Melania Rusu Caragioiu - ION BĂIEȘU-UN NOU URMAȘ AL LUI ION LUCA CARAGIALE...

ION BĂIEȘU-UN NOU URMAȘ AL LUI ION LUCA CARAGIALE ȘI CONOTAȚIA MEDICALĂ A EFECTULUI RÂSULUI

de Melania Rusu Caragioiu

Inspiratul grai românesc excelează în toate ramurile zicerii, precum și în verva sa umoristică.

Este cunoscut acest aspect și prin existența termenului de ,,hâtru, băsnitor”, amitindu-ne doar de personajul popular, Păcală.

În literatura cultă, graiul nostru a dat mereu spirite geniale în arta umorului, a râsului șfichiuitor , sau a râsului înveselitor nevinovat.

Numai o națiune care este vrednică de zicătoarea ,, haz de nezaz”, zicătoare proprie nouă, se călăuzește spre conservarea eului, printr-o bună dispoziție comandată, dar și prin credința, care ne-au menținut firea deasupra atâtor întîmplări și urgii căzute asupra poporului nostru.

Râsul face parte din viață și îl deosebește pe om de alte viețuitoare. Este un mijloc de comunicare, de relaxare a tensiunii lăuntrice.

Într-o cronică, a sa, Marius Popescu BV vorbește despre ,,un alt fel de Caragiale” , în persoana redactorului, scriitorului și dramaturgului Ion Mihalache, alias Ion Băieșu., care prin activitatea sa literară cuprinsă în 13 volume dă la lumină proză scurtă, dramaturgie, romane, cronici de teatru și traduceri,

Citez din cele scrise de Marius Popescu BV: ,,Prin hazul și fantezia sa colorată... Ion Băieșu a devenit cunoscut și foarte îndrăgit de publicul larg cu prilejul dramatizăriilor cunoscute prin volumul:,,Iubirea e un lucru mare”, din care s-au difuzat,  pe ecranele televiziunii multe piese, una dintre cele mai savuroase fiind ,, Tanța și Costel”, sau ca piesă pentru marele ecran, romanul ,,Balanța”. Am încheiat citatul.

Ion Băieșu a luat ca model comediile lui Ion Luca Caragiale. În piese precum ,,Chițimia”și ,,Dresoarea de fantome” adoptând linia de ficțiune și nonficțiune, sau oscilarea între teatru și eseu și complicitatea și tragismul vieții cotidiene mărunte.

Un alt critic, Alexandru Stefănescu spune despre Ion Băieșu faptul că acesta reușește să scoată umor din banalul cotidian, el autointitulându-se ,,Caragiale al zilelor noastre”, încurajat fiind de obținerea premiului national al Scriitorilor pe 1978, iar în 1979, de obținerea Premiul Uniunii Scriitorilor.

Ion Băieșu a stăpânit cu succes fantezia comicului și pasiunea moralistului, cele două coordonate sine qua non ale creatorului de umor și ușurința de a crea subiecte simple din observarea cotidianului, subiecte pe care le îmbracă într-o haină amuzantă , dar și pentru  invitatia  disimulată a corijării.

Din cele mai vechi timpuri unii filozofi s-au ocupat de această manifestare plăcută, umană, RÂSUL.

Astăzi se știe că nivelul de cortizol- hormonul stressului- se reduce considerabil datorită râsului.

Un adult poate râde de 15 ori într-o zi, pe când un copil poate râde și de 300 de ori pe zi.

Vechea cultură chineză spunea încă de pe atunci, că prin râs pronunția unei vocale poate cauza anumite vibrații interne. Fiecare vocală având o semnificație simbolică.

Râsetele aduc beneficii uimitoare prin eliminarea toxinelor în timpul procesului de a râde.

S-a găsit o definiție, chiar mai multe definiții în dicționare, consemnând, într-un cuvânt zis: ,,Arta de a râde”.

Procesul fizic de a râde înseamnă expimări mai mult sau mai puțin sacadate și zgomotoase ale corzilor vocale, într-un fel de cascade...

Binefacerile râsului, umorului, asupra societății sunt excelente pentru sănătate și constitue un antidot împotriva stressului.

Cercetătorii în psichologie cognitivă au descoperit că unele părți ale creierului se activează în cazul unei situații hilare.

Genialul scriitor și autor de umor, Ion Luca Caragiale zice: ,,Toate mulțămirile trebuiesc plătite. Înainte ți se par ieftine, după aceea prea scumpe”. O frază, care poate fi interpretată astfel: ,,Toate trebuiesc făcute cu atenție și puse exact la locul lor” , dar și o frază bine folosită într-un bufet-bar al Marelui Maestru Caragiale, rămas celebru și prin Epigrama adresată lui ; ,, Ion Luca Caragiale/ Vânzător de băutură/ Face și literatură/”  înțelegându-se la ce s-a referă, pe ocolite...

Râsul este cel mai bun adjuvant al medicamentului pentru însănătoșire

După  Hipocrate,râsul este vindecător, ,,râd pentrucă sunt vesel”, zice el, dar putem lua această zicere devenită maximă, tot de la el, cu enunțul invers, ca o recomandare medicală: ,,sunt vesel fiindcă râd”, adică provocându-mi actoricește râsul, mă voi înveseli.

Neurologul Robert Provine  enumeră și documentează pe larg beneficiile psihice și fizice ale râsului;

Beneficiile pshice: Râsul alungă sau diminuează stressul, are influență benefică asupra moralului, are efect asupra capacității de a învinge, dă încredere asupra abordărilor din viață, crează un impact asupra imaginii despre tine

Iar din punct de vedere fizic, asupra organismului, râsul ajută la oxigenarea organismului, ameliorează ritmul respirator, reduce tensiunea musculară, întărește sistemul imunitar și are efect analgezic asupra durerilor.

Să iubim deci opera scriitorilor noștri și ei sunt mulți, așezați pe această scară urcătoare, cei , care au fost înzestrați cu harul de a stârni veselia și de a curăți moravurile, voba latină: ,,ridendo castigat mores”.