miercuri, 5 iunie 2019

„REGENERAREA NEAMULUI ROMÂNESC” de Nicu Porsenna




Cartea „REGENERAREA NEAMULUI ROMÂNESC” de Nicu Porsenna 1937 !!!



Deci boala e veche, se cunoaste, dar nu avem terapeuti - doctori pentru bolile de caracter !
 
         Cartea „REGENERAREA NEAMULUI ROMÂNESC” (prigonită, interzisă, distrusă etc.), publicată la Edi­tura Cugetarea în 1937 de genialul analist Nicu Por­senna, ne demonstrează că germenii dezastrului co­munist şi postcomunist se dezvoltau în voie, chiar în epoca interbelică.
 
     - Observaţiile psiho-sociologice şi analizele isto­rico-politice şi juridice ale genialului gânditor în do­meniul dificil al filosofiei sociale, Nicu Porsenna, for­mulate în 1937  ne vor ajuta acum să înţelegem dezastrul naţional în care ne zbatem.
 
„Corupţia-sistem”
 
  „Pe ruinele interesului obştesc creşte tare, ca mărăcinele, interesul per­sonal, egoismul omului întors la natu­ra primitivă. E dispariţia dezinteresării eroice, e imoralitatea şi corupţia publi­că devenită sistem [...]. Am impresia că românii şi-au împlinit rolul istoric: după ce au apărat Europa de huni, de tătari şi de turci, de bolşevismul rusesc şi de megalomania maghiară, se retrag de pe scena lumii, nemaiputând crea oameni. Scriu aceste rânduri şi-mi pare că aştern rămasul bun al unui român de la poporul său, care nu va mai fi”.
 
„Slăbiciunea morală”
 
  N. PORSENNA – 1937 (Capitolul „Lipsa de energie şi de perseverenţă”): „Regula în viaţa publi­că e resemnarea, slăbiciunea morală. Din această pasivitate,din iertarea pe toată linia, a rămas în psihologia ro­mânească pomana şi gratuitatea. [...] Iertarea de datorii şi nicio răspundere [...]. De aceea, spre deosebire de morala aspră şi neîndurătoare a Occidentului, mentalitatea românului este Protecţia şi Norocul; iar nu efortul, nu iniţiativa. «Românul se naşte bursier, trăieşte funcţionar şi moare pensionar» (cf. P.P.Carp)”. [...] Idealul rasei noastre a de­venit câştigul fără muncă (M. Eminescu), superficialitatea, spoiala. Într-un cuvânt, lipsa de efort. Nu e de mirare că dacă îţi trebuie un lucrător care să-ţi strice in­talaţiile, un secretar care să-ţi încurce treburile, un avocat care să-ţi piardă ter­menele proceselor, se impune să-l alegi român.  [...]. În neamul nostru, în orice ramură de muncă, omul stăruitor, corect, înzestrat cu conştiinţă profesio­nală – este excepţia; leneşul înfumurat, deşteptul superficial – este regula”.
 
„Schimbare sau pieire”
 
  N. PORSENNA – 1937 (Capitolul „Lipsa concepţiei mo­rale”): „Românul este complet lipsit de mândrie omenească, cetăţenească şi na­ţională. Polonezul şi maghiarul împing orgoliul până la trufie; bulgarul, sârbul şi grecul duc mâna la cuţit, fac revoluţii.
 
 Singur românul rabdă, rabdă ca o piatră să fie călcat în picioare, pălmu­it, scuipat, jefuit de oamenii politici, strivit de impozite, insultat în gândul şi simţirea lui. Şi toate aces­tea fără nicio tresărire de mânie mântuitoare. [...] Nu. Românul rămâne pururi cu fruntea în ţărână, el nu are îndrăzneala să ţină pieptul înainte şi capul sus. E un sclav! [...] În prima ţară din Europa, noi suntem ultimul popor din Europa! Concluzia se impune de la sine: dacă nu ne schimbăm, vom pieri!”
 
„Reforma caracterului”
 
  N. PORSENNA – 1937 (Capitolul „Reforma carac­terului”): „Este prea cunoscută lamentabila lipsă de pregătire in­telectuală şi morală a tineretului de azi. Majoritatea acestor tineri nu ştiu, în afară de regulile teore­tice ale sportului, NIMIC. Dezas­trul examenelor de bacalaureat e elocvent: 60% din candidaţi – cad! Rămâne întrebarea: cum li s-a în­găduit să ajungă până la bacala­ureat? ... Licenţiaţi universitari scriu „v-ă ve-ţi duce”, „lam zărit” etc. ...
 
 Şi pe deasupra acestei absenţe ulu­itoare de efort cerebral, o feroce sete de bani. Panem et circenses(Pîine și Circ) ,ca în epoca lui Nero”.
 
„Ineficacitatea pedagogică”
 
  N. PORSENNA – 1937 (Capitolul „Ineficacitatea peda­gogică”): „În România, tineretul de după Război n-a fost lipsit numai de o educaţie specială de energie, ci lăsat să decadă şi din bruma de educaţie ce o primeau generaţiile înaintate [...]. Copiii de azi, şi oamenii care ies din ei, sunt o grozăvie. Desigur, nu din vina lor, ci din a acelora care i-au crescut. Părinţii au lăsat şi lasă libertate absolută ambelor sexe. Spectacolul corupţiei politice dezvoltă în sufletul copiilor o adevărată floră putrescentă de idei şi moravuri. La şcoală, profesori ignoranţi şi lipsiţi de interes îşi bat joc de cursuri; cărţile de şcoală ieşite din oficinele «democratice» sunt o ruşine şi un pericol; notele se dau pe hatâr şi nepăsare. Astfel, ajung la bacalaureat elevi agramaţi, necunoscând nici orto­grafia română [...].Tineretul nostru de­cade «în progresie geometrică», alu­necând accelerat spre o nulitate abso­lută, spre descompunere şi pierzare!”
 
„Un român moale, superficial, uşuratic”
 
  N. PORSENNA – 1937 (Capitolul „Rasa reeducată, regene­rată”): „Astăzi avem un român moale, tembel, superficial, uşuratic, in­diferent la progres, egoist, incorect: un semi-barbar, numai cu aparen­ţele civilizaţiei. Acest om locuieşte şi conduce o ţară cu aspect general primitiv (de «ŢIGĂNIE»), o patrie ale cărei bogăţii nu ştie a le pune în valoare. Iar puţinele bogăţii valorificate îngraşă o oligarhie de condu­cători hrăpăreţi [...], care duc o existenţă de lux în mizeria generală”.
 
 „Lux şi mizerie: iată aspectul civilizaţiei româneşti. În ţara cea mai bo­gată din Europa, noi suntem cel mai înapoiat popor, din pricina lipsei de adevăraţi oameni[...]”.
 
 „REGENERAREA noastră nu e un lux, nici o ambiţie, cu atât mai puţin un capriciu. Este o necesitate de neînlăturat, în mijlocul unor PRIMEJDII DE MOARTE [...]”.
 
 „Povaţa de căpetenie a Regelui Carol I către sfetnicii săi era: FORMAŢI CARACTERE. Personal, acest suveran a dat cel dintâi pilda caracterului, împingând virtutea până la ascetism [...]”.
 
 „Pentru ca somnul de azi să nu devină în adevăr somnul morţii, e po­runcitor să luăm hotărârea de a scutura negurile vieţii primitive, a ne freca pleoapele de amorţeala orientului de „Tembelismul oriental”, a ne încorda pentru marele efort al Civilizaţiei, al Puterii!"


Sursa: Prof. VALENTINA LUPU








Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu