OM SFINȚIT/RĂSTIGNIT
ÎNTRU BINECUVÂNTARE INSPIRATĂ:
CU RĂSĂRIT DE SOARE
EFICIENT INFLUIENT
~*~
Omului de ce să nu-i spui omului om
pentru calitatea de înflorire
candidat la fericire,
cu încredere pentru rod ca un pom, cu
vitamina, lumina intensificată şi doina suferință şi marea speranță, naționala
conştiință, omenească credință, inspirată mega/magna antistres
din rază luminat mai ales
de aur cenuşiu strecurat,
de către Eminescu-Dumnezeu Cuvântul
adevărat de adevărat:
surprinzător omenirii Mesie a iubirii
eficient dat
cu perseverență şi prestanță, în
performanță revoluționat, dat ca să fim fără griji socio-uman,
întru viitor de dragoste şi dor la
curți de dragoste şi dor
ca să nu trăim în nebunie cum nu
trebuie
picant savant, socio-uman,
să nu trăim niciodată neartistic, mistic,
în van.
De ce omului să nu-i spui om ? pentru
vitamina şi proteina lui ca să fie-n raze luminat,
aur cenuşiu strecurat
pe cont propriu mândrie, artă şi
orgoliu
ca soarele cu stilul lui
dezinteresat,
chiar altar al soarelui,
grădină a Maicii Domnului-
imensă tablă de şah al pământului,
că de ce omu-n sine, stare de bine, în
cromatică de cunoaştere de sine
şi practică după anotimp, pe arca
salvării în biserică,
care-mi dă putere, energie: de să mă
implic pe arcă şi focusat, în biserică, de ce să nu spun omului-om
ca unui zeu Zeus, în Olimp explorând
timpul ca timp, încurajat de
responsabilitate şi realitate,
de frumusețe şi natural, în național:
tradițional cu noblețe
raportat Eminescu-El Greco, dezinteresat,
în echilibru pur şi simplu
ce-mi vine izvor superior din
interior,
dintr-un pitoresc românesc, omenesc,
impulsionat, bifez în bingo,
în drept de a fi O.K.,
în naos şi pronaos şi-n altar de
biserică cu aspectul
şi starea de bine în România frumoasă
cu superb verb-proverb,
aură şi nimb,
în funcție de osmoza alchimică de
glie,
ciocârlie, în sinfonii cu simetrie, armonie
şi simetrii cu divinul muncii şi păcii,
cu mai binele de la noi de acasă
întru binecuvântare-răsărit de soare
a celui mai iubit
om potrivit la loc potrivit,
în preaplin senin destin divin
cu deept de a fi superb:
verb-proverb cu aură şi nimb, în funcție de osmoză din chimie-alchimie cu
ecuație din socio-umană soluție sinfonie de glie muncită ca un miracol cu
spectacol,
în care la îndemână patrie lumba
română
ca ciocârlie concertată unealta cântă
în plus de enzime,
unealta lovită cu înălțime, de os, să
răsună melodie de ciocârlie de Românie,
sinfonie cu iz de popular, îmulțit cu
talanții îmulțiți, în har,
cu nevoia, anevoie de viață frumoasă
ca de acasă întru răsărit: infinit
apropiat de obiect raportat El Greco-Eminescu, un absolut, lumina luminii de
început:
minune a minunii înțelepcciunii,
inteligentă şi artă şi conştiință: iubire
la înălțime:
intelectual şi spiritual raportat
Eminescu la universal fără egal D'oro de dragoste şi dor-
iubire pentru tot ce drag şi sfânt
ca-n cer şi pe pământ am
ca țară, grai şi neam,
dulce şi acrişor în adevăr duh de
viață şi văzduh Aurel Vlaicu, am,
în verde de albastru am ca tezaur şi
patrimoniu al nostru: basm şi balsam,
ca să fiu ins imporant savant,
chiar lui Eminescu spunându-i cu
emoții, picant, spunându-i om,
un absolut, un genial a luminii de
început,
când lucru bun Dumnezeu a făcut chiar
dacă lucru cum trebuie, bun,
ca de Moş Crăciun, trebuia să fie: lucru
bine făcut,
c-altfel totul plătim pentru tot ce
facem sublim, nobil şi util/sublim:
sinfonie a unui algoritm cu rimă şi
ritm
provita, cu drept la fericire
pro-înviere,
în această iubire cu înțelepciune la
dimensiune socio-umană,
că viața nu ni pe bune vană,
aşa că de ce să nu spun omului-om: Om
?
omul ca om fiind omul potrivit la loc
potrivit sfințit/
răstignit întru binecuvântare:
răsărit de soare dezinteresat şi eficient şi savant influient ca esență şi
excelență
de națională şi omenească conştiință.
~*~
PAVEL
RĂTUNDEANU-FERGHETE
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu