De ce e limba română așa o limbă
unică?
Nu că vrem
noi, românii obișnuiți, ci c-o admiră de la înălțimea propriilor studii chiar
lingviștii și istoricii străini, cărora nu le putem reproșa subiectivitatea.
Iată 11 explicații pentru care româna e într-adevăr specială. Cioran zicea, mai
în glumă, mai în serios, că să treci de la limba română la limba franceză e ca
și cum ai trece de la o rugăciune la un contract.
Să auzim 11
motive care saltă limba de baștină a lui Brâncuși pe podiumul „pietrelor” rare
ale omenirii.
1. Româna e
singura limbă romanică care a supraviețuit în părțile acestea ale Europei.
Rămâne un mister cum de s-a întâmplat așa, în condițiile în care pe-aici au
trecut valuri peste valuri de barbari, cu ale lor limbi slavice (din estul
Eurasiei) sau uralice (din nordul Eurasiei). Altfel spus, popoare cuceritoare
cu graiuri „bolovănoase”, puternice, care-au îngenuncheat limba latină pe
oriunde au trecut. Mai puțin la noi.
2. Româna-i
veche de 1700 de ani. Și că-i veche n-ar fi cine știe ce motiv de lauri, dar e
veche în acel fel în care, de-am călători în timp în Țara Românească acum 600
de ani, nu ne-ar fi deosebit de greu să înțelegem ce le spunea unul ca Mircea
cel Bătrân ostașilor săi. Poate vă pare de la sine înțeles, dar adevărul e că
foarte puține limbi din lume și-au păstrat „trunchiul” întreg. Limba lui
Shakespeare sau cea a lui Napoleon nu se pot lăuda cu așa o stare de
conservare.
3. Dintre
limbile latine, doar româna are articolul hotărât „enclitic”, adică atașat la
sfârșitul substantivului. Spunem „fata”, „băiatul”, „tabloul”, și nu „la
fille”, „le garçon”, „le tableau”, cum ar fi în franceză. Chestia asta ne
conferă o melodicitate intrinsecă-n grai, plus o concizie-n exprimare. Practic,
ne e de-ajuns un singur cuvânt ca să ne facem înțeleși atunci când ne referim
la un obiect sau la o ființă anume. Ei, majoritatea popoarelor au nevoie de
două cuvinte pentru asta.
4. „Se scrie
cum se aude.” Se scrie cum se aude, dar vine la pachet cu sute de
particularități de pronunție pe care noi, români fiind, le punem în aplicare
ușor, natural, fără să le pritocim. N-avem nevoie de manualul de fonetică la
capul patului pentru ca organul din cavitatea bucală să se miște într-un fel
când rostim „ceapă”, și în alt fel când rostim „ea”. Chiar dacă grupul de
vocale e același. Pentru vorbitorii de arabă, de pildă, regula asta se învață
cu creionul sub limbă – sunt dintre cei cărora le vine greu.
5.
Lingviștii spun că, cel mai și cel mai bine, româna s-ar asemăna cu dalmata,
din care istoria păstrează doar câteva sute de cuvinte și propoziții. Problema
cu dalmata e că nu mai circulă. Sunt 0 vorbitori de dalmată pe Terra în acest
moment, și probabil c-așa vor rămâne până la finalul veacurilor. Dalmata a fost
declarată limbă moartă pe 10 iunie 1898. Este data decesului ultimului ei
vorbitor, croatul Tuone Udaina, care o stăpânea parțial. Înainte să moară,
Udaina a mărturisit că limba îi e familiară încă din mica copilărie, că și-i
amintește „ca prin vis” pe părinții lui conversând, uneori, în această limbă.
6. Româna e
limba cu al treilea cel mai lung cuvânt din Europa.
„PNEUMONOULTRAMICROSCOPICSILICOVOLCANICONIOZĂ”, 44 de litere. Definește o boală
de plămâni care se face prin inhalarea prafului de siliciu vulcanic. Interesant
e că boala nu prea se face, deci nici cuvântul nu se folosește.
7. Limba română e intrată în patrimoniul
UNESCO, aidoma Barierei de Corali din Australia, Marelui Zid Chinezesc ori
Statuii Libertății. Româna a intrat în patrimoniul imaterial al lumii prin două
cuvinte. E vorba de „dor” și „doină”, două cuvinte intraductibile,
concluzionează UNESCO. „Dor” și „doină” se comportă mai degrabă ca niște
diamante roz decât ca niște alăturări de sunete – exprimă emoții într-atât de
specifice culturii noastre încât traducerea lor în alte „glasuri” ar fi o
contrafacere. Nu mai e nevoie să precizăm că tot ele trec drept cele mai bogate
în sens substantive din română.
8. Alt aspect unic în lume, româna „dirijează”
cuvintele latine după regulile balcanice. Vocabularul e, vorba vine,
„italienesc”, dar rânduielile gramaticale sunt de tip slav. Apar și coabitări
între cele două registre, latin și slav. Concret, genul dativ și genitiv au
aceeași formă (ca-n latină), timpul viitor și perfect se formează după o regulă
hibrid între latină și slavă, dar infinitivul se evită (can limbile slave).
9. Nicio
altă limbă nu folosește atâtea zicători și expresii. Româna e printre puținele
limbi în care „câinii latră și ursul merge”. E limba cu cele mai absurde
imagini proverbiale, dar și limba în care proverbele, deși tot un fel de
metafore, sunt considerate limbaj accesibil, limbaj „pe înțelesul tuturor”.
Proverbele astea, spun specialiștii, exprimă cea mai intimă preocupare a
poporului român – sensul să fie bogat, dar fraza scurtă. Să spui mult în foarte
puține cuvinte (la asta se referea și Alecsandri în celebra „românul s-a născut
poet”). Cu titlu de curiozitate, cele mai numeroase zicători autohtone au ca
subiect înțelepciunea – aproximativ 25% din totalul frazelor-proverb.
10. La fel
de luxuriantă se dovedește româna și-n ceea ce privește numărul de cuvinte.
Președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, ne dă de înțeles că româna-i
între primele 8 limbi ale lumii. Ultima ediție a „Marelui Dicționar al Limbii
Române” adună 170.000 de cuvinte. Asta-n condițiile în care autorii au lăsat
de-o parte diminutivele, și alea vreo 30.000.
11. La cât
de veche e pe teritoriul european, româna ar trebui să aibă dialecte – adică
limba locuitorilor din Banat, de pildă, să fie mult-diferită de cea a
locuitorilor din Maramureș (vezi triada spaniolă-bască-catalană din
Spania). Și totuși, nu-i cazul limbii
române, în „curtea” căreia există graiuri și regionalisme, însă nu dialecte.
Filologi ca Alexandru Philippide și Alf Lombard susțin că, iarăși, din punctul
ăsta de vedere, româna e un fenomen fără precedent în lume…
Sursa: Virgil Ciuca
COMENTARII:
ACTUALELE
GENERATII SUNT MANDRE CA AU ADOPTAT IN PROSTIE CUVANTUL -PRESCURTAT -
"OK" AL CARUI SENS ESTE
SUPUNERE !
DE LA RUSI
ADOPTASEM MAI DEGRABA "NIENTE" SI NU "HARASO"!
PE
MAJORITATE CLADIRILOR SI STRAZILOR VEZI RECLAME SI NUME DE FIRME,,RESTAURANETE
SI "BORDELURI" IN ENGLEZA DE CREZI CA TE AFLII IN "VESTUL SALBATEC" SI NU IN ROMANIA!
TREZITI-VA
GENERATII DEBUSOLATE, TREZITI-VA SI SALVATI-VA SI LIMBA SI TARA! pe care le tradati cu "imbecilitate
crestineasca"! numai si pronuntand
"OK" !
da ati facut
ceva mai mult grav, ati vandut si bogatiile Tarii si suveranitatea si
indepnendenta ei si apele si pamantul,
si locurile de veci ale stramosilor ba chiar si BUCATA NOASTRA DE CER !
... pe cat
de "globalisti" ati ajuns s-aveti dreptul sa cersiti si peste hotare - nu cred ca va duce mintea sa intuiti la ce ma
refer de vreme ce va "tarati" ca viermii pana si la
"moaste" de import! ce sa mai zic despre scuturi si trupe de ocupatie! caci voua va
este rusine sa mai "faceti armata"
si sa va aparati Tara!
TREZITI-VA
SI SALVATI-VA SI LIMBA SI TARA!
Virgil Ciuca
Bucuresti
12 iunie
2020
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu