miercuri, 4 decembrie 2019

Ovidiu M. Curea - Greața




Greața
Ing. Ovidiu M. Curea 
04 Decembrie 2019

De pe la patru după-amiaza o senzație de greață puse stăpânire pe Vicențiu fără să își dea seama de ce. Luă o pară, o spălă atent în jetul de apă rece, o curăță bine de sâmburi și de partea tare din jurul sâmburilor și iar o spălă. Apoi o tăie în patru și așeză pe o farfurioară albă de porțelan de Cluj. De Cluj sau de Alba Iulia, oricum din acelea din care astăzi nu se mai fac pentru că fabricile nu mai există. Para, tăiată în patru și curățată, albă, așezată pe farfurioara de porțelan alb. O imagine de tablou de sufragerie. Tablou nesemnat, cumpărat într-un anticariat de cartier, ca cele din Strada Buzești înainte de sistematizare. Se uita la tablou căutându-i defecte, măcar unul, care să-i justifice îndoiala ce stăruia alături de greața pe care o resimțea fără motiv. Analiza tabloului se prelungea. Până la urmă uită pentru ce îl crease, pentru că era creația lui, alcătuită din porțelanul alb imaculat de Cluj sau de Alba Iulia și de para cu miez alb crescută într-unul perii îngrijiți în livezile de lângă Târgoviște, așa cum îi spusese țăranca din Matache Măcelarul de la care cumpărasem perele.

Greața îl trezește din contemplare și îi amintește ce avea de gând să facă: să mănânce para din tablou pentru a-și anihila neplăcuta senzație. Mânca tacticos, atent la reacțiile și urmările benefice pe care aștepta să i le producă. Era dulce, parfumată și moale, se topea în gură, dar... Dar atât. Peste dezamăgirea demersului făcut simțea cum îl cuprinde și furia. Ce dracului, nu pot să scap? Ce-am mâncat la prânz? La prânz sau de dimineață sau aseară sau ieri sau dracu știe când? Ce-am mâncat de mi-a dat stomacul peste cap în halul acesta? Nu găsea nici un răspuns și pentru că nu găsea nici un răspuns îl apucă frica. Cum să scape de un lucru dacă nu știe ce l-a produs? Sublata causa tollitur efectus ziceau latinii, înlăturând cauza înlături efectul. Ce să înlătur eu? Ce dacă nu știu ce? Și dacă aș ști aș putea să înlătur? Și atunci ce fac? Tot întrebându-se dintr-o dată simți că nu mai poate. Stomacul i se întorcea pe dos. Se repezi disperat spre baie, dădu ușa de perete și se aplecă în grabă peste vasul de WC. Stătu așa preț de câteva minute, apoi se ridică amețit. Se spălă pe față și își clăti gura cu apă rece în lavoarul de alături. Se simțea descumpănit. Descumpănit și jenat de parcă o lume întreagă văzuse ce se întâmplase cu el, cum stătea penibil în genunchi, în fața vasului de WC.

Intră clătinându-se în dormitor și se întinse în pat cu o senzație de ușurare. Într-un fel era mulțumit. Acum avea să se simtă mai bine. Da, uite, nu mai simțea nici arsuri de la stomac, nici greață. Lucrurile se îndreptau. Poate că ar fi trebuit să fi luat ceva, un medicament, înainte. De cum a simțit ceva în neregulă ar fi trebuit să ia un Renie, un Dicarbocalm sau un… ceva.  Închise ochii obosit, dar în aceeași clipă tresări. Luase! Luase și degeaba. Greața îl lăsase puțin, dar apoi se înstăpânise din nou pe simțirile sale. Mai degrabă îl făcuse să uite de ea câteva minute decât să-l fi scăpat definitiv. Îl cuprinse din nou un val de enervare. Simți că îi crește tensiunea. O ușoară transpirație o simțea insinuându-i-se pe spate și pe ceafă. Ce să facă? Întinse mâna după telecomandă și aprinse televizorul. Poate că programele de acolo o să-i distragă atenția și o să uite de necaz.

Un accident tragic s-a petrecut în această dimineață pe șoseaua… Nu, nu de asta avea nevoie. Schimbă canalul. O explozie puternică urmată de un incendiu a avut loc la un depozit… Cunoscutul cântăreț de muzică populară s-a stins astăzi din viață la spitalul… Reclame. Reclame. Procesul omului de afaceri… a fost amânat cu șase luni… Polițistul acuzat de viol a fost eliberat din lipsă de probe… O rețea de traficanți de carne vie din Italia… Ședință cu scântei la sediul partidului de guvernământ… Criza economică din Asia ia amploare. China se află pentru al doilea an consecutiv în recesiune… Cutremur devastator în Chile… Iarna face ravagii SUA, în timp ce incendiile de pădure din Australia se extind. Turcia concentrează forțe armate la granița cu Siria. Prețul petrolului în creștere. În Marea Britanie, un nou referendum… Noi probe în cazul pedofilului din… și a criminalului din… Am întrebat 100 de români: unde te duci cu un prosop?… este un medicament. Citiți cu atenție instrucțiunile. Alertă meteo! Electroputere Craiova își închide porțile. Anul școlar își modifică structura. I-auzi: și-o modifică el singur, nu i-o modifică nimeni.

Nu. Nu. De altceva are nevoie. Un film frumos… Apasă mai departe pe telecomandă: împușcături, omoruri, explozii, țipă, râde sarcastic după ce îi taie gâtul, horcăie… Stinge televizorul. Îi este în continuare greață. Sau cu celularul… WhatsApp, Facebook. Glume pornografice. Politică de doi lei, jigniri, înjurături, ortografie catastrofală, semidoctism, incultură, știri false, reclame…

Mai bine se gândește el la ceva frumos. La excursia din Italia. Sorrento, Napoli, Sicilia, Palermo… Aici a murit Nicolae Bălcescu gonit de ai lui. Ai lui pentru care a luptat și s-a zbătut. Care dintre eroii și personalitățile române au fost apreciate și apărate de români? Domnitorii, trădați toți, fără excepție; scriitorii alungați, împroșcați cu noroi, până și Eminescu făcut în toate felurile, după ce a fost terfelit, lăsat la mâna uneltitorilor, părăsit chiar și de Maiorescu… Sadoveanu dându-i în cap lui Brâncuși, Macedonski lui Eminescu, Matei Corvin lui Vlad Țepeș și Vlad Țepeș în război cu Ștefan cel Mare care l-a ajutat să ajungă domnitor. De ce trebuie ca românii să porcăiască tot ce au frumos și să se porcăiască între ei? Mai e un popor care să-și denigreze țara și compatrioții așa cum o fac românii? De ce? Mai bine un străin decât un român e alegerea lor. Mai bine un străin decât unul de al lor care să fie peste ei, mai puternic, mai bogat, mai cu moț. S-au dat peste cap politicienii români și s-au pus de-a curmezișul ca Ferdinand să se căsătorească cu o româncă, cu Elena Văcărescu. Păi, ce? să le râdă în nas o româncă? Nu, mai bine o străină. Ce să mai zicem de Cuza sau de Ceaușescu? Cât mai avea de trăit Ceaușescu, așa bătrân și bolnav cum era? Ce ar fi fost să-l mai lase un an doi, până se stingea din cauze naturale și România să-și schimbe direcția în mod pașnic? Nu, a trebuit să-l ucidă după un simulacru de proces, să-l execute în ziua sfântă de Crăciun, să vadă omenirea că românii nu au nimic sfânt, ca niște demni urmași ai lui Dracula, un personaj inventat de străini și lipit de fruntea unuia dintre marii noștri domnitori, iar noi adoptând în urale invenția.

Nu, nu era bine. Greața nu dispărea. Altceva trebuia găsit… Altceva frumos. Natura noastră. Sinaia! Da! Ce aer răcoros și proaspăt e la Sinaia. Ce liniște. Ce miros de brazi. Castelul Peleș, pârtia de schi, vânzătorii ambulanți cu articole meșteșugite în lemn de brad… Brazii care se taie în draci de către străini și duși afară așa cum pe vremea turcilor anual erau duse afară un număr de fete în haremurile sultanului și de băieții în oastea de spahii. Acum fetele se duc singure în haremurile cui o vrea și băieții în echipele de necalificați de pe șantierele cui o fi.

Doamne, ce greață! Începu să-l doară și capul. Trebuie să ia ceva de cap. Un antinevralgic. Dar dacă nu e vorba de o indispoziție gastrică și l-a luat gripa. Anul acesta nu s-a putut vaccina antigripal. Nici anul trecut, nici acum doi ani… De fapt, nici nu mai știa de când nu s-a mai vaccinat, pentru că seruri antigripale nu se mai găseau de mult, nici în spitale, nici în farmacii. La Institutul Cantacuzino nu se mai producea nici un fel de vaccin. Se importa, dar importurile era scumpe și insuficiente pentru a acoperi necesitățile. Mai bine un somnifer. Da, un somnifer.

Se făcuse aproape douăsprezece noaptea și, deși se simțea obosit de starea deplorabilă în care se afla, somnul era departe de el. Se duse la sertarul de medicamente și căută… Ce dracu lua Andreea când nu putea să doarmă? Asta ar mai lipsi acum să ia altceva decât ce trebuie, ca în bancul acela tâmpit când unul a luat laxativ în loc de calmant sau invers, și nu-i mai păsa de nimic. Temazepam. Asta e! Luă cutia din sertar, se duse cu ea în bucătărie, înghiți o tabletă cu o jumătate de pahar de apă și se întoarse în dormitor pregătindu-se de culcare. Cu un ultim gest reflex, înainte de a se băga în pat, își scoase ceasul de la mână și se uită pe telefonul mobil, la agenda zilei următoare: urne - toată ziua.

Dintr-o dată nu-l mai duru nici capul, îi dispăru ca prin farmec și greața. Știa. Acuma știa. Știa. Se întinse în pat și adormi aproape instantaneu.


https://www.art-emis.ro/literatura/greata










Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu