PRIN LITERATURA NOUĂ DIN CARANSEBEȘ de Melania Rusu Caragioiu

PRIN LITERATURA NOUĂ DIN CARANSEBEȘ

de Melania Rusu Caragioiu

Într-un climat lăsat de natură cu efluvii de ozon binefăcătoare de la Muntele Mic și Muntele Țarcu, la confluența râurilor Timiș cu Sebeș se găsește Orașul Caransebeș. Localitate și zonă bogată în fapte de arme și leagăn de cultură românească. La unison cu izvorul mare al literaturii orăvițene, mult vestite,  aci în zona Caransebeș s-au ivit mereu muguri și afirmări de vitejie,  cultură și literatură. 

Acum, când Centenarul Marei Uniri este viu în sufletul nostru, se cuvine să ne amintim și de caransebeșenii cei  care au participat susținând declararea și serbarea  Marelui Eveniment al Unirii.

 Să-l ascultăm, în anul 1978, pe unul dinte acei martori oculari ai Marei Uniri,  pe inginerul astronom Mihai Stoicovici din Caransebes,  într-un interviu  pe care i l-am luat la Timișoara

       ,,În Caransebeș făceam parte din garda națională care era însuflețită de ,, o mare fierbere ,,

,,Inainte de a merge  la Alba Iulia, îmi amintesc, a avut loc lupta în care 150 de oameni din ,,Garda națională din Caransebeș au dat dovadă de un neasemuit eroism. Printre ei erau ,,majoritatea civili și teologi, fără pregătire militară, mulți dintre ei nu făcuseră nici armata, iar ,,numărul de soldați era foarte mic. Totuși cu pieptuile lor au încercat să stăvilească marea jale, ,,pe care au semănat-o pe aceste teritorii trupele austro-ungare din Balcani. Am reușit să ,,dezarmăm 10.000-15.000 inamici, care retrăgându-se voiau să distrugă tot.  Pentru meritele ,,deoebite de care am dat dovadă am fost decorați cu cea mai mare distincție militară.

 .     .     .     .    .    .     .     .     .     .     .     .     .     .     .     .     .     .     .     .     .     .     .     .     .     .     .     .

      ,, Înainte de 1 decembrie 1918 am plecat la Alba Iulia. Eram peste 100.000 de oameni care ,,mărșăluiam și stăteam sub cerul liber, dar bucuria noastră era imensă. Șefii noștri, Colonelul ,,Biju,  Jumanca, Miron Cristea (patriarhul) s-sau dus cu trenul, dar nouă ni s-au alăturat oameni ,,de la Deva, de la Hațeg și de pe tot cuprinsul pe unde am trecut”.

De atunci încoace, în, și despre Caransebeș și Caransebeșeni s-a scris mult, se scrie mult, dar nu numai pentru localnici, ci datiorită mijloacelor moderne de comunicare multe informații de aci ajung în  cele patru zări,  în toată Europa, Australia , Marea Zeelandă, și mai cu seamă în România.

Una dintre cele mai îndrăgite publicații actuale este Revista ,,În bătaia peniței”, Director și Redactor șef, Profesoara Ana Cristina Popescu În ,,Antologie  de cultură și literatură ,,Slove lămurite în bătaia peniței în ANUL CENTENAR 2018” Domnia sa  ne spune : ,, Antologia cuprinde matertiale selectate din revista trimestrială, on-line: ,,În bătaia peniței”… pe tot prcursul anului 2018…  În Anul Centenr 2018, Revista a împlimit trei ani, iar volumul ,,Slove lămurite în bătaia peniței ”este a treia antologie ce însumează materiale publicate pe parcursul unui an în paginile revistei, Și aceasta are ca scop promovarea culturii, literaturii, artei, obiceiurilor și tradițiilor românești.

Frumos și ordonat orânduite găsim  din matetialele selectate ale colaboratorilor: Petru Andraș, Valentin Busuioc, Alexa Gavril Bâle, Ana Caia, Antuza Valentina Dârlea, Florina Doican, Romulus Frîncu, Ana Ghiaur, Ioana- Gerlinde Frîncu Graszl, Maria Ieva, Andrada Brândușa Keszeg, Mario Marco Mihăilă, Lucia Elena Popa, Gabriela Dagmar Preda, Simona Gabriela Țîru, Andrușa R. Vătuiu,   Redactori : Melania Rusu Caragioiu, Adrian Popescu, Ion Turnea, Secretar de  redacție : Simona Petronela Mîțu, Redactori asociați : Adrian Crânganu, Romeo Ioan Roșiianu, Mariana Strungă, Simion Todorescu.Tehnoredactare: Ana Cristina Popescu.

Dictate de procupările și inpsirația celor care scriu pentru Revista , În bătaia peniței” apar și în cuprinsul Antologiei capitolele sugestive: Evenimente, Evenimente-Activități, Rezultate , capitole bogat ilustrate cu documente photo foarte numeroase și multe din ele fiind comentate de participanții la evenimentul respectiv.

Abundă costumele naționale

 Ca un profesor  drept și iubitor, Doamna Profesoară Ana Cristina Popescu, poetă și dramaturg, acordă o mare atenție formării individului  prin exemplul oferit de vizionarea și  audierea în colectivitate a  cuvântului povățuitor prin teatru. Dintotdeauna forma dramatică din literatură, prin replicile sale a avut un mare rol educațional.  În Antologia de față găsim piese dramatice-teatru, publicat de scriitoarea dramaturg Andrada Brîndușa Keszeg, precum și poezii și proză scurtă de aceeași autoare, dedicate cu căldură cititorului, multe fiind adresate copiilor și tineretului.

Inima acestei Antologii eu o consider evocarea eseurilor proză scurtă și poeziei scrisă de școlari.  Copiii  de astăzi sunt maturi, inteligenți, receptivi, meditativi  și în puținul lor timp reușesc să creeze valori, astăzi la dimensiunea vârstei lor , iar mâine ca adult, vor da mult societății ( Ceeace subliniază tacit Profesoara Ana Cristina Popescu).

  Un capitol larg din Antologie este destinat  ,,Maeștrilor cuvântului” , Poeților bănățeni dar nu numai, toți cunoscuți condeieri, Enumerăm cu emoția citirii cuvântului   pe scriitorii Emilia Rizeanu, Ioan Andreica. Pr. Radu Botiș, Călin Pamparau, Luca Cipolla, Melania Rusu Caragioiu, Maria Ieva, Valentin Busuioc, Viorel Birtu Pârăianu  Întâlnim printre   maeștri și pe poeta Irina Lucia Mihalca , pe care am găsit-o în  emisiuni Radio Mebourne-Australia, glăsuind cuvinte de laudă  pentru  tot ce este românesc. Datorită Directorului Studioului De RadioTV,  Melbourne,  Dl Ben Todică, acest glas  românesc  a fost auzit în toată lumea.

 Fiecare poet român preamărește tot ce este românesc , reamintind străinilor despre aportul cultural și științific mondial datorat românilor,  dar Domniile lor, dragii poeți cuprinși în paginile  Colecției Revistei ,, În bătaia Peniței” și în cele trei Antologii, exprimă acest mare deziderat, cu mult suflet și dragoste de neam.

Răsfoind în continuare găsim  capitolele ,,Editorial, Eseu și proză scurtă,  În continuare sunt  biobibliografiile participanților la  Marea Unire din 1918, prezentare  alcptuită de dl prof,Romulus Frîncu. Lista acelor adevărați eroi: Iosif Alboni din Bucova, Preotul Romul Raca din Bouțarul inferior, Preotul Nicolae Ivănescu din Marga, Iosif Olariu din Marga,  Preotul Popovici Gheorghe din Măru,

În Revista ,, În bătaia peniței” există și secțiunea  ,, Cronică literară, Sunt prezenți scriitorii Gelu Dragoș, Radu Botiș,  Ion Turnea  Emilia Rizeanu, Antuza Valentina Dârlea, Maria  Secula, Monica Condan, Silvia Hârceagă, Mădălina Roman

Antologia ,, Slove lămutite în bătaia peniței în Anul Centenar 2018…” aduce în sufletul nostru bucuria împlinirilor  neamului nostru , care timp de  două milenii a prosperat , a luptat pentru glia străbună, a realizat tot  ceeace vedem în jurul nostru, a sacrificat vieți în apărarea hotarelor, a dăruit bunuri, invenții, descoperiri, cultură, cu multă generozitate și altor popoare  și a învins toate piedicile și restriștile, care deși au fost multe nu ne-au oprit din progresul nostru firesc.

În incheiere dau  poezia unei copile,  Aly Titel-Lifa, marcând dragostea de glia noastră Sfântă-România:

SĂ PLEC ?

,,Aș vrea să plec

Dar nu de tot,

Căci să mă mint

N-aș vrea deloc

Să vizitez  întreg  pământul.

S-ating cu degetele, nu doar cu gândul,

Aș vrea în Londra sau Paris,

Să văd America, ce e un vis,

Să văd Asia cea de  seamă,

Și Africa, ce ne e mamă.

Și-n insule aș vra să merg,

Și-n Australia, asta-i cert.

În cele patru zări să zbor,

Dar mai întâi în țara ce-o ador,

Că România este țara mea

Și vreau să văd orice colț  din ea,

Că avem munți foarte înalți

Fie-n Bucegi, Fie-n Carpați

Și Dunărea, ce nu-i străină

Spre Marea Neagră curge lină.

Să-not în Mureș, Olt sau Jiu

Și defileele ca să l,e știu

Să văd Moldova lui Ștefan

Și Bucureștiul an de an,

Să bat pas cu pas Oltenia

Și Maramureșul, Muntenia,

Spre Ardealul cel bogat

Și Transilvania să o străbat

Și-n Timișoara mândră, cea mai cea

Că tot Banatul este fruncea

De-aici mă trag, de-aici mă știu

Și-mi e drag român să fiu,

Și limba ce-o grăiesc îi aici

Și nu am să mă mut în veci.

           Și noi, cu toții  am putea deci răspunde:

,,O, Românie, dintre  ai tăi

,, IN VECI S- OR NAȘTE PUI DE LEI !”         

         St-Constant –Canada, TIMȘOARA-România, februarie, 2019