Nicolae MÃTCAȘ - Trasoare oable cu gloante oarbe

 

Trasoare oable cu gloante oarbe

 

 

~*~

 

Fiecare cu interpretarea sa?

 

Dacã fostele sovietice republici

Rușii le socot „pãmânt rusesc”,

Afișa-va când Bruxelles-ul chejii publici,

N-o pretinde cã UK*-i pãmânt uesc?

*UK (United Kingdom, abr. engl.) – Regatul Unit; Marea Britanie.

 

Legile internaționale nu mai funcționeazã?

 

Un nebun mimând pe facebook un atac - e arestat.

Un dement de șef cãlare pe-o rachetã nuclearã

Ce-amenințã țãri din NATO nu-i mãcar avertizat.

Pentru el nu-i lege-n lume, zee, tu, justițiarã?!

 

Nu știm urma ce-o alege

 

S-a plimbat mademoiselle Maia

Cu dom’ ‘Manuel pe street?

Ce-a zis oare dupã aia

Pizmașa madame Brigitte?

 

Actualii conducãtori proeuropeni ai RM „ au uitat” sã anuleze o interdicție pentru un deputat român datã de vechiul regim

 

I-ntrebãm fãrã sfialã,

Dar în stare de vibrato:

O fi-având omul oprealã,

Însã cine i-o fi dat-o?

 

„Noi am schimbat lângã Balcani

 

Porecla în renume” (V.Alecsandri)

(În legãturã cu schimbarea numelui unei țãri din Anatolia)

 

Cicã lor nu le convine

A plana printre curcani.

Și curcani, noi súntem bine

Între romi și-ntre romani.

 

Lei acasã, iepuri la Bruxelles

 

Folosim doar fontul tífdruc.

Toți avem marca XL.

Ce viteji suntem pe facebook,

Ce bicisnici – la Bruxelles!

 

RM refuzã ajutorul partenerilor occidentali de a fi înarmatã la standardele NATO

 

Schimnic. Domnu-i dete-un ștremeleag

Pentru orice oportunitate,

Iar RM nu ia niciun ciomag

De la NATO: neutralitate.

 

În legãturã cu propunerea unor țãri de a se trece la sãptãmâna de lucru de patru zile

 

Sã lucrãm, dar mai cu vânã,

Patru zile-n sãptãmânã?

Deputații – Știre nouã? –

Deja au trecut la ... douã!

 

Vizitele oficiale nu se anunțã ante-, ci post-factum

 

Cicã domnul Președinte

S-ar porni-ntr-un loc fierbinte.

Ține minte, gurã-spartã:

Nu pui vizita pe hartã!

 

Întrebare cãtre comandantul suprem

 

Ai vãzut de când exiști

Paradox din cale-afarã:

Grupuri de neonaziști

Denazificând o țarã?!

 

Lui Rogozin i-ar fi ieșit un porumbel din gurã

 

Tind niponii la Kurile?

E destul sã le numești

„Stei”, „Variag”, „Coral”, „Torpile”

Și-s ... pãmânturi vechi rusești.

 

Predicțiile redactorului-șef al canalului de televiziune RT

 

Cine studiazã-acasã,

Dumnezeu la greu nu-l lasã,

Cine, însã,- n Occident,

Drumu-n iad i-i iminent.

 

E prima lor declarație derutantã?

 

Sã te miri cã-n toana lor tribalã,

Sub bagheta maistrului agil,

„Operațiunea specialã”

Se transformã în „rãzboi civil”?!

 

Ce-i în gușã-i și-n cãpușã? (O prezentatoare de la TV rusã delireazã cã ar fi început Al Treilea Rãzboi Mondial)

 

Cârâie-n eter gãina

(Ți-ai pierdut mintea, moțato?):

„Terminãm cu UcraÍna,

Apoi dezarmãm și NATO!”

 

Kremlinul amenințã sã distrugã noul ajutor militar promis de cãtre SUA Ucrainei

 

Cu sistemul, vreți, HIMÁRS,

Sã ne púneți pe butuci?

Dinainte v-ați și ars:

Îl vom sparge ca pe nuci!

 

Spionii: între Poloniu și Covid

 

Viața-i luã – fratricidul –

Cu un ceai colegului,

Dar blestemul și COVID-ul

I-au venit de hac și lui.

 

Rusoaice tinere siliconate defileazã în rochia Evei, tatuate cu drapelul țãrii

 

Ioc! te mai îmbeți de ele,

Cãci, de când sunt patrioate,

Sânii-stat parcã-s ghiulele,

Frunza – glonț țintind în spate.

 

Libertatea în interpretarea unui moderator de la TV rusã

 

Liber sã ataci o țarã,

Sã ucizi, sã torturezi,

S-o înșfaci ca uliu-n ghearã

Și sã spui c-o ... liberezi.

 

Se furã artefactele din muzeele orașelor ucrainene temporar ocupate

 

Bronzul din postneolitic -

Demilitarizare,

Iar vestitul aur scitic -

Zisa denazificare?

 

Sã fi pus la încercare capacitatea de rãspuns a țãrilor NATO?

 

Ca un cioroi, un avion strãin

Zbura pe cerul liber din Balcani,

Iar patru țãri, c-un gest extrem de fin,

Au cam picat, în spețã, de fazani.

 

Nici cimitirul nu vã oprește sã înotați în locurile primejdioase? (O nouã invenție de-a lui Parafat)

 

Geamanduri – roșii coltuce.

Altul – și mai abitir:

Roșii în formã de cruce -

Veritabil ... cimitir.

 

Alertã de cod roșu

 

Cea mai bunã care-a fost oferta

„RO-ALERT” la noi când s-a nãscut?

Sã anunțe de trei ori alerta

Dupã ce potopul ... a trecut!

 

Ce sã mai plecãm la mare?

 

A venit marea la noi!

Cum sã-ți spun -și iartã-mi indiscreția –

Cã, de când drenaju-a fost promis,

Temerarul nostru mic Paris

S-a schimbat, când plouã, în ... Veneția?

 

Despre ce mai scrie presa mainstream azi?

 

Din mass-media online

Aflãm știri extrem de faine:

Buda-i cum la mititica,

Unde sã scarpini pisica...

 

Ce nu ne spune (i)responsabilul de educație?

 

Zilnic rácilele școlii

Pedantesc ni le aratã,

Însã rãdãcina bolii

Când va fi eradicatã?

 

Ministrului muncii, care promite pe micã-pe ceas pensionarilor marea cu sarea

 

Lacrimi verși de crocodil

Cã seniorii-și gat' greu crugu',

Doar cã plânsu-ți e futil,

Cât tot vii cu lugu-lugu.

 

Seniorii - recunoscãtori ministrului al cãrui unic scop în viațã este bunãstarea lor

 

Ani buni s-a tot luptat și se tot zbate

La pensii sã le deie câțiva lei,

Ca morții, când la ușã le va bate,

Sã-i poatã oferi un ... ceai de tei.

 

Un fost și un actual rector provizoriu au picat concursul la postul de rector al Academiei de Poliție (nota 6 și sub 6)

 

A-i vetri-i unul din vectori

Pe scalii ce țin de șase,

Drept care pretinșii rectori

Tot la șase cad în plase.

 

Are Curtea socotealã (la Legea privind impozitarea pensiilor speciale)

 

Cade plumb verdictul Curții:

Ne-con-sti-tu-ți-o-na-lã!

Motivarea? ‘N fundul burții!

Greu s-o naști imparțialã.

 

Nu-i conflict de interese?

 

Nu vrei pensii speciale?

Condamni aprig plagiatul?

S-o crezi, úicã, dumitale,

Când ești chiar împricinatul!

 

Cum se fabricã un fals la DIGI 24

 

Tineri ruși dialogheazã:

„Muzica-i devastatoare!”,

Iar redacția titreazã:

„Noi vrem denazificare!”

 

Discuție despre „divorțul” dintre acarul Pãun și trustul TV DIGI 24

 

De gafã vrei sã știi, Narciso?

Sinceramente-ți spun, surato:

Nu-i vinovat cine-a comis-o,

De vinã-i cel ce-a criticat-o.

 

Cine garanteazã calitatea reparãrii?

 

Un inginer pe vremuri, când da-n primire-un pod,

Stãtea sub pod când trenu-l punea la încercare.

De ce n-ar sta și-acuma garant un șef nerod

Vestind cu fast și surle-o riscantã reparare?

 

Ce ne prisosește ne și sãrãcește

 

Ne dedãm întruna la extaze

Cã ulcior ni-i solul cu țechini.

Ce folos cã-o mare-avem de gaze,

Ni le vindem când ca la strãini!

 

~*~

Nicolae MÃTCAȘ