joi, 30 iunie 2022

Jianu Liviu-Florian - Doamna Dia Conu si Domnul von Weber

 



Doamna Dia Conu si Domnul von Weber

 

„Nu filmam sa ne-amuzam”

 

1975

 

Amintiri despre viitor

 

 

~*~

 

Este evident faptul ca domnul Toma Caragiu – impreuna cu intreaga echipa de colaboratori – punea de multa vreme la cale, impreuna cu magnatul american Florea Firan – un mare viitor pentru litoralul nostru – inca de acum 25 + 16 = 41 de ani.

Magnatul venise – de pa atunci – cu ce au mai bun americanii: scenariul, si regia. Si producatorul. Plus masinile straine. Se pot vedea in film. Asta se programa inca de atunci: numai masini de firma, old boys. Litoralul – cu lume putina. Dar buna. Straini – cat cuprinde. Numai actorime romana. Straina. Regizorul – saracul – ce mai aducea, a strain, in tara asta.

Plus – Boc. Un ardelean. Ca sa vedeti ce spirit vizionar. Un prim ministru al apararii. Din Transilvania. Un artist al mersului cu cap. Care nu are nicio legatura cu Romania. Nici cu securitatea. Doar cu tehnicul.

Si ce scenariu! Ce intretesere intre film, si realitate! Prezent, trecut, si viitorime!

Ca masinile – pe litoral – si in trecut, precum si in viitor – erau extrem de putine! Si nu consumau nimic! Nu se auzea nicicun zgomot de fond! Pai, cu ce credeti ca ar fi putut sa mearga? Ca fum – ioc, zgomot – deloc, viteza – nu mare.

Lume – buna, vesela, si putina.

Loc cat cuprinde. Pentru blindate, amfibii, cuirasate, avioane, nave si navete de... asalt, in dragoste, in roluri, in filme, in cariere, in – macar – un post, intr-o bratara, o achizitie, acolo, o ... gura... de mancare, o... cazare...un...loc... la masa... o ... functie mare... pe viata... pentru un contract...

 

Si ce distributie: jean Constantin, Aime Iacobescu, Florea Firan, Violeta Andrei, Gheorghe Dinica... si... Doamna Aposu’...

 

Ca sa vedeti... Doamna Radulescu, leit...

Ce vreti... profesoara...poeta...

 

A venit, a promis, a omis, dar... a ramas cu sot, cu tot, fara tot viitorul ravnit...

Pai, daca l-a otravit? Cu asa o masa... Frumoasa?

 

In plus, pe cine a invitat domnul Director Aposu, la masa?

Pe LENIN.

Si mai si vorbeau amandoi despre peste... fara sa se priceapa la nimic...

 

Un film intreg, un litoral intreg, o tara intreaga – frumoasa, curata, insorita – intr-o singura pelicula.

Cu bune – atat de marunte, cu rele – atat de nevinovate, cu o viata in care viata, asa cum si-o asterne fiecare, le rasplateste pe fiecare. Dupa fapte.

Si o minima scena.

Chiar, doua.

Doua personaje care nu au mancat si nu au baut niciodata. In film.

Decat doua limonade.

 

In rest, cate excese. .. De persuasiune...In plina libertate...

 

Dar... sa fim seriosi...cine a suferit, si cat, si pentru ce –si pentru care porunci – in film?

Si chiar si in viata...

Fata de cat se sufera, pretutindeni, in ziua de astazi...

 

„Cand razi, viata trece usor.

Cand ati ras, meritul a fost al dv.

Cand nu ati ras, meritul a fost al nostru.”

 

Toma Caragiu

 

18 ianuarie 2017

 

ps. ca veni vorba despre AFUMATURI, la toate nivelele, batai de cap, in cap, bombardamente, chiar, in cap, va rog sa revedeti filmul acela si sa urmariti ce fel de GAZ consumau, vehiculele acelea extraterestre, BIO, care aparusera la noi,si prin care extraterestrii incercau sa convinga pamantenii sa consume nimic mai mult, decat atat cat se...

Dar cuvantul de la urma, cine l-a mancat? si de ce l-a mancat?

si l-a luat de la particular, si l-a dat la stat? stat cu stat? nu mai vorbim de plata...

si misiuni speciale, vai!, atat de departe de Film, SI TEATRU, SI CARTE, si stiinta, si sport, si teatru.. Cu care cine nu se lauda? cand il mananca?

 

*

30 iunie 2022

 

~*~

Cdr,

Jianu Liviu-Florian








Alexandra DOGARU - GÂNDUL ZILEI, 30 iunie 2022

 













Nicolae MÃTCAȘ - Trasoare oable cu gloante oarbe

 



Trasoare oable cu gloante oarbe

 

 

~*~

 

Fiecare cu interpretarea sa?

 

Dacã fostele sovietice republici

Rușii le socot „pãmânt rusesc”,

Afișa-va când Bruxelles-ul chejii publici,

N-o pretinde cã UK*-i pãmânt uesc?

*UK (United Kingdom, abr. engl.) – Regatul Unit; Marea Britanie.

 

Legile internaționale nu mai funcționeazã?

 

Un nebun mimând pe facebook un atac - e arestat.

Un dement de șef cãlare pe-o rachetã nuclearã

Ce-amenințã țãri din NATO nu-i mãcar avertizat.

Pentru el nu-i lege-n lume, zee, tu, justițiarã?!

 

Nu știm urma ce-o alege

 

S-a plimbat mademoiselle Maia

Cu dom’ ‘Manuel pe street?

Ce-a zis oare dupã aia

Pizmașa madame Brigitte?

 

Actualii conducãtori proeuropeni ai RM „ au uitat” sã anuleze o interdicție pentru un deputat român datã de vechiul regim

 

I-ntrebãm fãrã sfialã,

Dar în stare de vibrato:

O fi-având omul oprealã,

Însã cine i-o fi dat-o?

 

„Noi am schimbat lângã Balcani

 

Porecla în renume” (V.Alecsandri)

(În legãturã cu schimbarea numelui unei țãri din Anatolia)

 

Cicã lor nu le convine

A plana printre curcani.

Și curcani, noi súntem bine

Între romi și-ntre romani.

 

Lei acasã, iepuri la Bruxelles

 

Folosim doar fontul tífdruc.

Toți avem marca XL.

Ce viteji suntem pe facebook,

Ce bicisnici – la Bruxelles!

 

RM refuzã ajutorul partenerilor occidentali de a fi înarmatã la standardele NATO

 

Schimnic. Domnu-i dete-un ștremeleag

Pentru orice oportunitate,

Iar RM nu ia niciun ciomag

De la NATO: neutralitate.

 

În legãturã cu propunerea unor țãri de a se trece la sãptãmâna de lucru de patru zile

 

Sã lucrãm, dar mai cu vânã,

Patru zile-n sãptãmânã?

Deputații – Știre nouã? –

Deja au trecut la ... douã!

 

Vizitele oficiale nu se anunțã ante-, ci post-factum

 

Cicã domnul Președinte

S-ar porni-ntr-un loc fierbinte.

Ține minte, gurã-spartã:

Nu pui vizita pe hartã!

 

Întrebare cãtre comandantul suprem

 

Ai vãzut de când exiști

Paradox din cale-afarã:

Grupuri de neonaziști

Denazificând o țarã?!

 

Lui Rogozin i-ar fi ieșit un porumbel din gurã

 

Tind niponii la Kurile?

E destul sã le numești

„Stei”, „Variag”, „Coral”, „Torpile”

Și-s ... pãmânturi vechi rusești.

 

Predicțiile redactorului-șef al canalului de televiziune RT

 

Cine studiazã-acasã,

Dumnezeu la greu nu-l lasã,

Cine, însã,- n Occident,

Drumu-n iad i-i iminent.

 

E prima lor declarație derutantã?

 

Sã te miri cã-n toana lor tribalã,

Sub bagheta maistrului agil,

„Operațiunea specialã”

Se transformã în „rãzboi civil”?!

 

Ce-i în gușã-i și-n cãpușã? (O prezentatoare de la TV rusã delireazã cã ar fi început Al Treilea Rãzboi Mondial)

 

Cârâie-n eter gãina

(Ți-ai pierdut mintea, moțato?):

„Terminãm cu UcraÍna,

Apoi dezarmãm și NATO!”

 

Kremlinul amenințã sã distrugã noul ajutor militar promis de cãtre SUA Ucrainei

 

Cu sistemul, vreți, HIMÁRS,

Sã ne púneți pe butuci?

Dinainte v-ați și ars:

Îl vom sparge ca pe nuci!

 

Spionii: între Poloniu și Covid

 

Viața-i luã – fratricidul –

Cu un ceai colegului,

Dar blestemul și COVID-ul

I-au venit de hac și lui.

 

Rusoaice tinere siliconate defileazã în rochia Evei, tatuate cu drapelul țãrii

 

Ioc! te mai îmbeți de ele,

Cãci, de când sunt patrioate,

Sânii-stat parcã-s ghiulele,

Frunza – glonț țintind în spate.

 

Libertatea în interpretarea unui moderator de la TV rusã

 

Liber sã ataci o țarã,

Sã ucizi, sã torturezi,

S-o înșfaci ca uliu-n ghearã

Și sã spui c-o ... liberezi.

 

Se furã artefactele din muzeele orașelor ucrainene temporar ocupate

 

Bronzul din postneolitic -

Demilitarizare,

Iar vestitul aur scitic -

Zisa denazificare?

 

Sã fi pus la încercare capacitatea de rãspuns a țãrilor NATO?

 

Ca un cioroi, un avion strãin

Zbura pe cerul liber din Balcani,

Iar patru țãri, c-un gest extrem de fin,

Au cam picat, în spețã, de fazani.

 

Nici cimitirul nu vã oprește sã înotați în locurile primejdioase? (O nouã invenție de-a lui Parafat)

 

Geamanduri – roșii coltuce.

Altul – și mai abitir:

Roșii în formã de cruce -

Veritabil ... cimitir.

 

Alertã de cod roșu

 

Cea mai bunã care-a fost oferta

„RO-ALERT” la noi când s-a nãscut?

Sã anunțe de trei ori alerta

Dupã ce potopul ... a trecut!

 

Ce sã mai plecãm la mare?

 

A venit marea la noi!

Cum sã-ți spun -și iartã-mi indiscreția –

Cã, de când drenaju-a fost promis,

Temerarul nostru mic Paris

S-a schimbat, când plouã, în ... Veneția?

 

Despre ce mai scrie presa mainstream azi?

 

Din mass-media online

Aflãm știri extrem de faine:

Buda-i cum la mititica,

Unde sã scarpini pisica...

 

Ce nu ne spune (i)responsabilul de educație?

 

Zilnic rácilele școlii

Pedantesc ni le aratã,

Însã rãdãcina bolii

Când va fi eradicatã?

 

Ministrului muncii, care promite pe micã-pe ceas pensionarilor marea cu sarea

 

Lacrimi verși de crocodil

Cã seniorii-și gat' greu crugu',

Doar cã plânsu-ți e futil,

Cât tot vii cu lugu-lugu.

 

Seniorii - recunoscãtori ministrului al cãrui unic scop în viațã este bunãstarea lor

 

Ani buni s-a tot luptat și se tot zbate

La pensii sã le deie câțiva lei,

Ca morții, când la ușã le va bate,

Sã-i poatã oferi un ... ceai de tei.

 

Un fost și un actual rector provizoriu au picat concursul la postul de rector al Academiei de Poliție (nota 6 și sub 6)

 

A-i vetri-i unul din vectori

Pe scalii ce țin de șase,

Drept care pretinșii rectori

Tot la șase cad în plase.

 

Are Curtea socotealã (la Legea privind impozitarea pensiilor speciale)

 

Cade plumb verdictul Curții:

Ne-con-sti-tu-ți-o-na-lã!

Motivarea? ‘N fundul burții!

Greu s-o naști imparțialã.

 

Nu-i conflict de interese?

 

Nu vrei pensii speciale?

Condamni aprig plagiatul?

S-o crezi, úicã, dumitale,

Când ești chiar împricinatul!

 

Cum se fabricã un fals la DIGI 24

 

Tineri ruși dialogheazã:

„Muzica-i devastatoare!”,

Iar redacția titreazã:

„Noi vrem denazificare!”

 

Discuție despre „divorțul” dintre acarul Pãun și trustul TV DIGI 24

 

De gafã vrei sã știi, Narciso?

Sinceramente-ți spun, surato:

Nu-i vinovat cine-a comis-o,

De vinã-i cel ce-a criticat-o.

 

Cine garanteazã calitatea reparãrii?

 

Un inginer pe vremuri, când da-n primire-un pod,

Stãtea sub pod când trenu-l punea la încercare.

De ce n-ar sta și-acuma garant un șef nerod

Vestind cu fast și surle-o riscantã reparare?

 

Ce ne prisosește ne și sãrãcește

 

Ne dedãm întruna la extaze

Cã ulcior ni-i solul cu țechini.

Ce folos cã-o mare-avem de gaze,

Ni le vindem când ca la strãini!

 

~*~

Nicolae MÃTCAȘ











cvintet te-ra - Meridianul nr. 26 de joi 30 iunie 2022

 





















miercuri, 29 iunie 2022

ALIANTA FAMILIILOR - DOBBS V. MISSISSIPPI: O DECIZIE ISTORICA!

 



DOBBS V. MISSISSIPPI: O DECIZIE ISTORICA!

Iunie 30, 2021

 

Astăzi facem citeva comentarii și concluzii privind cel mai important eveniment din ultimii 50 de ani care implică avortul în întreaga lume. Toată lumea a auzit că pe 24 iunie Tribunalul Suprem al SUA a decretat că nu există un drept la avort consfințit de Constituția americană. În ianuarie 1973, Tribunalul a emis o decizie contrară. A cedat presiunii publicului și mișcării feministe radicale și a interpretat Constituția ca acordând femeilor dreptul de a avorta copiii nenăscuți din momentul concepției până în momentul viabilității lui. Viabilitatea fetusului a fost definită în termeni vagi ca fiind momentul în care fetusul poate supraviețui singur în afara trupului mamei.

 

În cei 50 de ani care s-au scurs de atunci, știința a avansat enorm de mult, astfel încât prin mijloace asistate fetusul poate trăi și supraviețui în afara trupului mamei de la o perioadă de timp cu mult înainte de împlinirea sarcinii.

 

În cei 50 de ani, forțele pro-viață creștine au convins politicienii din statele conservatoare că principiul viabilității trebuie revizuit în lumina avansării științei. Au fost legiferate restricții care au reglementat avortul ducând la închiderea multor clinici de avort. După multe eșecuri în tribunale, dar și multă perseverență, cazul Dobbs a ajuns în fața unui Tribunal Suprem conservator, format din 6 judecători conservatori și 3 progresiști. Din cei nouă, 7 se declară creștini și doi evrei.

 

Tribunalul Suprem a evitat argumentele complicate privind momentul în care ființa nenăscută devine viabilă în afara trupului mamei și a atacat problema în mod frontal, ajungând la concluzia că dreptul la avort nu se poate întemeia pe Constituție. În acest fel, a abrogat dreptul la avort în vigoare în ultimii 50 de ani, dar eronat acordat de Tribunal în 1973. Cu alte cuvinte, Tribunalul și-a revizuit poziția originală formulată acum 50 de ani.

 

Decizia, însă, nu abrogă în întregime avortul și nici nu scoate în afara legii practica avortului. În unele state americane avortul va fi interzis, iar în altele va fi desemnat ca și drept prin lege. Bătălia pentru avort în America, cu alte cuvinte, va fi dusă înapoi în timp la anii de dinainte de ianuarie 1973. Am putea spune că bătălia pentru avort a început din nou.

 

Decizia Dobbs va avea consecințe imense privind valorile, atât la nivel de SUA, dar și la nivel internațional. Dreptul internațional nu recunoaște dreptul la avort, iar CEDO a refuzat și ea să recunoască un drept la avort în Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

 

Decizia Dobbs este o decizie istorică. Una monumentală. Una crucială. Una care va decide direcția valorică a Americii și nu numai pentru mulți ani în viitor. Este o moștenire spirituală și valorică pe care generația creștină a celor mai în vârstă o lasă copiilor și nepoților lor.

 

 

24 iunie 2022: o zi memorabilă

 

O zi de sărbătorit pentru toți creștinii din lume și a iubitorilor copiilor nenăscuți. O zi care încurajează. O zi care a răsplătit eforturile imense ale mișcărilor pro-viață și pro-familie din Americă. O zi care, am putea spune, stă la încrucișarea drumurilor istoriei. O zi care a dăruit o biruință Fiilor Luminii în bătăliile lor cu Fiii și Fiicele Iluminismului. O zi care, speram, va marca reîntoarcerea din barbarism la civilizație prin recunoașterea implicită în Dobbs a dreptului la viață al copiilor nenăscuți.

 

 

Perseverența creștinilor face minuni

 

Cei care cred, merg din putere în putere, așa spune versiunea parafrazată a unui verset din Scriptură. Fac și minuni. Evenimentul istoric din 24 iunie, când dreptul la avort a fost abrogat în America, dovedește lucrul acesta. Perseverența creștinilor a dus la acest rezultat care de-a dreptul poate fi numit o minune. În epoca secularizării, în vremuri când secularizarea se întețește și devine tot mai agresivă, întoarcerea la valori tradiționale este o realizare incontestabilă și de mari proporții de care creștinii pot fi mândri.

 

Bătălia pentru și contra avortului este de durată lungă. Rusia Sovietică a legalizat avortul pentru prima data în 1918, un eveniment care a îngrozit Europa și pe care europenii la vremea aceea îl considerau ca un act barbar. Încercări de a legaliza avortul în Occident în anii 20 și 30 au eșuat. În Germania, iar apoi în Danemarca în 1934, referendumuri naționale au respins propuneri legislative de legalizare a avortului. Dar disputele privind avortul au continuat, mai ales după Război, când mișcarea pentru drepturi ale femeilor s-a extins. Disputele s-au întețit și dincolo de Atlantic începând din anii 50, iar apoi anii 60. Femeile care conduceau mișcarea pentru drepturi ale femeilor erau, în general, femei creștine care nici nu concepeau legalizarea avortului.

 

La început timide, grupurile pro-avort din mișcarea pentru egalitate a femeilor, au devenit mai vocifere în anii 60 cerând ca mișcarea femeilor să includă în platforma ei oficială legalizarea avortului. Avortul a devenit linia de separare între femeile pro-viață și pro-avort din mișcarea femeilor. În timp, linia de separare a devenit linia lor de despărțire.  În anii 60 și la începutul anilor 70 congresele femeilor din Ohio, Washington, iar apoi Houston, au divizat și mai mult femeile în cele două grupuri. Conferința națională a femeilor, ținută în Houston, a rezultat în sciziunea mișcării femeilor. Femeile pro-viață au părăsit conferința și au ținut o conferință separată într-o biserică din oraș.

 

Sciziunea oficială s-a produs în 1971 la Washington, D.C. când, cu un vot minim, conferința femeilor a decis includerea dreptului la avort în platforma mișcării pentru drepturi a femeilor. Voturile finale s-au dat după miezul nopții, după dezbateri furtunoase și după ce majoritatea femeilor pro-viață au părăsit conferința în dezgust.

 

Doi ani mai târziu, Tribunalul Suprem a legalizat avortul. Moment în care femeile și creștinii au început să se mobilizeze împotriva deciziei. La început s-au mobilizat catolicii, iar apoi evanghelicii și bisericile ortodoxe. Frontul lor comun a crescut, a devenit influent și a țintit clasa politică cu scopul precis de a abroga dreptul la avort. A urmărit plasarea de judecători conservatori în tribunale, ajungând după aproape 50 de ani de muncă asiduă, să-și realizeze visul.

 

Perseverența este o virtute creștină. La fel, și conservatoare. Și noi ne confruntam cu provocări similare în România și Uniunea Europeană. Putem și noi face la fel în România și Europa. Fiți încurajați! Implicați-vă!

 

 

Respect pentru democrație și statul de drept

 

Reacționarilor, neo-marxiștilor, anarhiștilor si "progresiștilor" le pasă putin de democrație si de statul de drept. De aceea, e timpul să reafirmăm suveranitatea și autoritatea supremă a cetățenilor în raport cu statul și elita politică. Dar și în raport cu tribunalele. Decizia Dobbs din 24 iunie a făcut exact acest lucru, într-o oarecare măsură.

 

Printre altele, Tribunalul Suprem a enunțat ceva ce este, ori ar trebui să fie, evident: autoritatea competentă privind avortul și soarta lui nu sunt tribunalele, ci cetățenii. Nu este de competența tribunalelor să decidă chestiuni sensibile privind politicile sociale din societate. Deciziile acestea trebuie făcute de cetățeni, la nivel de inițiative cetățenești ori prin intermediul legiuitorilor aleși în mod direct și democratic de ei.

 

În ultima jumătate de secol, tribunalele au devenit mici tirani pe ambele maluri ale Atlanticului. Și-au extins autoritatea în mod unilateral, în afara unei autorități constituționale, și decid chestiuni care nu sunt de competența lor. CEDO, de exemplu, își asumă autoritatea de a defini, pentru întreaga Europă si pentru aproape un miliard de ființe umane, familia, căsătoria, și alte instituții sociale. Nimeni nu a acordat CEDO aceste atribute. De fapt, Convenția Europeană a Drepturilor Omului nici nu conține termenul de "orientare socială". Dar cu toate acestea, CEDO redefinește chiar noțiunea de drepturi ale omului, în măsura în care ele au devenit, în aceste zile, eminamente drepturi ale "minorităților sexuale". Ca și când noi ceilalți nu am exista.

 

Tocmai in acest sens, decizia Dobbs este una extraordinara: restabilește autoritatea cetățenilor de a decide chestiuni de moralitate pentru societate, fie ele chiar sensibile ori controversate.

 

Judecătorul de culoare din Tribunalul Suprem, catolicul Clarence Thomas, de fapt, sugera că soarta căsătoriilor unisex ar trebui și ea sa fie luată din mâinile tribunalelor și, la fel ca avortul, să fie pusă în mâinile cetățenilor. Suntem de acord. Ne-am obișnuit de prea mult timp cu furtul și subminarea de către stat a autorității noastre ca cetățeni. La fel și cu tribunalele care își extind autoritatea, devenind în ultimele decenii instrumente politizate și ideologizate ale sistemului secular totalitar și al revoluției sexuale.

 

 

Update privind casatoriile homosexuale

 

Ca notă de încheiere, revenim la CEDO. De doi ani, pe rolul CEDO se află cazul împotriva Rusiei pentru recunoașterea unui drept la căsătorii homosexuale în Rusia. La scurt timp după instituirea acestui caz, mai multe cupluri de același sex din România au dat România în judecată, tot la CEDO, pentru cauze similare.

 

Rusia deja a anunțat, acum un an, că nu va implementa decizia CEDO în caz că îi va fi ostilă.

 

La CEDO e o tăcere de mormânt privind subiectul. Pe moment. E îndoielnic că o decizie ostilă Rusiei va fi dată atât timp cât armatele lui Putin amenință Europa. Ironic? Fără îndoială. Indirect, asta favorizează și România. CEDO a informat petenții români că le va decide cazurile după ce va decide cazul Rusiei.

 

 

PETITIE IMPOTRIVA STRATEGIEI NATIONALE DE EDUCATIE PARENTALA

 

Va rugam semnati Petitia pentru respingerea Strategiei Nationale de Educatie Parentala (SNEP).

 

Link: https://aliantarenastereanationala.ro/petitii/strategia-nationala-educatie-parentala/

 

Guvernul Romaniei pregateste un atac frontal la adresa familiei, a drepturilor parintesti si a valorilor. In aprilie, Guvernul a supus unei dezbateri nationale Strategia Nationala pentru Educatie Parentala (SNEP) 2022-2030.

 

SNEP e un proiect periculos care trebuie respins.

 

* SNEP submineaza drepturile parintesti si autoritatea parentala asupra copiilor

 

* SNEP urmareste indoctrinarea parintilor, si prin ei, a copiilor, intr-o ideologie neo-marxista si o viziune seculara incompatibila cu valorile traditionale dar compatibila cu doctrinele statului privind valorile

 

* SNEP ia din miinile parintilor rolul principal de educare a copiilor si il aloca statului

 

* SNEP urmareste extinderea controlului statului asupra familiei

 

* SNEP discrimineaza la adresa parintilor cu educatie modesta cit si a mamelor casnice

 

* SNEP pune pe mina "expertilor" autoritatea de a determina valorile si moralitatea care copiii le invata in scoli

 

* SNEP nu este compatibil cu valorile traditionale

 

* SNEP atribuie organizatiilor neguvernamentale "progresiste" rolul de formare a cursurilor de educatie parentala pe care parintii Romaniei urmeaza sa le parcurga

 

* Prin SNEP statul roman urmareste trecerea prin cursuri de indoctrinare parentala a 80% din parintii Romaniei de acum pina in 2030

 

* Pentru fiecare copil sunt desemnate 6 cursuri de educare parentala pina cind copilul ajunge la 18 ani

 

Alianta Familiilor din Romania si Pro-Vita Bucuresti deja au inregistrat o Nota de Protest la Guvern in care solicita respingerea programului de educare parentala. Link: https://maramuresazi.ro/2022/05/12/strategia-nationala-de-educatie-parentala-reloaded-sau-pumnul-de-fier-in-manusa-de-catifea/

 

 

Faceti si voi la fel!

 

Exeprimati-va opozitia fata de acest proiect periculos care submineaza familia si valorile traditionale! Trimiteti comentariile voastre pe adresa electronica a Guvernului: office@dcpp@gov.ro, si a Parlamentului secretar.general@cdep.ro.

 

Pentru informatii aditionale privind SNEP si cum va puteti mobiliza pentru respingerea lui puteti accesa: www.aliantarenastereanationala.ro.

 

O modalitate de opozitie este semnind Petitia alaturata care va fi inregistrata la Guvern. Va rugam semnati in numar cit mai mare. Link: https://aliantarenastereanationala.ro/petitii/strategia-nationala-educatie-parentala/

 

 

ARTICOLUL 16 DIN DECLARATIA UNIVERSALA A DREPTURILOR OMULUI

 

Articolul 16 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului afirma: "Cu incepere de la implinirea virstei legale, barbatul si femeia, fara nici o restrictie in ce priveste rasa, nationalitatea sau religia, au dreptul de a se casatori si de a intemeia o familie. ... Familia constituie elementul natural si fundamental al societatii si are dreptul la ocrotire din partea societatii si a statului". Familia romana isi cere drepturile. Aceste drepturi le pledam, le-am pledat din 2006 incoace, si vom continua sa le pledam. Sunt cele mai pretioase dintre drepturi dar si cele mai abuzate azi. Pretuiti-le!

 

ALIANTA FAMILIILOR DIN ROMANIA

Str. Zmeica nr. 12, sector 4, Bucuresti

Tel. 0741.103.025 Fax 0318.153.082

www.alianta-familiilor.ro