Christos s-a
Înălțat !
Mult Iubite
și Stimate Maestre Ioan Miclău - Gepianu, Mult Onorată Familie Ioan Miclău-
Gepianu, Australia,
Luna mai a adus învierea naturii în Canada,
după o iarnă capricioasă care a ținut și
în aprilie. Energia de creștere a plantelor a zvâcnit în luna mai, acoperind cu
verdeață și florile pomilor, în special arțarii..
Odată cu această înviere a naturii am lăsat
din mână cititul și am ieșit la soare în peluza aurită de păpădii. Izolarea nu
mi s-a mai părut legată doar de bibliotecă și de puținele ieșiri din casă,
precum și de Cenaclul literar prin Zoom. Am atât de multe gânduri să vă împărtășesc,
tot atât de multe precum cele din www.ionmiclau.wordpress.com, primite de la
Domnia voastră și citite cu drag în
casă, savurând noutățile.
Întâi de
toate vă felicit pentru Onorata Sărbătorire a Nunții de Aur, eveniment rarisim, La Mulți Ani cu Sănătate și Fericire! Familia
frumoasă a Domniei voastre este răsfățată de Doamna Florica, de cele trei
lăstare frumoase și realizate și de existența unei biblioteci publice care
probabil este tot atât de înzestrată ca a regretatului nostru Artur Silvestri. Din acea
bibliotecă, ajunsă, eu am înțeles, trimisă la Bârda, eu cumpăr în folosul
bisericii, cărți pentru mine, dar și pentru Biblioteca satului bănățean Cebza,
scrisoarea bibliotecarei de acolo despre biblioteca rămasă fără cărți
împresionându-mă. Bineînțeles că nu se face primăvară cu o floare, dar cum zice
poetul: ,, gestul contează”.
Mergând mai
departe, citind cele primite de la Dvs.,
mi-am amintit de adolescența mea. când în satul bunicilor Sinicea, Sintea Mică
din ,,pusta” Aradului, mergeam ,, la
Criș”, să facem baie ( în Crișul alb) , apoi într-o vacanță la Ciucea, unde pe
lângă altele cunoscute, să facem baie și în Crișul negru și pe urmă
reîntorcându-mă la Nădab, unde tatăl meu era șef de gară, să stau liniștită,
prin 1946, citind din poeziile lui Lucian Blaga. Mult e dulce viața în acel colț de țară, cu
graiul și cămășile înflorate, cum purta verișoara mea, Valerica, de la Aleșd.
Din 1950 am devenit timișoreancă, tatăl meu
primind un post de șef de gară de rezervă în Regionala cfr Timișoara, prilej
care mi-a adus vești și ocazia de a merge la dânsul din când în când, cu
merinde, sau de a asculta cu uimire povești de necrezut, precum despre
Ciudanovița Domnului Ben Todică. De atunci și
până azi sufletul meu și unele din mormintele familiei, și locuința sunt în
Timișoara.
Doamne, ce
tinerețe fericită am avut începând de atunci.
Am cunoscut în cadrul cenaclurilor din oraș și de la Revista ,,Orizont”,
toată literatura semnată de Damian Ureche, Ionel Iacob Bencei, Ion Velican,
Cristea Sandu Timoc, bănățeanul Alexandru Jebeleanu, Aurel Turcuș și mulți
alții. Veronica Balaj, Monica Condan și Doina Drăgan, ( acestea trei, fiind
studente, se țineau mai departe de cenacluri) Eu aveam
un fel de obligație de a frecvanta cenaclurile din oraș, fiind poetă și spre a reprezenta BJT-ul,
finnd bibliotecară din 1974 și până în 1988 la Biblioteca Județeană
Timiș-Timișoara, BJT, la fondul de carte veche și periodice vechi.
Am cunoscut atunci nu numai istoria Banatului,
a scriitorilor în viață, dar și urme dragi din istoria cărții românești, mult
mai mult față de cele învățate din liceu și mult mai mult decât datorită
atestatului în biblioteconomie obținut spre a putea funcționa ca bibliotecar,
eu fiind de formație inginer.
Lucrând la acel fond documentar, citit de cercetători, doar cu legitimție specială,
pe acele vremuri, toată floarea intelectualității bănățene în viață, venea să
se documenteze la secția de la biblioteca mea (și a încă a unei colege, noi
având nici mai mult, nici mai puțin, cărți, ziare și reviste, decât 400.000 de
unități bibliografice înregistrate în gestiunea noastră, prin inventare care
durau și doi, trei ani, cu secția de sală deschisă pentru cercetare public.
Pentru mine au fost vremuri de aur și de
delectare în bibliotecă și în cenaclurile unde trebuia să asist din partea
bibliotecii și bineînțeles că mă produceam și eu ca poet și publicist, ce eram. Nu mă pot plânge, m-am bucurat de premii, de
laude, dar trebuia de multe ori să lucrez și acasă pentru completarea codurilor
cărții românești și străine vechi în vederea computerizării demarată la
Biblioteca Academiei Române, București.
După
pensionare am plecat în Canada la familia fiicei mele.
A fost o perioadă de acomodare, în care am
înființat împreună cu doi colegi de aici un cenaclu francez în Montreal, am
cumoscut scriitorii veniți din România, dar foarte repede m-a cuprins dorul de
acasă.
După primă pauză, acum merg anual în țară,
continui a scrie și a adula Curentul ,,Limba noastră cea Română”, cum mi-a
lăsat prin multele mesaje regretatul Corneliu Leu.
Corespondez
cu scriitori din diaspora, dar și public la Editura Sf. Sale Preot Dr.
Alexandru Stănciulescu, scriu Maesrului Adrian Botez și timișorenilor și
Fraților moldoven și tuturor, chiar și epigrame.
Dar cea mai mare parte a scrierilor mele merge
în Banat unde sunt redactor la două reviste din cele patru și mai scriu și la
Revista Asociației culturale ,,Constantin
Brâncuși”, secretar Dl. Bancu Aurel.
Legăturile mele sunt strânse pentru România și
de aceea eu mă simt mereu acasă.
Am urmărit cu plăcere scrierile Domniei
voastre, veștile despre Fiicele, Doamne Scriitoare, despre toate cele trei
lăstare ale Dumneavoastră, La Mulți Ani,
și pot afirma că mă găsesc în fericirea a tot ce ați scris astăzi, aici,
cu mult drag în românește sau în engleză spre lauda limbii românilor, în proză,
poezie, teatru,
Vă mulțumesc
și pentru materialele aparținând altor scriitori români, Regretatul Ionel Iacob
Bencei, Dl. Adrian Botez, Dl Ferghete și
multe cărți, ceeace mă ajută să mă
găsesc în haina mea iubită românească.
Vă mulțumesc din tot sufletul pentru aceste
adevărate antologii de creații românești în care dețineți un mare loc și pentru
poeziile pline de credință, (și eu scriind poezii religioase). Aceste adevărate antologii sunt frumoase și
atractive, ilustrate, aducând și imagini, peisaje de la Munții Albaștri.
Aș voi, în încheiere să vă întreb dacă pot să
vă trimit câteva din cărțile mele, eu având vreo 20 de cărți tipărite, jumătate
din ele fiind pentru copii. Dacă, aveți bunăvoința de a le accepta, vă rog
mult adresa bibibliotecii unde să le trimit în Australia.
Mă voi
ocupa de difuzarea acestor ,,versuri”,
eu le zic o antologie și vă voi trimite și alte materiale de pe aici sau din
țară.
Cum eu sunt și Vicepreședintă ASRAN,.
Asociația Scriitorilor Români din America de Nord, vă trimit invitația de a
participa și Dumneavoastră împreună cu noi la cenaclul ,,Destine literare” ,
care se ține bilunar și tocmai acum, sâmbătă 6 iunie a.c., de la ora 12.00,
Montreal, până seara, chiar și câte 7 ore, uneori. Este o emisiune Zoom, iar spre a vă înscrie
la participare vă rog să luați legătura telefonic, cu Dl. Valy Luca, 438-931, 3942. Acest cenaclu va Funcționa întotdeauna prin
Zoom , Dl. Alexandru Cetățeanu , Președintele Asociației ASRAN, având legături
literare în toată lumea, fiind proprietarul revistei ,,Destine literare” și
fiind și un cunoscut congresman literar internațional.
Închei mulțumindu-vă pentru minunatele lecturi, care mi-au înfrumușețat un timp din izolare.
Cu deosebită stimă,
Melania
Rusu Caragioiu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu