Lucian Blaga, un provocator spre
cunoașterea și explorarea nemărginită
„Spania sărbătorește alături de România memoria și
moștenirea culturală pe care Lucian Blaga a lăsat-o posterității, prin Uniunea
Lucian Blaga a Scriitorilor și Artiștilor Români din Spania. Am inaugurat
primul an al sărbătoririi spirituale și culturale a lui Lucian Blaga pe
teritoriu iberic, o tradiție pe care o vom purta cu noi și pe care o vom duce
la bună împlinire în fiecare an”, a declarat președintele acestei organizații, scriitorul
Ovidiu Constantin Cornilă, în deschiderea conferinței internaționale Lucian Blaga – creație, cultură, universalitate,
eveniment ce a avut loc pe 24 mai, la Universitatea din Alcalá.
Conferința, ce a reunit oameni de cultură, români
și spanioli, profesori de limbă, cultură și civilizație românească care predau
la școli din Comunitatea Madrid, a fost susținută de prof. univ. dr. Eugeniu
Nistor, de la Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din
Târgu Mureș; poetul Adrian Popescu, directorul revistei Steaua, ce se editează la Cluj; conf. univ. dr. Victoria Fonari, de
la Universitatea de Stat din Moldova. Invitat special a fost Veronica Balaj,
scriitor și jurnalist la Timișoara.
„Cu cât îl
citești mai mult pe Blaga, cu atât te simți mai incitat să îl cunoști mai bine.
Lucian Blaga este, așadar, un provocator spre cunoașterea și explorarea
nemărginită a interiorului”, a spus Ovidiu Constantin Cornilă, moderatorul evenimentului.
Poetul Adrian Popescu, născut în Cluj, oraşul lui
Blaga, a rememorat trăiri, emoții și informații pe care a avut oportunitatea de
a le capta de la oameni de cultură care l-au cunoscut pe Lucian Blaga. „Cea mai
mare dorinţă a mea, de copil, a fost să cunosc un poet viu. Un povestitor,
credeam, un născocitor de basme. Cum nu ştiam la cei câţiva ani pe care-i
număram, vreo 10, cum şi unde să-l caut
pe poet, am avut prilejul peste vreo patru ani să fac cunoștință cu un poet
care-l cunoscuse pe Blaga. Aurel Rău. Locuiam, pe-atunci, la doi paşi de «bârlogul
lui Faust», de «nebănuitele trepte», adică de spaţiul fabulos din cadrul Bibliotecii
Centrale Universitare, unde-și avea biroul modest, dar ferit, Blaga”, ne-a spus
scriitorul Adrian Popescu, în deschiderea expunerii sale, Blaga și Clujul. Evocarea unor mărturii ale unor literați
prestigioși, care au colaborat cu Blaga, care i-au citit manuscrisele și i-au publicat
poezii în revista Steaua, al cărei
actual director este Adrian Popescu, au creat o atmosferă de veac trecut. „Aurel
Rău îmi povestea starea sa de încântare
estetică atunci când a citit excepţionalul poem Mirabila sămânţă, în prezenţa lui Blaga, la cofetăria Pescăruş
(Melody), conştiinţa valorii literare a textului încredinţat Stelei, mai mult, generozitatea cu care
interlocutorul său îi dăruise manuscrisul”, ne-a mărturisit scriitorul Adrian
Popescu.
Idei şi
structuri de idei în arhitectura sistemului filosofic al lui Lucian Blaga este
titlul lucrării prezentate de prof. univ. dr. Eugeniu Nistor.
„Forma definitivă a sistemului filosofic al lui
Lucian Blaga o constituie cele patru trilogii: Trilogia cunoaşterii, Trilogia
culturii, Trilogia valorilor şi Trilogia cosmologică – ale căror structuri au fost stabilite
definitiv de gânditor prin testamentul său editorial din 25 august 1959”, ne-a
reamintit prof. univ. dr. Eugeniu Nistor.
„Într-un studiu consacrat «aspectelor fundamentale
ale creaţiei culturale», Lucian Blaga se arată preocupat de «semnificaţia metafizică a culturii», care, ca mod specific uman, este
departe de a fi un lux, o podoabă sau un moft, ea reprezintă chiar împlinirea
necesară; căci faptele de cultură au început să se manifeste în momentul în
care sub fruntea insului uman s-a întâmplat un salt important de conştiinţă, care
l-au adus în situaţia de a suferi unele transformări de nivel ontologic –
transformări care nu sunt altceva decât aşa-zisele «mutaţii ontologice»,
cultura nefiind altceva tocmai consecinţa unor astfel de «mutaţii». […] Împrejurarea
că «omul a devenit om», adică subiect cunoscător şi creator, în acelaşi timp,
datorită unor hotărâtoare mutaţii ontologice, ar putea, desigur, îndreptăţi
ideea gânditorului român în legătură cu faptul că acesta reprezintă, totodată,
capătul ultim al evoluţiei, căci odată cu ivirea lui în lume verigile lanţului «mutaţiilor
lui biologice» s-au stins şi o altă mutaţie nu ar mai putea fi posibilă, ceea
ce explică şi fenomenul bizar, în univers, al «singularităţii» sale”, a spus prof.
univ. dr. Eugeniu Nistor.
Conf. univ. dr. Victoria Fonari a vorbit despre Gândirea mitică în viziunea lui Lucian Blaga.
„Filosoful Lucian Blaga şi-a structurat viziunea
despre gândirea mitică într-o corelaţie cu gândirea magică. În Trilogia valorii este elucidat raportul
dintre magic şi mitic, care devine unul fundamental. De fapt, obiectivul
central nu este gândirea mitică, aceasta devine o cale pentru a putea
identifica magicul. Totuşi, raportul dintre mitic şi magic este investigat în
mai multe exemple, unde se observă cum în unele cazuri prevalează miticul, în
altele – magicul. Ceea ce înseamnă că pentru Lucian Blaga magicul nu este
indisolubil de mitic”, a explicat conf. univ. dr. Victoria Fonari.
„Lucian
Blaga are o predilecţie de a asculta ce-i spun cuvintele. Cuvintele apar în
imagini arhetipale, în marja istorică şi ontologică a sensului pentru a găsi
traseul spre matricea cuvântului sau a imaginii care denotă misterul”, a
adăugat conf. univ. dr. Victoria Fonari.
Jurnalista Veronica Balaj ne-a prezentat un
reportaj pe care l-a realizat în Lancrăm, satul unde s-a născut și a fost
înmormântat Lucian Blaga, și un interviu cu prof. Lelia Rugescu, nepoata
poetului Lucian Blaga.
„De
poposești în Lancrăm, înțelegi că trecători sunt «oamenii și leatul. Neschimbat
e numai satul» și, în drum spre casa poetului, încerci zonele adânci ale
imaginarului”, ne-a spus ziarista, într-un fel de invitație de a (re)veni și
noi în „crâmpeiul de eternitate numit Lancrăm”.
Om de radio, Veronica Balaj a înviorat aerul cu
expunerea amintirilor pe care a avut prilejul să le asculte în cadrul
interviului pe care l-a luat Leliei Rugescu, fostă profesoară la Universitatea
Babeș-Bolyai, din Cluj-Napoca, și nepoata de soră a poetului Lucian Blaga,
Lulu, cum am aflat că i se spunea în familie.
Conferința internațională Lucian Blaga – creație, cultură,
universalitate a fost completată de o frumoasă expoziție de tablouri create
de artista clujeană Angela Roman Popescu și de un emoționant recital al
interpreților de muzică populară Marilena Trifan și Macedon Botârlă.
Evenimentul a fost apreciat de toți iubitorii de
cultură prezenți. Preotul Teofil Moldovan, care aproape 50 de ani a slujit
Biserica Ortodoxă Română, cultura și spiritul neamului nostru, lăsând urme în
inimile a mii de credincioși români din toată Spania, a ținut să mulțumească
pentru acest eveniment cultural:
„Cinstea cea mai mare se dăruiește oratorilor de
zi, care ne-au încântat inima, ne-au
curățat puțin inteligența, ne-au deschis ferestrele înțelepciunii și au
înmagazinat ceva nou multora dintre cei aici prezenți.
Dacă și pe Lucian Blaga, ca pe Eminescu, îl numim «Luceafăr»,
pe Blaga, «Luceafăr al culturii
românești», nu-l căutați noaptea, ca pe luceferii care sclipesc pe cer… Ci
căutați-l în biblioteci, publice și proprii, în librării. Și, cu cuvintele
auzite de tânărul Augustin, marele filosof, părintele filosofiei europene, Papa
Ioan Paul al II-lea, «ia și citește!».
Legile de circulație în lume cu carnet de pretenție
de român cult presupun să citești operele lui Blaga, ale lui Eminescu și ale
celorlalți scriitori ai noștri.
Dar îi mulțumim lui Blaga că azi, aici, în loc de
cinste, sediul rectoratului Universității din Alcalá de Henares, Uniunea Lucian
Blaga a Scriitorilor și Artiștilor Români din Spania ne-a reunit și am
constituit România mare. Și de unde ne vine Soarele? De la Răsărit, din
Moldova, Basarabia noastră! Iată-ne reuniți cu drag moldoveni, ardeleni,
bănățeni, aici în Alcalá”.
Ana-Maria Cornilă
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu