HENRI COANDA – SAVANTUL
Savantul Henri Coandă este legat de
Iaşi prin 3 episoade importante:
- Liceul
Militar Iaşi, fostul Palat al lui Moţoc, acum Spitalul Militar, unde a fost şef
de promoţie
- Palatul
Culturii de la Iaşi. Arhitectul regal al Palatului, Ion Berindei, a apelat la
Henri Coandă în 1907, pe când acesta era renumit pentru invenţiile sale la doar
21 de ani, să-i dea o soluţie pentru asigurarea rezistenţei tavanului unei săli
a Palatului cu deschideri foarte mari. Atunci H.Coandă a inventat "betonul
bois", care imită lemnul de stejar, cu care au fost lambrisaţi artistic
pereţii şi arcadele susţinătoare ale tavanului sub forma unor îngeri. Ca
recunoştinţă, sala poartă denumirea de "Henri Coandă"; aici
desfăşurându-se importante manifestări tehnico - ştiinţifice. Interesant că la
vizita din 1967 de la Palatul Culturii, H.Coandă nu-şi mai amintea de această
invenţie!
- Monumentul
Eroilor de pe Galata a fost construit între anii 1929 - 30 după planurile lui
H. Coandă. Situaţia deplorabilă a Monumentului a fost constatată de H.Coandă la
prima lui vizită din 67 la Iaşi şi a primit asigurări că situaţia acestuia se
va ameliora. Din nefericire, după 90 au apărut "proprietarii" şi situaţia
terenului încă se judecă! M.Caba
Prima vizită făcută de Henri Coandă
în România comunistă (1967)
Aspecte necunoscute ale
primei vizite făcute de Henri Coandă, împreună cu soția sa, Margareta (Lecca),
în România
Este
cunoscut faptul că în iunie-iulie 1967 Henri Coandă și soția sa, Margareta, au
vizitat România. Savantul se afla în țară la invitația Institutului Politehnic
din București, care i-a acordat titlul de Doctor Honoris Causa. De asemenea, a
participat la un simpozion despre „Efectul Coandă” organizat de Academia Română
și la o întâlnire cu Nicolae și Elena Ceaușescu.
Prea puțin
cunoscute sunt deplasările făcute, în timpul aceluiași sejur, în Oltenia și
Moldova. Deplasarea în Oltenia a avut loc în perioada 30 iunie – 2 iulie și a
cuprins vizite în Craiova, la Hidrocendrala Porțile de Fier și în comuna
Perișor (de unde provenea familia tatălui savantului, generalul Constantin
Coandă).
Dacă Henri a
lăsat impresia celor din jur că era încântat de ceea ce vedea, pentru
Margareta, soția sa, această vizită a fost de rău augur. Mai întâi, să spunem
că mama ei era fiica lui Mihail Kogălniceanu și a amantei sale, Raluca
Lamotescu. Această fiică, pe nume Maria, s-a căsătorit cu un bărbat din neamul
Lecca, cu care a avut-o pe Margareta. După divorț, Maria s-a recăsătorit cu
Atanasie Eliade. De aceea, părinții Margaretei erau înmormântați separat – mama
în județul Argeș, iar tatăl în județul Bacău – iar ea și-a propus să viziteze
mormintele ambilor.
De acest
plan este legată o dramă. „În drum spre Craiova, savantul Henri Coandă și, mai
ales, soția sa, au insistat foarte mult să se oprească în satul Vrănești,
comuna Văleni-Podgoria, regiunea Pitești, unde se află cavoul părinților
doamnei Coandă. Raluca (Mița) Eliade (în realitate Maria – n.S.T.) a fost fiica
lui Mihail Kogălniceanu iar prin căsătorie a devenit Lecca, apoi Eliade.
Întrebând
mai mulți cetățeni, aceștia au răspuns că au auzit de o fostă moșiereasă cu
acest nume, dar nu știu nimic despre cavou. În acest timp, a apărut cetățeanul
Ion Despa care, auzind că doamna Coandă este fiica fostei moșierițe, nu știa
cum să se prosterneze în fața d-nei. Ion Despa a povestit doamnei Coandă
următoarele: cu ani în urmă, prin 1950, mai mulți tineri, în frunte cu fiul
președintelui Sfatului popular, crezând că în sicriele din cavou există ceva
bijuterii, au scos osemintele afară, care au stat mult timp răspândite pe
pământ. Preotul satului, Soare Tudor, cu ajutorul fiului său, care este medic,
au adunat osemintele într-un sicriu.
La cererea
expresă a doamnei Coandă, împreună cu preotul și cetățeanul Despa a fost
vizitat cimitirul satului. Henri Coandă a dat 150 de lei preotului, l-a rugat
să aibă grijă de mormânt și să vină la București pentru ca, împreună, să
cumpere o piatră funerară pentru acest mormânt.
Cele povestite
de cetățeanul Ion Despa au șocat-o serios pe doamna Coandă: în cursul voiajului
a fost bolnavă și nici în prezent nu s-a refăcut de pe urma acestui șoc (la
trei zile de la eveniment –n.S.T.), mai ales că Despa și un cumnat al său,
muncitor la C.F.R., au povestit unele fapte care, probabil nu au avut loc, ci
au fost inventate de ei: câini cu oase în gură, cranii lipsă etc.
Destul de
afectat a fost și Henri Coandă, care a muncit foarte mult cu soția sa pentru a
o determina să vină în România.
Henri Coandă
ar dori ca, chiar în timpul șederii sale în România, să amenajeze un mormânt
decent pentru mama soției sale, fiica lui Mihail Kogălniceanu”.
Pe 11 iulie
1967 Henri Coandă și soția sa au plecat în Moldova, pentru o a doua vizită
făcută în provincie. Cum plecarea din București a avut loc la ora 11, masa de
prânz a fost luată la Buzău. „După o scurtă vizitare a orașului și a unui raion
de locuințe în construcție, oaspetele a fost invitat să ia masa în restaurantul
din parcul orașului. Restaurantul era foarte frumos și elegant, dar cu o
toaletă foarte murdară, lucru care a atras comentarii nefavorabile din partea
doamnei Coandă”.
De la Buzău
s-a plecat la Mărășești, unde familia Coandă a vizitat mausoleul apoi, spre
seară, au ajuns la Bacău, unde au rămas peste noapte. Înainte de masa de seară
a fost vizitată Uzina de Reparat Avioane (în prezent, Aerostar – n.S.T.).
„Henri Coandă s-a oprit îndelung la bancul de probă, unde a asistat la
încercarea unui motor. S-a interesat îndeaproape de amortizorul de zgomot pe
baza Efectului Coandă, inovație făcută de doi tineri ingineri români care au
sosit prea târziu în Bacău pentru a-și prezenta inovația. În afara unui tânăr
inginer român, restul de 10-12 ingineri nu au pus nicio întrebare, ci s-au
mulțumit să asculte explicațiile care se dădeau lui Coandă”.
Oaspeții au
rămas la Bacău până în ziua următoare, când au plecat spre comuna Ungureni (fostă
Lecca), unde se afla mormântul tatălui biologic al Margaretei Coandă. Din
fericire, la cimitirul local lucrurile au fost în regulă. „Mormântul este în
stare bună, cu grilaj și cruce de piatră. La cererea doamnei Coandă, preotul a
oficiat o scurtă slujbă în bisericuța de la cimitir. Au fost aduși câțiva
bătrâni care i-au cunoscut pe tatăl și mama doamnei Coandă și au povestit
câteva amintiri”.
Călătoria a
continuat prin Săvinești (cu o oprire la Întreprinderea de Fibră Sintetică),
apoi au ajuns la Piatra Neamț, unde au vizitat Hotelul „Ceahlăul”. „La hotel,
oaspeții au fost întâmpinați de directorul hotelului, care le-a prezentat
câteva camere. Henri Coandă și, mai ales, soția sa, au fost impresionați de
eleganța, curățenia și aspectul general al camerelor și băilor. Henri Coandă a
remarcat că între Ceahlăul și Athenée Palace este o mare deosebire, hotelul din
Piatra Neamț fiind mult superior hotelului bucureștean. Pe Henri Coandă l-a
bucurat că în posturi de conducere au fost puși tineri capabili. Directorul
hotelului Ceahlăul nu avea 30 de ani, dar dovedea bune calități de hotelier”.
Nu au rămas la hotel. După ce au luat masa de prânz la o cabană de munte, au
ajuns la Bicaz, iar seara s-au aflat la Iași. În ziua următoare, familia Coandă
a făcut o vizită la Uzina Mecanică, apoi a fost plimbată prin cartierele noi de
locuințe – o adevărată mândrie a regimului. Înainte de prânz, s-au oprit pentru
câteva discuții la filiala din Iași a Academiei Române.
A urmat un
alt moment emoționant. În urmă cu mai mult de șase decenii față de data vizitei
din 1967, adolescentul Henri Coandă a fost elev al liceului militar din Iași.
Între timp, devenise spital militar. Bineînțeles, și această instituție a fost
vizitată. „La intrarea în spital, oaspetele a fost întâmpinat de colonelul
medic – șeful spitalului – și de un grup de ofițeri superiori. La intrarea în
sala [centrală], Henri Coandă a avut o mare surpriză, care i-a produs emoții.
Pe peretele din dreapta, o placă mare de marmură indica șefii promoțiilor
liceului militar, din 1872 și până în 1910. Al treilea pe listă era Coandă
Constantin, tatăl lui Henri Coandă. Pe aceeași placă figurau ca șefi de
promoție Henri Coandă și, o promoție mai târziu, fratele său, Petre Coandă.
Faptul că tatăl și doi fii au fost șefi de promoție la același liceu militar
i-a impresionat și pe cei care-l primeau pe H. Coandă.
Inițial,
placa respectivă nu se afla fixată în acel loc, ci se afla într-o magazie. Cu o
zi înainte, tov. Tudosia, făcând investigații prin spital și dând de placă, a hotărât
montarea ei. Prezența plăcii a avut un efect mare asupra lui Coandă. Era foarte
emoționat și mulțumea tuturor care au păstrat această placă”.
Ziua a
continuat cu o vizită la Universitatea din Iași, în Parcul Copou – cu teiul lui
Eminescu –, Biserica „Trei Ierarhi” și Palatul Culturii. La masa de prânz,
familia Coandă a fost invitata mitropolitului Moldovei, Justin Moisescu.
După-amiază a avut loc o vizită la Mănăstirea Agapia, apoi familia Coandă a
plecat, cu trenul, la București.
Vizita lui
Henri Coandă din 1967 a avut două consecințe. Prima a fost aceea că savantul a
decis să intermedieze relațiile dintre guvernul de la București și industria
aeronautică engleză, concretizate în cumpărarea unor licențe de către statul
român. A doua a fost aceea că bătrânul pionier al aeronauticii mondiale s-a
stabilit în 1969 definitiv la București, unde a întemeiat Institutul Național
pentru Creație Științifică și Tehnică (INCREST), pe care l-a condus până la
decesul său din noiembrie 1972.
Arhiva Ministerul de Externe, Fond
Special, Franța, Dosar 202 / 1967
Sursa: Prof.
VALENTINA LUPU
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu