt

regala şi galera

credeai ziare sus de nori

în catacombă pururi

atunci acum de două ori

pantofii fără şnururi

străinii după primul foc

priviţi-i fetelor la loc

şi doamnelor din poloboc

traduceţi mai ad-hoc

pe epigrame zboară zgura

dintr-un păcat o moarte dar

după amiază mi-e arsura

între Asura şi ursar

n-o să-mi pară rău de procese

cerul ridat înţelese

reînnoroită cadaverie

de sine reproşându-mi-o vie

ca plecarea orei a doua

sosirea nu mi-o fi de-amboua

în aer tăcere sub limbă

vocabularul se şi el plimbă