DE ROMÂNIA EMINESCU PROFUNDĂ, TAINICĂ FĂRĂ ASEMĂNARE SUB SOARE PROVITA PATRIE LIMBA RIMÂNĂ LĂUDAT

DE ROMÂNIA EMINESCU PROFUNDĂ, TAINICĂ FĂRĂ ASEMĂNARE SUB SOARE PROVITA PATRIE LIMBA RIMÂNĂ LĂUDAT

~*~

Tu trup şi suflet, afli răspuns pe inima mea,

cu mintea şi după mintea mea

cu supape de libertate şi crudă/ caldă libertate pro Marin Preda,

un scriitor real special

şi moral național,

încâinit, în lume rea, de lumea rea, Marin Preda e fără premiul nobel, ca evreica româncă Herta Miiler şi nici măcar nominalizat ca Mircea Cărtărescu, un de-al nostru maistru de verde de albastru nici el premiat, deşi prin Bucureşti mânat şi de propria conştiință cu imensă valoare, dar nici el, cu tot meritrul literar, îmulțit cu har,

că-i român cu adevărat, ca harta-n cui, pe întregitul hotar unitar:

subiect şi predicat-

infinit apripiat de obiect,

în absolut a iubirii,

om în rază luminat,

Mesie a durerii-iubirii,

sărman de el bătut în cuie,

sub imperiul amărăciunii şi durerii,

însă, tot, nu e premiat: cu Nobel, Domn Savaot, cu Nobel,

ca sare-n bucate gustat,

în tot şi toate sănătate,

că-i bun şi cu mai cald în tot şi toate ca sănătate,

deşi chiar, tu, Ben, răspicat eşti ca un poet răspicat:

pro România anti inflamator, anti-sTresant, inteligent şi de caracter,

om de viitor, nemuritor,

rămas în istorie, de râs şi de turcă iluzorie,

ca un mire la cununie intrat în biserică

prins în alai cu dans Isaia de nuntă cu sens analfabet, în univers de vers cu vers, cu artă,

genial, că mioritic Vitoria Lipan unică de România caută omenesc pe cel mai iubit dintre pământeni ca marele sunguratic, cumințenie a pământului dintre pământuri, pe coclauri dispărut, în greu a găsit, prin munții Bârgăului,

într-o râpă mort pe oier, a găsit pe altarul soarelui, în grădina Maicii Domnului, l-a aflat ca pe un luminat

şi pe Iliescu cel vinovat cu baltagul în moalele capului a umflat, l-a linşat,

că se ştia nevinovat,

dar, în lipsa lui Vica, nu era duminica,

un Crăciun iubit, fericit,

cum mi l-am dorit, în, a lumii corolă:  paradis,

în vis  de vis, ce am visat

şi mi-am sperat

ca viață mai bună să ne cânte şi încânte pas cu pas, cu lucru bine făcut,

din lumina de început

acceptând orice provocare deşi la pomul lăudat nu mergi cu sacu,

că de Ignat nu se taie la bloc porcu,

nu se cântă în strună la vioară,

vioară, ce ne cântă în strună,

provita de viață mai bună

ca să-mi aflu un leac peste veac:

înlocuitor, de pomină doină, brend suferință Eminescu-conştiință națională-

şcoală de pe orizintală pe verticală de dincolo de şcoală floarală,

sinfonie de România peste veac amărât ca lemne de esență tare, de fapte bune

şi simbolist artist Bacovia,

cu veşnicia ce ni s-a născut cu sufletul la gură,

suflet de neam şi de țară, în virtute de veşnicia ce ni s-a născut cu generozitate,

prin Blaga ca realitate,

ni s-a născut în miraj de poveste şi-n armonie la sat,

în sat şi de Academia Română:

patrie limba română, provita lăudat.

~*~

PAVEL RATUNDEANU-FERGHETE