Anunț: În perioada 14 - 22 iulie a.c. am fost cu Lidia la Mare, în stațiunea Neptun, găzduiți de o prietenă care a avut amabilitatea să ne ia de acasă (știți de unde: de la biserică, în diagonală cu intrarea la blocul nostru ceaușist) cu mașina de serviciu a fiicei sale. Am stat pe Aleea Trandafirilor, la nici 300 m de Mare. Ieșeam pe Faleză chiar în dreptul gardului care desparte plaja oamenilor de rând de cea prezidențială. Cele două companioane (sau cum ar fi mai corect să le numesc pe cele două doamne al căror baddy-guard zelos am fost în tot acest răstimp?), s-au dedat la bălăceală intensă în preajma anunțului cu ”trecerea interzisă”, iar subsemnatul (înotător lipsit de aplomb) am făcut nenumărate excursii de-a lungul falezei, cap-compas fiind de fiecare dată Cazemata (devenită clasică în scrierile mele, pe cât de necunoscută altfel absolut tuturor celor de pe plaja Olimp-Neptun și în general...). Voi da în zilele următoare un fotoreportaj al acestor deambulări ce ar putea să pară cel puțin extravagante, dacă nu sunt totuși prea firești în cazul unui fost geolog terenist... Vizitatorii acestui blog își vor putea face singuri o părere. Am să alternez seriile de fotografii cu plaja (lume cât cuprinde, valuri înspumate, adevărate herghelii albe-încomate...), cu serii ale celor 6 răsărituri și respectiv apusuri de soare, cu altele ale tot atâtor răsărituri de Lună... Altceva? Pentru menținerea interesului, vor fi postate imagini cu pietre (nicio mirare...), cu păsări, pești, delfini (nu sunt pești!), flori și fluturi, nuferi, cu amintita cazemată, pe care de data asta am avansat-o în ierarhie: Cazemata I, căci în mod ne-mai-sperat am ajuns și la Cazemata II, dincolo de plaja 23 August și de Cherhana... Câtă asemănare între dânsele, veți vedea, dar și câtă deosebire -, ca între doi frați gemeni și militari, însă unul ajuns general, iar celălalt rămas simplu ostaș...
În plină caniculă aflându-ne, vizitatorii acestui blog au scăpat de plictiseala unui jurnal ad-hoc, lăsat pentru altădată; le voi face surpriza prezentând în schimb o parte din sonetele scrise cu exact un deceniu în urmă și rămase inedite - nicio mirare într-aceasta! Sunt texte în ton amuzant-dezinhibat, dintr-o ”gâlceavă a sonetelor de la Neptun”, scrise în parteneriat cu prietenii poeți Ion Murgeanu și Gheorghe Istrate, toți trei beneficiari ai unor burse extra-sezoniere USR la Vila scriitorilor Zaharia Stancu, unde amicii mei fuseseră clienți constanți în deceniile precedente (era să scriu: în veacul precedent!), pe când eu însumi ajungeam acolo pentru prima (și deocamdată ultima) oară. Pentru rezon de simetrie (ca să folosesc o exprimare a profesorului meu de mineralogie Virgil Ianovici), ar trebui să vin cu o completare: amicii mei IM și GhI se făcuseră remarcați prin volume de poezii sonetiste, pe când subsemnatul se avânta pentru prima dată, imprudent (ca să-l citez pe IM), în marea clasicistă a Sonetului. Ce va fi ieșit din astă întreprindere hazardată veți vedea singuri... La noroc! vorba francezului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu