luni, 15 iunie 2020

IRINA LUCIA MIHALCA - Povestea din inima noastră




Povestea din inima noastră



~*~


Când eşti lângă mine sunt fericit,
apoi mă rătăcesc,
caut să te simt,
alerg după tine! – îmi spui.
Simţi ploaia, iubitule?
Picăturile ei
emit semnale de dragoste,
curg dintr-un vas în altul,
din cer în pământ
şi dinspre pământ în cer,
ca şi cum ne-am plimba,
ţinându-ne de mână cu Universul.

– Povestea din tine este cea care
mă aduce în zorii lumii tale,
fiecare clipă e un mister,
un strigăt mă cheamă, din depărtări,
ca un ecou
pe care l-am auzit cândva.

Nu mi-au fost arătate aripile de vultur,
dar cu tine, aproape, orice tulburare
se preface-n linişte.
Mă-ncântă fiecare respiraţie
a trupului din sufletul tău,
cu teamă şi sfială te păstrez în mine!
Acolo m-ai adus prin atingere,
vas curat al vindecării,
cu mine mergi pe-acele ape adânci.

– Sunt ca şi tine, acel căutător
de umbre şi mistere,
unde voi pleca, prea departe, de tine?
Dacă mă voi sui în cer
te voi vedea acolo,
dacă voi locui la marginile pământului,
mă veghezi de acolo! - îmi spui.
Pe malurile apelor tale, inima mea
se-apleca ca nişte sălcii
spre care ne-ndreptăm povestea,
acolo, în taină, ne vom simţi
unduirea inimilor noastre.

E suficient că mă porţi cu tine
atât cât doreşti,
vom cunoaşte libertatea.
Ai intrat în mine şi ţi-ai găsit un loc
care era, de fapt, al tău,
oricât aş fugi de tine, vei fi şi acolo.

Ferice de cei ce văd şi cred,
dar mai ferice
de cei care nu văd şi cred!


~*~
4 ianuarie 2013

IRINA LUCIA MIHALCA








Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu