Istorie adevărată, nu
adaptată de comuniști-1945-1989, laura
Doar un
Extras din minunatul articol al Domniei sale, întrucât eu de aici, de peste
ocean nu am voie să trimit și considerațiunile autorului. Imigrantul nu
are voie să facă politica statului din care provine.
Multe , mulțumiri și recunoștință, Mult
Stimate Domnule Profesor, Miodrag Stonojevic,
Melania
Rusu Caragioiu
Profesorul sârb Miodrag
Stonojevic, despre istoria adevărată a Ardealului
,,Sunt
derutat şi confuz, neputând înţelege cum este posibil să nu existe în rândurile
poporului român, “paşnic, binevoitor şi primitiv” un profesor de istorie
altruist care să explice ungurilor ABC-ul istoriei lor efemere:
– în anul 700 sunt menţionaţi în cronicile
coreene ca fiind nişte nomazi primitivi care jefuiau prin nordul Coreei şi
estul Chinei.
– în 896,
şapte triburi maghiare şi trei triburi de turci khazari, fugărite din stepele
Asiei de către pecenegi, se stabilesc în Panonia (locuită atunci de slavi,
valahi, avari, germanici), în total 225.000 de nomazi sub conducerea lui Arpad.
Prima lor
preocupare după stabilirea în Panonia a fost jaful (logic).
Incursiunile
lor sângeroase s-au desfăşurat în toată Europa, ajungând până în Spania, până
când Otto I cel Mare i-a umilit la Lechfeld în 955.
– Ştefan cel
Sfânt (997 – 1038) unifică triburile ungureşti şi le creştinează. Totodată
începe şi procesul de maghiarizare agresivă a populaţiilor din jur: germanici,
valahi, slavi, acest proces fiind de fapt esenţa strategiei de supravieţuire a
acestui mic popor migrator asiatic în Europa.
Personalităţile
proeminente ale istoriei lor nu au fost unguri: Matei Corvin, Petofi Sandor
(Petrovici Alexandar – sârb, părinţii lui nu cunoşteau limba maghiară), Kosuth
Lajos – slovac, precum şi majoritatea regilor Ungariei.
În 1910 un istoric maghiar recunoaşte că doar
10% din unguri sunt urmaşii celor şapte triburi maghiare stabilite în Europa în
896, restul fiind populaţii maghiarizate de-a lungul timpului (valahi,
germanici, slavi).
De fapt cum
ar putea un ungur blond din zilele noastre să fie urmaşul cetelor mongoloide
venite în Europa în secolul IX ?
Ceea ce
trebuie accentuat este faptul că începând de la Ştefan cel Sfânt şi până la
dispariţia regatului ungar în 1526, Transilvania nu a făcut parte niciodată din
regatul ungar, fiind întotdeauna voievodat autonom.
–
Înfrângerea maghiarilor de la Mohacs din 1526 în faţa turcilor şi cucerirea
capitalei Buda în 1541 are ca urmare dispariţia de pe harta Europei a regatului
ungar. Partea occidentală a Ungariei a fost anexată de Imperiul Habsburgic, iar
restul, inclusiv Buda, devenea paşalâc turcesc.
Transilvania rămânea principat independent
sub suzeranitate otomană.
– După
respingerea asediului otoman asupra Vienei (1683), Imperiul Habsburgic ocupă
teritoriul fostului regat ungar şi Transilvania, anexiunile fiind recunoscute prin tratatul de la Karlowitz
(1699).
– În 1849 Kosuth Lajos proclamă Ungaria stat
independent, dar intervenţia habsburgică şi ţaristă înăbuşă această pretenţie.
– În urma
pactului dualist din 1867, Ungaria devine regat în cadrul imperiului Habsburgic
(numit din acel momentimperiul Austro-Ungar), având constituţie proprie şi o
oarecare autonomie.
– În 1918,
în urma înfrângerii din primul război mondial, imperiul Austro-Ungar se
destramă, Ungaria devine stat independent iar Transilvania alege să se unească
cu România.
Trebuie să
subliniez imbecilitatea revizioniştilor unguri.
Cum pot
susţine că Transilvania a aparţinut Ungariei 1000 de ani, când regatul Ungariei
a dispărut din 1541 până în 1867, perioadă în care a fost paşalâc sau provincie
habsburgică, în timp ce Transilvania a fost voievodat autonom de la Ştefan cel
Sfânt (997 – 1038) până în 1699 când devenea provincie austriacă (ca şi Ungaria
de altfel).
Deci
Transilvania şi-a pierdut independenţa în 1699 şi a aparţinut până în 1918
Imperiului Habsburgic, nicidecum Ungariei (care din 1526 până în 1867 nu a
existat).
– În 1940, în urma Dictatului de la Viena,
o parte a Transilvaniei a fost cedată (pentru prima dată în istorie) Ungariei.
Harta: Aşa
arăta România în 1941, după ce fusese sfârtecată de ruși, unguri și bulgari,
înainte ca generalul Ion Antonescu să preia conducerea Armatei României…
Până în
1944, când revine României, ce au făcut ungurii în Transilvania?
Ce ştiau mai
bine: au ucis valahi şi evrei, consideraţi rase inferioare.
Gena lor
asiatică i-a ajutat pe unguri să devină cei mai zeloşi executanţi ai teoriilor
rasiale naziste, golind practic Transilvania de evrei.
iunie1941
Plăcuță
comemorativa la Ip, în Transilvania.
În perioada 1940 – 1944, timp în care
Transilvania a aparţinut Ungariei, populaţia evreiască de aici a scăzut cu 90%,
marea majoritate fiind trimisă de către autorităţile maghiare către lagărele de
exterminare naziste.
La fel s-au
purtat şi în Serbia odată cu invadarea alături de germani a Iugoslaviei în
1941.
În
încheiere, ca să sintetizez relaţia dintre băştinaşii valahi şi alogenii
unguri, îmi îngădui un scenariu:
Un ungur
pribeag bate la uşa unui valah. Acesta, ospitalier, îl primeşte în casă. Îi
întinde masa, oferindu-i ce are mai bun în cămară.
Ungurul, în
timp ce se ospătează, pune ochii pe nevasta valahului (frumoasă, bineînţeles)
considerând că ar fi normal ca după ospăţ valahul să îi ofere şi un desert,
adică nevasta.
Indignat de
faptul că după ce s-a săturat, valahul nu-i oferă şi nevasta, ungurul îi trage
o palmă zdravănă valahului şi încă una.
Înainte ca
mămăligarul să se dezmeticească, ungurul fuge pe uliţă strigând din toţi
rărunchii: săriţi oameni buni, că mă omoară valahul, sunt o victimă.
Aşa că, valahi, fiţi înţelegători şi
daţi-le şi nevasta, dar vă avertizez că nu le va ajunge.
Următoarea lor dorinţă va fi casa voastră.”
Profesor
Miodrag Stanojevic
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu