Caricatura
nomenclaturii democrate
Maria Diana
Popescu
27 Noiembrie 2019
Ironie
amară, iată-ne aşezaţi, din nou, în mod oribil, în banca cerută de marile
imperii! Caricatura primeşte iarăşi pe mînă palatul Cotroceni şi sînt sigură că
toate aceste mişcări au fost calculate la sînge. Dezamăgire totală, dar
previzibilă pentru reprezentanţii populaţiei cu repere morale şi creştine!
Impactul asupra vieţii sociale va fi devastator! Mult mai nociv decît cel al
regimului Băsescu! Ce se află în spatele acestor aranjamente? Starea de
prizonierat în antecamera unor strategii dictatoriale, strategii de furat
căciula poporului român. Unic preşedinte, unic partid! „Specialiştii” ieftini
şi slugarnici ai „guvernului meu nr. 2”
i-au servit pe tavă caricaturii cîte un as de pică şi soluţii cu impact
teoretic, dar cu priză la un electorat prelucrat în laboratoare „discrete”. Nu,
nu bat cîmpii. Dacă ar fi să se confere premii pentru scenarii de distrugere a
A.D.N.-ului naţional, Iohannis ar lua un Oscar.
Cu falsul
tezism, care a adus nenumărate deservicii cetăţeanului român şi României pe
termen lung, cu malversaţiunile şi falsa grijă pentru ţară, cu demagogia
agresivă, cu asmuţirea românilor împotriva românilor, care îl situează departe
de modelul unui preşedinte serios, Iohannis a ajuns învingător cu promisiuni
electorale ce nu au corespuns nici în primul mandat stării de fapt ulterioare,
pentru că nu le-a respectat, ele fiind nişte speculaţii de conjunctură
electorală, servite naivilor care l-au votat. Cu alte seturi de promisiuni şi
de înşelătorii publice, Iohannis şi-a pus noua şapca trumpistă, s-a costumat cu
salopeta traficantului de influenţă şi va apăsa din nou pe butonul start al
tabloului naţional de inducere în eroare, de comandă şi de supunere a robilor.
E atît de uşor, în fruntea ţării fiind, să se aşeze de-a curmezişul binelui
naţional, chiar împotriva revirimentului economic şi social, folosind pîrghii
incidentate constituţional şi legal, cînd toate, de la guvern, la justiţie,
normă comportamentală, conspiră în favoarea lipsei bunului simţ şi moralei.
Caricatura
nu-i decît un hologramă mediatică, creată şi întreţinută de servicii şi de
presa aflată în slujba sa, care i-a spălat şi apretat tot timpul infatuarea
extremă, discursurile idioate, silabisirile agramate lipsite de substanţă,
egoismul şi egocentrismul exaltat, vedetismul şi conţinutul de drept al
răspunderilor civile şi penale. Asta nu înseamnă că nu înţeleg drama acestui
leu-paraleu al nomenclaturii „democrate”, pentru că înainte de a înşela
istoria, de a ne înşela pe noi, românii patrioţi, el este primul înşelat!
Pentru momentul
istoric în care ne aflăm ca stat, grija pentru soarta naţiunii române nu a
figurat niciodată în lista sa de priorităţi, el fiind un excelent specialist în
trădare naţională, sporirea averilor şi ridicarea propriului nivel de trai.
Agentul acestor abuzuri fiind dorinţa de putere şi control. Aceasta este
subcultura diplomaţiei sale, impostura sau cultura alternativă, importată din
Occident pentru electoratul său ingenuu prin definiţie, şi alimentată pas cu
pas cu dezinformări. Subcultura ca ecuaţie a permanentei sale lipse de
scrupule. Sînteţi pregătiţi pentru programul de jupuit pielea românului? Zece
ani cu Băsescu şi zece cu Iohannis vor cîntări amarnic în bilanţul Istoriei
Românilor.
Vă propun un
exerciţiu de imaginaţie: încercaţi să comparaţi calităţile unor mari şi
contestate personalităţi ale istoriei românilor (cu reuşitele şi inevitabilele
lor erori), dintre care nu-i putem exclude pe cei doi martiri asasinaţi la
comandă străină, pentru că au dorit binele naţiuni cărora i-au aparţinut: Ion
Antonescu şi Nicolae Ceauşescu. Sper că, punîndu-i lîngă Iohannis vă vor aminti
de replica lui Apelles, despre pictură
şi nivelul sandalei, nu? („Cizmare, nu mai sus de sanda!”.
Acest
măscărici pus la patru ace, frezat şi parfumat de marile imperii, o caricatură
ce s-ar dori un Otto von Bismarck modernizat, a împrumutat mina severă de om al
normalităţii, de om hiperocupat pentru prosperitatea ţării; de om al unui
popor, de care nu-l leagă nici credinţa, nici interesele, însă vigneta sa
deontologică, morală şi umană, contrazice flagrant KWI 24.11.2019masca afişată
în campania începută abuziv, cu mult înainte de data oficială. Imaturitatea şi
murdăria morală cronică a acestei caricaturi a primit ecouri favorabile de la
electorat, sub presiunea uriaşelor manipulări, prin „băi de mulţime” şi
apariţii meticulos pregătite de „băieţii
deştepţi”. Lipsa oricărui sentiment uman s-a deconspirat atunci cînd, lîngă el,
un militar şi-a pierdut cunoştinţa iar el s-a comportat ca un robot. Episoade
penibile şi dramatice din istoria noastră contemporană! Şi nu mă număr printre
naivii care au votat conştient sau împinşi eroarea iniţiată de „alţii”
împotriva poporului!
Mult
trîmbiţatul prim-mandat al său nu a adus nici pe departe raiul promis în ograda
românilor, deşi poporul a sperat precum înaintaşii noştri la Curtea de la Viena
sau la Cancelaria Berlinului. Mai mult, cu aprobarea sa, în cei cinci ani
trecuţi, ţara a fost jefuită şi vîndută piesă cu piesă, pădure cu pădure,
zăcămînt cu zăcămînt! Vîndută pe tichete veneticilor şi hoţilor băştinaşi, care
se luptă şi azi, în platourile televiziunilor pentru rămăşiţele de la masa
jafului naţional, în timp ce justiţia îşi aduce aportul la trecerea cu vederea,
chiar a dosarelor preşedintelui, din simplul motiv că justiţia, cu o Koveşi coruptă
în frunte, s-a raportat, în mod prioritar, la definirea intereselor unor
grupări, nu la cele naţionale, adică la ideea de lege şi aplicabilitate, ci,
principal, în obţinerea unor favoruri.
Se întîmplă
lucruri incredibile în ţara noastră, iar preşedintele care a mai jonglat
obţinerea a încă unui mandat, dă de
înţeles că mersul vremurilor este în esenţă un haos plăcut, pe care nu are rost
să-l mai ordonăm. „Din haos Doamne-am apărut şi vom sfîrşi în haos”, pare să ne
spună eminescologul ratat, fizician de provincie, care a rîs, dar nu a răspuns
cînd a fost întrebat cum se calculează aria cercului! Pentru că nu ştia!? Iată
de ce Iohannis a dat semne de hiperactivitate în campanie şi a vorbit
compulsiv, la fel cum schiază sau pedalează, posedat de o singură deviză
anticonstituţională: război împotriva unui partid. Ştia că gunoaiele sale zac
prin dedesubturile unor organisme europene şi că la momentul oportun, dacă nu
execută ordinele, vor fi aruncate la suprafaţă! Cam aşa a arătat tot timpul
vederea şi vedeniile individului care ocupă încă o dată primul fotoliu în stat,
individ care a călcat totul în picioare, de la protocol, Constituţie, lege, la
bun simţ şi demnitate. Problema gravă care dă de furcă contextului fragil în
care ne aflăm, este, fără doar şi poate, absenţa din peisajul politic a unor
adevăraţi lideri cu vederi reformatoare, naţionaliste.
https://www.art-emis.ro/editoriale/caricatura-nomenclaturii-democrate
Hocus Pocus !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu