Eminescu
Bibliofilie
O MINICARTE RARĂ, OMAGIU PENTRU
,,LUCEAFĂRUL” DE MIHAI EMINESCU, PRIVITĂ DIN PUNCT DE VEDERE BIBLIOFIL
de Melania
Rusu Caragioiu
Stiința cărții-bibliologia- a clasificat în mod erudit și
după numeroase criterii tot ce s-a scris de la începutul timpurilor și până
azi, nouă revenindu-ne doar grija păstrării, a valorificării ei, folosind-o în
mod conștient, util societății.
Bibliofilia,
termen împrumutat din limba greacă, este pasiunea de a colecționa cărți rare și
prețioase. Aria bibliofiliei s-a extins în ultimul timp, considerabil, ea
operând cu o mare gamă de documente scrise, așa zisele valori bibliofile, în
ceeace privește cartea, sortând-o după anumite criterii bibliofile, Să
vedem,deci, cum vom reuși să ne apropriem aceste noțiuni.
Intrat în circuit,
documentul scris, în general cartea, prin unicitatea, raritatea,
originalitatea, valoarea cognitivă, informațională și educațională, îl
transformă într-un mesaj istoric- cultural. Felul în care cartea, documentul, este
emis și receptat este fixat în funcție de modalitate, scop, epocă, într-o
infinită diversitarte de valori.
Pentrucă în totalitatea lor valorile bibliofile sunt
cărți, precum în momentul de față, o carte din opera lui Mihai Eminescu, ne vom
referi, în special la aceasta, după expunerea generalităților despe biblofilie.
Cartea, în sine, prin elementele sale se adresează
tuturor celor care vin în contact cu ea, drept sursă de informare, ea reușind
să modeleze, să creeze, să placă în intregime, sau sub un anumit aspect. O
carte , care pe lângă meritul său de a ne fi tovarăș de lectură are și alte
calități:
-prin natura estetică, copertă, legătură, ilustrație, format curios, - - -prin natura
documentară, ex libris, semnătură, autograf, materiale anexe,
- prin apartenența la un tiraj deosebit, ediție princeps,
ediție primă, ediție de lux, exemplar numerotat, ediție originală,
-sau
evidențiindu-se după alte criterii-calități pe care le posedă, fiind o
carte bibliofilă.
Persoana care se
împrietenește cu o carte bibliofilă, descifrându-i toate tainele, devine fără
voia sa un bibliofil. Tangența cu cartea îi imprimă bibliofilului un interes, o
finețe a spiritului de observație, o preocupare elevată, îi oferă taina cunoașterii
unui număr impresionant de date. Este un prilej pentru el de a intreprinde o
analiză comparativă. Din acest motiv pasiunea sa de bibliofil începe să
primească un caracter științific. Preocuparea sa ia un aspect mai larg,
receptând și alte elemente ale mesajului scris, mergând spre diversificarea
găsirii surselor bibliofile. Începe să-l intereseze sub aspect biliofil nu
numai cartea, ci orice alt element scris, de ex., o foaie volantă, un
manuscris, un ex libris de sine stătător, un calendar deosebit, o agendă
deosebită, etc. Iar dacă pasiunea sa de bibliofil va fi întovărășită de
perspicacitate, el va aprecia cu atât mai mult o carte, un document, cu cât
acesta va fi încărcat de mai multe atribute bibliofile. Să folosim un exemplu
sau , mai precis o valoare bibliofilă. O primă carte bibliofilă pe care v-o
prezint aci conține poemul ,,Luceafărul” de Mihai Eminescu, carte apărută în
scopul sărbătoririi unui mare eveniment
eminescian, împlinirea a 100 de ani de la apariția poemului ,,Luceafărul” 1882- 1983, luna august. Nu voi face
prezentarea cărții către cititor, precum
o fișă bibliografică de catalog, ci pentru respectarea farmecului
bibliofil voi descrie fiecare elemet în ordinea existentă pe copertă, pe foaia
de gardă, pe foaia de titlu, pe foaia finală aservită tipografiei, toate spre a se putea observa mai bine
elementele bibliofile, folosite. Toate vor fiexemplificate într-un volum major,
as putea spune maxim, asupra elementului propus cu atâta drag și ingeniozitate
de către marele bibliofil român, timișorean, Profesorul Univ. Dr. Ion Iliescu,
în această carte- cărticică de aur,
dedicată lui Mihai Eminescu și a creației sale
,,Luceafărul”, pe care v-o prezint. Deci, descrierea cărții de față, prentru un
cititor care o va lua în mână, acesta va
citi pe foaia de titlu: ,,Luceafărul”. Mihai Eminescu. Revin și redau în
ordinea lor, datele de pe foaia de titlu: U.A.S.C. Centrul Universitar
Timișoara. Casa de cultură a studenților și cercul de bibliofilie.
,,Luceafărul”. Mihai Eminescu. Volum bibliofil. S-a tipărit cu prilejul
CENTENAR al poemului sub grija Profesorului Universitar Doctor Ion Iliescu. Pe
verso foii de titlu citim: Ilustrații Vasile Pintea.Textele transcise Iuliu
Martin. Pe foaia destinată tabelului tipografic
de la sfărșitiul cărții vom citi: ,,Din tirajul total 100 de exemplare sînt
numertotate și semnate de realizatorul ediției. Pe verso foii: Tiparul ,,
Intreprinderea Poligrafică”- Banat- Timișoara, august 1983. Pe copert II,
înterior, este imprimat prin stampilă prețul cărții: 10 lei. Vom enumera
calitățile bibliofile ale aceestei cărți liliput:
!00 de exemplare
numertotate,/ Titlul cărții pe copertă imprimat cu aur,/ Dimensiunea, în
centimetri: 6,5o x 4,00 xo,50/ Formatul curios-minuscul, liliput,/ Calitatea
estetică desăvârșită a realizării,/ Ilustrația grafică, design
modernist, sugestiv, /Grafia , scriere
caligrafie rondă, de mână. Acestea sunt primele
impresii vizibile la prima luare în mână a cărții.
Continuând
enumerarea trăsăturilor bibliofile ale
cărții, vom spune că este un exemplar dintr-o primă ediție. Valoarea cărții din
punct de vedere bibliofil crește fiindcă autorul este o personalitste marcantă,
internațională, Mihai Eminescu, îngrijitorul de ediție, pictorul și caligraful
sunt persoane renumite, nemaivorbnd de importanța in România și difuzarea în
lume a acestui poem ,,Luceafărul” una din cele mai importante și mai
impresionante dintre poeziile lui Mihai Eminescu tipărite la noi și în lume în
milioane de exemplare, în aproape toate limbile. Materialul pe care s-a executt
tipărirea este o hârtie sepia de mătase, de o valoare apropiată de a
papirusului. Coperta prezintă originalitate, există dedicația îngrijitorului de
ediție, Profesor doctor Ion Iliescu prin formularea: ,,... tipărit cu prilejul Centenarului
poemului...” Cartea are un insemn de proprietate, semnătura posesorului,
Caragioiu Alexandrina Adeodata, (atunci studentă, acum avocat), precum și locul
și data achiziției cărții, Timișoara, 20 martie 1984. Există și dovada
curculației mare a acestu exemplar al cărții, atunci Timișoara, acum Canada și
tezaurizarea acestei cărți în bibliotrca posesorului.
Spațiul nu ne
permite de a da un dicționar bibliofil în cadrul acestui articol- materialul
prezentat, dar în general, se pot găsi unele materiale de referință în bibliotecile
publice pentru aprofundarea noțiunilor de bibliofilie. Sau, pe internet.
Întrucât pornisem
de la un exemplu concret, minivolumul ,,Luceafărul” de Mihai Eminescu, ne-am
îndepărtat oarecum de a mai enumera și alte calități ale unei cărți bibliofile
sau documrnt biblioifil. Continuăm deci a enumera și alte caracteristici ale
unei cărți dau document biblbliofil. Valoarea lui crește și în fiuncție de
materialul din care este executat, dacă poartă semnătura
autografă a autorului, dedicația către o persoană, ex
libris-ul posesorului, (acest ex libris la rândul lui având o mulțime de grade
în caracteizarea lui). Mei urmărim dacă obiectul bibliofil este marcat prin
diferite însemnări, sau mai multe ex libris, sau mai mulți proprietari. V-am
vorbi puțin despre ,, ex libris”, acea particulă alsolut personală și
peronalizantă aplicată sau nu pe o carte. Acesta fiind un subiect vast va
constitui subiectul unui alt articol, aci amintind doar despre ex libris-ul
denumit sopralibros. Un supralibros este asemănător unui timbru sec, ștampila
în relief, imprimată pe copertele cărților sau în interior, purtând inițialele
posesorului, ale legătorului, etc. Aceste supralibros se întâlnesc extrem de
rar, existând la fondul de carte BJT, cunoscut mie, (care am lucrat acolo timp
de 14 ani, 1974-1988), în acel fond de
400.000 de unități bibliografice, cărți, ziare și reviste, în majoritate vechi,
se găsesc numai două supralibros-uri. Tot ca element bibliofil trebuie să
vorbim și de surpriza pe care ne-o oferă legătura unei cărți cu toate
elementele sale, aceasta constituind o adevărată enciclopedie foarte legată de
arta muzeistică.
Și copiii iubesc cartea dar ei o fac în mod intuitiv. Ei
iubesc cartea frumos ilustrată, dar și cartea în care autorul cult sau anonim, popular,
povestește fapte și întâmplâri, penelând pentru ochii minții lor, cartea de
colorat, cartea cu ilustrații decupate,
din care răsar castele și ,,câte și mai câte minuni”, cum spun ei , fără a se
gândi și ei-micuții- și noi, că multe din aceste cărți sunt și bibliofile. Sau
cum este cazul cărților parfumate, didactice,
unde copilul recunoaște și olfactiv însușirile unor fructe sau flori.
Mai tărziu copiii,
acești prieteni devotați ai cărții, devin prieteni statornici diversificându-și
preferințele, mărindu-și orizontul cunoașterii și al culturii. De aci, până la
a deveni un mare bibliofil este doar un pas. Privită sub acest aspect, cartea
ca bun, constituie pentru bibliofil , penru posteritate un patrimoniu permaent
de valori.
Se poate zică că acum în epoca digitală, o carte este
privită altfel. Dar să nu uităm că în epoca digitală tot cartea este rodul
informației și descoperirile cărților și a tainelor cuprinse în ele pot ajunge
să facă și să desfacă o lume.
Canada, 2020,
după un material redactat și publicat de autoare în 1983
Imaginea
minicărții bibliofile ,,Luceafărul” de Mihai Eminescu
Eminescu ASRAN
Bună ziua,
Vin azi, în fața Domniilor voastre, anticipând
Comemorarea lui Mihai Eminescu, din 15 iunie 2020, când se împlinesc, 131 de
ani , de la data de 15 iunie 1889
când Luceafărul nostru Mihai Eminescu s-a ridicat la cer, el luminând de
acolo, mereu viu, în eternitate.
Vă voi prezenta nu o prelegere ci un top de cărți dragi
mie, care se găsesc în biblioteca mea personală, fiecare din ele vorbindu-vă în
câteva cuvinte, dar, ele însele, debordând tacit o mare de idei. Subliniez că între aceste cărți se găsesc și
trei cărti cu valoare bibliofilă, eu fâcând parte dintre cei pasionați de
bibliofilie.
Petit Larousse,
Ediția 1976 ni-l prezintă pe Eminescu, ,,autor de nuvele și povești
populare, un mare romantic, cel mai mare poet național al românilor”.
*
În Petit Larousse,
Ediția 2000, Eminescu este prezentat ca ,,poet liric, de inspirație filozofică,
socială și erotică, marele poet național al României.
*
În Ediția Larousse din 2005 , nu s-a mai modificat nimic
față de Ediția din anul 2000, repetându-se înscrisul din Ediția Larousse , anul
2000.
*
Cartea mea de căpătâi, ca elevă de liceu, cititoare și
mai târziu poetă și autoare de cărți în versuri și proză, pentru copii și
adulți: ,,Poezii” de M. Eminescu, ediție întocmită și comentată de George
Călinescu, Editura Nationala G.B. Mecu, 1943. Texte stabilite de Perpessicius,
prefață și note de George Munteanu.
În afară de poezii, cartea are si un capitol de aprecieri
critice semnate de: Titu Maiorescu, Bogdan Petriceicu Hașdeu, Ion Luca
Caragiale, Constantin Dobrogeanu Gherea,
Gib Ibrăileanu, Ion Slavici, Nicolae
Iorga, Vladimir Streinu, Tudor Arghezi, D. Popovici, Mihail Sadoveanu,
Perpessicius, Mihai Beniuc, Tudor Vianu,
Al. Rosetti, Șerban Cioculescu, George
Călinescu, Al. A. Philipide, George Ivașcu,
Al. Piru, Matei Călinescu, Eugen Simion.
Cartea mai conține și un tabel cronologic al operelor lui
Mihai Eminescu.
*
Mihai Eminescu, ,,POEZII” Ediția a II-a, Editura
Tineretului, 1967, texte stabilite de Perpessicius, Prefață și note de George
Munteanu. Antologie întocmită în redacție de Virgiliu Ene însumează majoritatea
poeziilor antume și postume, ,,cele mai de seamă”. Textele au fost ,,reproduse”
după Mihai Eminescu din ediția îngrijită de Perpessicius în 1964, Editura
pentru literatură.
Prefața de 30 de pagini este semnată de George Munteanu.
Aprecierile
critice sunt reproduse după ediția MECU
din 1943, din Titu Maiorescu,
B.P. Hașdeu, I.L. Caragiale, C. Dobrogeanu
Gherea, G. Ibrăileanu, Ion Slavici, N. Iorga, Vladimir Streinu, T.
Arghrzi, D. Popovici, Mihail Sadoveanu, Perpessicius, Mihai Beniuc, Tudor
Vianu, Al. Rosetti, Șerban Cioculescu, G. Călinescu, Al. A. Philipide, George Ivașcu, Al. Piru, Matei Călinescu, Eugen Simion,
Cartea se încheie cu un tablou cronologic al operelor lui Mihai Eminescu.
*
Mihai Eminescu , Proză, Ed. Albatros, 1976, Colecția
Lyceum, Prefață de Zoe Dumitrescu-Bușulenga. Urmează Tabelul cronologic biografic al lui Mihai Eminescu, încheindu-se cu aprecieri la ‘’insanitatea”
poetului și moartea.
Urmează nota asupra ediției semnată de Colecția ,,Lyceum”
text stabilit de Eugen Simion și Flora
Șuteu. Cartea are un capitol de aprecieri critice semnate de Tudor Vianu,
George Călinescu, Al. Piru, Eugen Simion. Bibliografia selectivă din carte a fost
aleasă din antologiile și studiile despre Mihai Eminescu, aparținând lui George
Călinescu, G. Ibrăileanu, N. Iorga, Al. Piru, Tudor Vianu, și ații... mai nou
afirmați…
*
Bibliocaseta Mihai Eminescu, 2002, Profesor Dr. Ion
Soare, Colecția Tezaur literar românesc, Editura ,,Fortuna”. Cuprinde cinci
mini-volume: Poezii antume, Poezii postume, Proză literară, Teatru, Publicistica, Corespondența. Este o ediție
bibliofilă.
*
Vă prezint o carte bibliofilă liliput, ,,Luceafărul” de
Mihai Eminescu editată și sponsorizată
de bibliofilul Prof Dr. Ion Iliescu, Universitatea Timișoara, 1983, Ilustrație Vasile
Pintea, texte transcrise cursiv de Iuliu
Martin.
Această mini-ediție a poeziei ,,Luceafărul” de Mihai
Eminescu este o bijuterie bibliofilă, și poate odată va fi posibil să vă
vorbesc de pasiunea mea de bibliofil
câștigată timp de 14 ani, lucrând la fondul vechi de carte și periodice de la
Biblioteca Județeană din Timișoara.
*
Și cea mai recentă realizare, de data aceasta prin
sponsorizarea de către mine, ,,Poezii” de Mihai
Eminescu, Editura Bârda, 2015, ediție anastatică, care este copia fidelă, reproducând
Poesii de Mihail Eminescu, ediția a opta mie de exemplare, cu o notă
bibliografică de Titu Maiorescu, București, Editura librăriei Socecu &
comp. 1901, după exemplarul original care se află la Biblioteca Academiei Române.
Această carte de suflet, volumul anastatic, tipărit în
doar 1oo de exemplare a făcut de fiecare dată la Sărbătoarea și Comemorarea lui
Mihai Eminescu, un frumos dar și înconjur în asistență, în special la Statuia
lui Eminescu ridicată în Parcul Românilor din Montreal.
Această carte de suflet, volumul anastatic, tipărit în
doar 1oo de exemplare a făcut de fiecare dată la Sărbătoarea și Comemorarea lui
Mihai Eminescu, un frumos dar și înconjur în asistență, în special la Statuia lui Mihai Eminescu ridicată în Parcul Românilor din Montreal.
Vă voi spune și cum am ajuns în posesia online a originalului
acelei cărți : ,,Poesii” de Mihail Eminescu. În Biroul de dispecerat al
Regretatului Scriitor Corneliu Leu, promotorul Curentului Limba Română și a
simbolului Sfinxul din Carpați, a rămas să lucreze în continuare Dl.Ambasador
și scriitor, Marian Ilie. Continuând munca, Domnia sa organizează concursuri,
redirecționează revistele primite și susține o asiduă viață literară împreună
cu scriitorii, participând mult și prin
creația proprie. Între materialele primite de la dânsul, odată a fost și
facsimilului on line a cărții ,,Poesii” de Mihail Eminescu, 19o1, ediție
îngrijită de Titu Maiorescu. Eu am fost atât de
entuziasmată de aflarea acestei cărți rarissime, încât am cerut
retipărirea ei fidelă, într-o ediție anastastică, iar rezultalul este cartea de
față.
A se vedea mai
jos, coperta IV din volumul anastatic și foaia de titlu d a originalului apărut în 1901.
*
Vă mulțumesc,
Melania Rusu Caragioiu, Vice președintă ASRAN
Ma bucur ca faclia arde si se transmite de la roman la roman.
RăspundețiȘtergere