Cu K. Jojannes Un şi
Sică la butoane, vom ajunge la supa populară, precum în S.U.A.
Maria Diana Popescu
07 Iunie 2020
Cu mulţimea
nu te joci. Psihologia mulţimii e aceeaşi indiferent de spaţiul geografic. Nici
cu sceleraţii planetei nu te poţi juca. O scăpărătură de chibrit mortală - o
crima abominabilă a expediat S.U.A. în anarhie, jaf, lupte de stradă. Prin
contagiune, marile metropole europene. America fierbe între furie justificată
şi vandalism criminal. Cazul Floyd este acum folosit de grupări
destabilizatoare, avînd ca ţintă eliminarea republicanului Trump şi a ordinii
constituţionale. Din acest caz trebuie înţeles că oamenii care îmbracă haina
forţelor de ordine, de oriunde ar fi ei,
nu pot ucide discreţionar şi cu atîta cruzime. Există un rasism evident
în SUA faţă de afro-americani. Valul protestelor violente din S.U.A. se desfăşoară
după acelaşi model agresiv globalist, pe care autorităţile americane l-au pus
în practică în timpul Primăverii Arabe, în Maidanul Ucrainean, dar şi în
România. Gruparea Antifa condusă de indivizi finanţaţi de fundaţii ale
nebunilor lumii şi de elemente destabilizatoare din servicii, s-a infiltrat pe
10 august 2018 şi în turma de manevră #rezist de la noi. Să nu uităm însă: cine
scoate sabia, iată, de sabie are parte. Diferenţa esenţială este că aceste
forţe destabilizatoare au fost sprijinite deschis în România de preşedintele
K.Johannes Un, consiliat de Sandra Pralong, o antiortodoxă radicală, care a
implementat Fundaţia Soros în România, în timp ce în S.U.A., protestatarii îşi
îndreaptă combustibilul urii înspre Trump. Putem vorbi de un puci „to the Deep
State” (inclusiv agenţi C.I.A./F.B.I.) împotriva puterii executive condusă de
un preşedinte conservator, cu implicarea forţelor anarhist-globaliste,
finanţate de filantropi de teapa lui Soros. Ei, da!, precum în America, aşa în
Europa şi pe Pămînt. Şi totuşi, în acest vid de siguranţă planetară, Trump
declară cu nonşalanţă că vor avea în curînd „cele mai grozave arme imaginate
vreodată în istorie”. Probabil, arme cu
laser, ca în „războiul stelelor”.
Exceptîndu-i
pe cei trei preşedinţi asasinaţi Andrew Jackson, Abraham Lincoln şi John Fitzgerald
Kennedy, 41 dintre preşedinţii S.U.A. au făcut publicitate pe scară largă
armelor şi războaielor, aşa cum se face reclamă medicamentelor, berii,
absorbantelor şi detergenţilor. Donald Trump, cel de-al 45-lea preşedinte a
strigat că va „da America înapoi oamenilor”. A deranjat. Vă aduceţi aminte?
Obama, care acum aţîţă haosul, a primit Premiul Nobel pentru Pace (?) imediat
după preluarea mandatului şi după ce a mărit efectivele militare americane în
Afganistan. Prin minciunile mediatice care au însoţit propaganda pentru război,
acesta a fost făcut să pară normal şi salvator. Cretinii au încercat să ne
convingă că războiul protejează planeta, ne protejează de terorişti şi că este
un furnizor de locuri de muncă şi beneficii economice. În statele atacate de
S.U.A., americanii au distrus totul prin bombardament, apoi tot ei au
monopolizat piaţa reconstrucţiei. Cu cît armele au proliferat, cu atît mai
repede omenirea se apropie de catastrofe. 80% din economia S.U.A. o constituie
industria de armament, şi dacă n-ar declanşa atîtea războaie, ar produce pe
stoc, iar prin alunecare, economia SUA ar falimenta. Peste 80% din populaţia
globului trăieşte în sărăcie şi foamete, în timp ce SUA construieşte tehnică de
luptă pe orbită. Oligarhii lumii ne arată clar prăbuşirea capitalismului
imperialist condus de aceşti bolnavi la cap. În nicio altă epocă dominaţia faţă
de OM, asuprirea şi programatica osîndire a omului la moarte n-au avut mlădieri
atît de întunecate, niciodată batjocura faţă de om, faţă de religie, nu a luat
proporţiile unui record greu de întrecut! Omenirea fierbe la propriu, ceea ce
mă face să mă întreb serios cu privire la contextul actualităţii geopolitice
şi, pe termen lung, la solidaritatea ideologică sau lipsa ei, la ruptura relaţiilor dintre S.U.A. şi unele state
vizate a fi aruncate în haosul organizat.
Schimbarea
la faţă a omenirii, la pachet cu subjugarea totală, e încă în testare,
consemnată în ediţii secrete, dar este o stare de marş forţat spre un viitor
tot mai nesigur. Atîta timp cît va exista diplomaţie secretă, va exista
conspiraţie şi corupţie în diplomaţia dintre state. Cît priveşte piaţa noastră
de zarzavaturi politice, cu privirea pierdută în zare, pesedeul se zvîrcoleşte neputincios în faţa
dictaturii din România, mai întîi băsistă, acum, iohannistă. Creşteri de
pensii? Da’ de unde? La robinetul bugetului s-au mufat argaţii lui K.Johannes
Un. Cer prea mult tembelilor din guvern, tocmai acum cînd criza s-a întors la
cosit şi le vine ca o mănuşă
peneliştilor? Furtuna de măsuri din stările de urgenţă şi alertă se
sparge în buzunarul românului, statul wernerizat, orbanizat, tătărizat şi
cîţuit fiind interesat doar de colectarea taxelor de la populaţie, prin orice
mijloace, inclusiv prin amenzi neconstituţionale, „legalizate” de gaşca Orban
3, prin ordonanţe imbecile.
De ce şi-ar
frînge mintea (cît a unei păsări) ministreii lui Sică în programe legislative
predictibile, cînd le e mai uşor să înfigă piroanele răstignirii în popor? Are
cineva curajul să le taie microfonul acestor neo-nazişti poltroni din Guvern?
Ei n-au nicio legătura cu bunăstarea României, ci cu dezastrul ei. Grupul
gregar de la Palatul Victoria n-are nici măcar cultura dialogului. Cînd
reprezentanţii puterii au un creier redus, asupra căruia informaţia n-a lucrat,
apare turma aferentă. În 30 de ani turmele româneşti n-au făcut altceva decît
să schimbe, să rotească prin vot hoţii sătui cu hoţii flămînzi. „Şi cu asta
ce-am făcut”? - vorba lui Constantin Tănase. Cel mai grav este acest război al
lui Johannes Un cu ţara şi cu românii. Un război de gherilă dus de şi prin
teroriştii liberali (zic ei), care se comportă vitriolant! Manipulatorii ăştia
au în orice situaţie mesaje atomice pentru turma cu capul în traistă, care
înghite pe nemestecate ce spun moderatorii exaltaţi ai unor televiziuni
isterice aservite şi bine plătite. Binomul Johannes Un-Mandolină face şi
desface bănentul public cu mîna lungă a lui Cîţu! Asta-i România lucrului bine
făcut, pardon, România lucrului bine furat!
Putem vorbi
de un nou efect domino în lume, aşa cum a fost în Europa de Est, cînd pe
catafalc a fost aşezat cu colivă şi pomeni regimul politic carieristic, incomod
puterilor lumii? Alte state ale lumii
vor fi luate la ţintă? Despre ce fel de securitate globală mai vorbim? Despre
una a insecurităţii în spaţiul probabilităţilor condiţionate? Despre o
securitate flexibilă doar în discursuri fals-diplomatice, despre securitatea
teoretică a unei lumi care se dezechilibrează grav şi rapid, a unei lumi care,
globalizîndu-se, s-a fragmentat, generînd averi colosale şi siguranţă pentru
reprezentanţii puterii statelor, sărăcie, nesiguranţă şi revoltă popoarelor? O
securitate imaginară, durată pe suportul intereselor meschine ale entităţilor
de putere din umbră? Ne place sau nu, singura cale e tot între graniţe, dar şi
aici ne-au frînt liniile de forţă şi de rezistenţă. Şi aici am fost trădaţi în
unitate, demnitate şi naţionalism. U.E. nu-i decît o casă cu bani, mai bine zis
o prăvălie cu autoservire, dar nu pentru România. Directivele U.E. sînt cum nu
se poate de nocive! Nu conţin politici salvatoare pentru ţările membre, decît
preferenţial. Politicile U.E. sînt parte a problemei, adîncind-o, nu parte a
soluţiei salvatoare. În concluzie, de temut sînt foametea (cu Johannes Un şi
Sică la butoane vom ajunge în curînd la supa populară, precum în S.U.A.),
foamea de putere şi de bani şi mîna ocultă a „poliţistului” mondial, gata
oricînd să apese pe buton sau să
elibereze din laborator un virus creator de morţi vii. Pînă la următoarele
amintiri din viitor, aveţi grijă! Cele mai ingenioase dispozitive de tortură
pentru oameni sînt panica, virusurile, crizele şi apocalipsele, toate fabricate
în laboratoarele puterii din umbră.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu