Scrisoare pastorală
Foaie periodică,
gratuită a Parohiei Malovăţ-Mehedinţi
Anul XXIII(2023), nr. 491(1 –15 Aprilie)
Dragii mei enoriași!
Hristos a înviat! Sfintele Paști cu sănătate și bucurii în viața și în
casele Dumneavoastră!
*
Data sărbătoririi Sf. Paști. Cu puțin înainte de Sfintele Paști, câțiva
intelectuali români au lansat o petiție pe internet în vederea strângerii de
semnături, prin care se cerea, nici mai mult, nici mai puțin, Bisericii
Ortodoxe Române, să ia hotărârea ca-n viitorii ani să sărbătorească Sfintele
Paști în aceeași zi cu catolicii și protestanții. Petiția a circulat în mediul
on-line și a strâns un număr oarecare de adeziuni. Mai multe publicații s-au
grăbit să dea amploare acestei acțiuni, punând la zid Biserica Ortodoxă Română,
că nu este receptivă la dorințele credincioșilor ei. Au răspuns câțiva teologi,
s-au scos din teacă ,,săbiile” logicii, ale științei și ale neștiinței și dă-i
și dă-i! S-a creat astfel o falsă problemă, o adevărată furtună într-un pahar cu
apă. Parcă nu am fi avut destule altele, care să ne capteze atenția!
Credincioșii mai
puțin inițiați într-ale teologiei au fost tulburați, fără îndoială, de un
astfel de ,,scandal”public, fiindcă n-au înțeles cine are și cine n-are
dreptate și cum e mai bine să se rezolve ,,problema”. Pentru credincioșii și
cititorii noștri socotim că e necesar să facem câteva precizări menite să
limpezească oarecum lucrurile. Tot așa, cu câțiva ani în urmă, răspundeam
altor ,,intelectuali”, care acuzau
Biserica Ortodoxă Română că nu este capabilă să aducă inovații în cult, ci
săvârșește mereu și mereu aceleași slujbe, după aceleași rânduieli. Cred că
distinșii ,,cunoscători” de atunci ar fi fost mulțumiți, dacă ar fi văzut că în
biserici se introduc în slujbe cântece de lume, dansuri, scălâmbăieli și altele
asemănătoare etc.
În legătură cu data
serbării Sfintelor Paști, facem precizarea că de-a lungul timpului au fost
multe dispute și neînțelegeri. Acestea au început încă din primele veacuri
creștine. Comunitatea creștină se răspândise din India și Orientul Apropiat
până în Spania și din nordul Africii până în nordul Europei. Fiecare zonă,
fiecare țară, fiecare popor își avea calendarul lui, tradițiile lui, chiar
fusul său orar și de aici o serie de neconcordanțe. Cei mai mulți se orientau
după data sărbătoririi Paștelui iudaic de la 14 Nisan, adică 14 Aprilie. Unii sărbătoreau Paștele în aceeași zi cu cel
iudaic, alții în duminica următoare. Erau unii care sărbătoreau Paștele chiar
de două ori, o dată Paștele Crucii în 14 Aprilie și a doua oară Paștele
Învierii în Duminica următoare zilei de 14 Aprilie.
Abia în secolul al
IV-lea împăratul Constantin cel Mare a convocat Sinodul I de la Niceea din anul
325 și acolo, pe lângă combaterea ereziei lui Arie și rezolvarea altor probleme,
a fost luată în discuție și data sărbătoririi Sfintelor Paști. Se urmărea să se
propună o formulă unică de calcul în toată creștinătatea, pentru ca și data
sărbătorii Învierii Domnului să fie aceeași pentru toți creștinii. După lungi
dezbateri, s-a stabilit următoarea regulă: Învierea
Domnului va fi sărbătorită în fiecare an de toată creștinătatea în prima
duminică după lună plină din echinocțiul de primăvară. În situația în care în
acea duminică se va sărbători Paștele iudaic, cel creștin se va amâna cu o
săptămână. Data Paștelui poate
varia, așadar, între 22 martie și 25 aprilie.
Se părea că s-a dat
soluția salvatoare, dar n-a fost așa.
S-a constatat curând că în Răsărit se socotea că echinocțiul de primăvară
începe la 21 martie, iar în Apus la 21 Aprilie. Mai mult, răsăritenii socoteau
,,vârsta” lunii, adică ciclul lunii de 18 ani, în timp ce apusenii de 16 ani.
De aici neconcordanța între răsăriteni și apuseni. Această diferență de vederi
și de practici a fost stimulată și de gândirea politică a vremii, care a dus la
ruperea Imperiului Roman în două părți: Imperiul Roman de Apus cu capitala la
Roma și Imperiul Roman de Răsărit, devenit Imperiul Bizantin, cu capitala la
Constantinopol. În ultimă instanță așa se explică, dincolo de deosebirile
dogmatice, și ruperea Bisericii în două la 16 iulie 1054, în Biserica Ortodoxă
și Biserica Romano-Catolică.
Se ajunsese ca până
în 525 sărbătorirea Sf. Paști în Răsărit și Apus să fie la o distanță de până
la cinci săptămâni! Rezolvarea a venit – n-o să vă vină să credeți! – din
partea unui… român. E vorba de un călugăr din Dobrogea, Dionisie Exiguul(cel
Mic), care a ajuns mare profesor universitar în Apus, care a alcătuit
calendarul ce se folosește și azi în toată lumea, care a pus bazele
Dreptului Canonic în Biserica Apuseană. Datorită calendarului lui Dionisie, din
vremea lui Carol cel Mare (768-814) și până pe timpul papei Grigorie al
XIII-lea (1572-1585), deci timp de opt secole, creștinii din Apus au serbat
Paștele în aceeași duminică cu creștinii din Răsărit, ceea ce a fost o
adevărată performanță. În urma unor calcule astronomice amănunțite, s-a
stabilit în vremea papei Grigorie al XIII-lea, că vechiul calendar iulian,
perfecționat de Dionisie Exiguul, ar avea o eroare de zece zile. Drept urmare,
acest calendar a fost îndreptat, acceptat în lumea apuseană, dar Sfintele Paști
n-au mai coincis după acest calendar cu data la care era sărbătorit în Răsărit.
Abia în 1923 calendarul a fost din nou actualizat. Diferența dintre cel vechi
și cel nou a fost de aproape două săptămâni. Nu toate Bisericile Ortodoxe l-au
acceptat. Unele au păstrat tot vechiul calendar, fiind numiți ,,creștini pe
stil vechi”, alții au adoptat noul calendar, fiind numiți ,,creștini pe stil
nou”. Românii au adoptat noul calendar încă din 1923. Indiferent că au adoptat
,,stilul vechi” sau ,,stilul nou”, aceasta privea sărbătorile cu dată fixă din
calendar, convenindu-se ca Sfintele Paști să se sărbătorească la aceeași dată
în toată lumea ortodoxă, conform regulii stabilite de Sinodul I ecumenic.
Problema sărbătorii
Sfintelor Paști în aceeași zi în întreaga creștinătate a preocupat mereu
forurile bisericești superioare, mai ales începând din secolul trecut. Aceasta
va fi una din temele ce vor fi dezbătute la viitorul Sinod Panortodox, a cărui
dată încă nu a fost stabilită. Numai o Biserică Ortodoxă nu poate lua o
hotărâre în acest sens. Fiecare Biserică Ortodoxă trebuie să păstreze unitatea
dogmatică, liturgică și canonică cu toate celelalte Biserici Ortodoxe. Așadar,
petiția de care am făcut vorbire nu poate fi luată în considerare decât ca o
dorință sinceră de unitate a întregii creștinătăți, dar fără fundament canonic
și dogmatic.
O poziție foarte
corectă și demnă a exprimat Înaltpreasfințitul Arhiepiscop Teodosie al
Tomisului, dând ca reper cel mai potrivit indiciu pe care ni-l dă Cerul.
Dintotdeauna, în Sâmbăta Mare, adică în ajunul Paștelui Ortodox, la Biserica
Sfântului Mormânt din Ierusalim apare Sfânta Lumină. Orice dispută omenească amuțește în fața
acestei evidențe. ,,Intelectualii” cu petiția propun ca ortodocșii să
prăznuiască Învierea Domnului în duminica în care o prăznuiesc catolicii și
protestanții. Dar la Paștele acelora n-a apărut niciodată Sfânta Lumină. De ce
n-ar prăznui ei împreună cu noi în Duminica stabilită după rânduielile
Sinodului I Ecumenic, adică în Duminica imediat următoare apariției Sfintei
Lumini? Nu ar fi așa normal? Ce-ar însemna să apară lumina în sâmbăta a III-a,
a IV-a sau a V-a din Postul Mare, iar noi să prăznuim Învierea după două-trei
săptămâni? N-ar fi o batjocură la adresa lui Dumnezeu? Categoric da!
*
Hristos a
înviat! Redăm mai jos o poezie cu acest titlu a lui Alexandru Vlahuță, plină
de sevă scripturistică, dătătoare de bucurie și speranță pentru toți.
,,Și-au tremurat stăpânii lumii
La glasul blândului profet
Și-un dușman au văzut în fiul
Dulgherului din Nazaret!
El n-a venit să răzvrătească,
Nu vrea pieirea nimănui;
Desculț, pe jos colindă lumea
Și mulți hulesc în urma Lui.
Și mulți cu pietre Îl alungă
Și râd de El ca de-un smintit:
Iisus zâmbește tuturora -
Atotputernic și smerit!
El orbilor le dă lumină,
Și muților le dă cuvânt,
Pe cei infirmi îi întărește,
Pe morți îi scoală din
mormânt.
Și tuturor de o potrivă
Împarte darul Lui ceresc -
Și celor care cred într-Însul,
Și celor ce-L batjocoresc.
Urască-l cei fără de lege.
Ce-i pasă Lui de ura lor?
El a venit s-aducă pacea
Și înfrățirea tuturor.
Din toată lumea asupriții
În jurul Lui s-au grămădit
Și-n vijeliile de patimi
La glasul Lui au amuțit:
,,Fiți blânzi cu cei ce vă
insultă,
Iertați pe cei ce vă lovesc,
Iubiți pe cei ce-n contra
voastră
Cu vrăjmășie se pornesc.”
Cât bine, câtă fericire,
Și câtă dragoste-ai adus!
Și oamenii drept răsplătire
Pe cruce-ntre tâlhari Te-au
pus.
Au râs și Te-au scuipat în
față
Din spini cunună Ți-au făcut,
Și în deșarta lor trufie
Stăpâni deasupra-Ți s-au
crezut.
Aduceți piatra cea mai mare
Mormântul să-I acoperiți,
Chemați sutașii cei mai
ageri,
Și străji de noapte rânduiți.
S-au veselit necredincioșii,
C-au pus Luminii stăvilar,
Dar Ea S-a întărit în focul
Durerilor de la Calvar.
Și valurile-i neoprite
Peste pământ se împânzesc,
Ducând dreptate și iubire
Și pace-n neamul omenesc.
Voi toți, ce-ați plâns în
întuneric
Și nimeni nu v-a mângâiat,
Din lunga voastră-
nghenunchere,
Sculați! Hristos a Înviat!”
*
Cuvântarea
popii. Era în perioada stalinistă. Obiectivul politic numărul unu al noii puteri
instaurate la conducerea țării era distrugerea oricărei rămășițe a orânduirii
,,burghezo-moșierești”, cât și a ,,concepțiilor mistico-religioase”. În cadrul
acestei campanii a fost decimată în închisori și-n lagăre de muncă toată
floarea intelectualității românești interbelice, au fost închise mănăstiri,
alungați călugări, închiși, dislocați, transferați preoți. Biserica era pilonul
care mai rezista puhoiului ce se revărsase peste țară și acest pilon trebuia
distrus cu orice preț.
Au fost trimise așa-numitele ,,brigăzi științifice” prin sate ,,să
lumineze masele”, ,,să le scoată din obscurantismul religios în care le-a vârât
Biserica”. Oameni care habar n-aveau de Teologie spuneau tot felul de tâmpenii
la adresa celor mai importante învățături ale religiei creștine. Își băteau joc
de Sfintele Taine, de Dumnezeu, de Maica Domnului, de sfinți și de icoane, de
Biserică și de preoți, de tot și de toate.
Într-o toamnă, o asemenea brigadă s-a oprit și-ntr-o comună mehedințeană.
Au fost mobilizați oamenii. Funcționari ai primăriei au umblat din casă-n casă
și-au chemat pe toți la adunarea de la căminul cultural. S-a umplut sala până
la refuz. Printre cei prezenți era și preotul satului, un om în vârstă, care
tocmai făcuse câțiva ani la ,,mititica”. ,,Oamenii de știință” care compuneau
brigada venită de la raion au vorbit vreo două ore despre ce le-a venit la
gură, batjocorind cele sfinte. Până și Învierea Domnului au contestat-o,
numind-o drept ,,poveste popească”. Lumea asculta consternată, dar nimeni
n-avea curajul să obiecteze.
Când n-au mai avut ce să spună, președintele comisiei, vrând să ducă
bătaia de joc la adresa celor sfinte până la capăt, a zis: ,,- Și acum, îi dăm
cuvântul preotului, să vedem dacă mai are ceva de zis după cele spuse de noi!”
S-a făcut o liniște de mormânt. Toți așteptau să vadă ce va zice preotul, cum
va combate inepțiile și injuriile ce se rostiseră la tribună.
Preotul s-a ridicat încet de pe scaun, și-a rotit privirea peste sală și,
cu un glas puternic, ca de tunet, a rostit: ,,Hristos a înviat, fraților!”
Deodată, din piepturile tuturor, a izbucnit ca un torent năvalnic, răspunsul:
,,Adevărat a înviat, părinte!” Preotul a părăsit sala în ropote de aplauze. Pe
fețele tuturor curgeau lacrimi.
Tot ceea ce credeau că au clădit cei din brigadă timp de două ceasuri s-a
surpat ca un turn de nisip. Orice încercare a lor de a relua ,,lucrările”, de
,,a pune lucrurile la punct” n-a mai avut efect. Zăgazul se rupsese și acum apa curgea liniștită la vale, așa cum făcuse de
veacuri. Oamenii comentau ,,cuvântarea popii”, îl lăudau pentru dibăcia lui de
a demola cu două cuvinte ceea ce clădiseră ceilalți cu sute de vorbe goale.
Cei din brigadă și-au băgat coada între picioare și-au ieșit rușinați pe
ușa din dos. Duși au fost și pe acolo n-au mai dat. Încă o dată Hristos ieșise
învingător!
*
Cuvinte
părintești. Vom spicui în cele de mai jos câteva reflecții ale Sfinților Părinți
privitoare la Fapte(I). ,,Cu ce ar putea să fie mai bune sufletele
decât cu fapte bune? Sau ce poate linişti inima în acelaşi mod ca conştiinţa
unei fapte bune?(…). Faptele bune fără fundamentul credinţei nu pot exista”(SF.
AMBROZIE); ,,Dacă ştii că ai fapte rele în tine, scoate-le din sufletul
tău, în aşteptarea celor bune”(SF. ANTONIE CEL MARE); ,,În toate zilele
să ţinem socoteala cu noi înşine de toate faptele noastre de peste zi şi de
peste noapte şi, dacă cineva a păcătuit să înceteze; dacă n-a păcătuit, să nu
se trufească, ci să stăruiască în bine şi să nu lucreze cu nepăsare, nici să
osândească pe aproapele, sau să se numească pe sine drept, cum spune fericitul
Apostol Pavel, până ce va veni Domnul, Care pe toate cele ascunse le
cercetează”(SF. ATANASIE CEL MARE); ,,Faptele bune dau naştere la fapte
bune, iar cele rele la cele asemenea”(ASTERIE AL AMASIEI); ,,Să nu fie
faptele noastre lipsite de harul Duhului Sfânt. Fiindcă am început să trăim
după legile duhovniceşti şi cereşti, să nu cugetăm şi să nu săvârşim decât cele
spirituale şi cereşti, aşa cum a zis însuşi Domnul Dumnezeu: „Pe cei care Mă
preamăresc îi voi preamări şi cei care Mă vor dispreţui se vor dispreţui“(…).
,,Rugăciunea care n-are roade nu poate fi vrednică de Dumnezeu, fiindcă nu e
însoţită de fapte... Cel ce va da în ziua judecăţii răsplată pentru faptele
bune şi pentru milostenie şi astăzi ascultă cu bunăvoinţă pe cel ce vine la
rugăciune după ce a făcut fapte bune(SF. CIPRIAN); ,,Nu este de nici un
folos să purtăm numele de creştin, dacă faptele nu însoţesc acest nume”
,,Rădăcina oricărei fapte bune este nădejdea în înviere. Aşteptarea răsplăţii
întăreşte sufletul spre faptă bună. Orice lucrător este gata să rabde
ostenelile, dacă va vedea că înaintea lui va sta plata ostenelilor. Pentru cei
care se ostenesc însă fără plată, cade descurajat şi sufletul împreună cu
trupul(SF. CHIRIL AL IERUSALIMULUI); ,,Faptele cele bune sunt rugăciune
primită de Domnul”(CLEMENT ALEXANDRINUL); ,,Înţeleptul să-şi arate
înţelepciunea nu în vorbe, ci în fapte bune”(SF. CLEMENT ROMANUL);
,,Precum sămânţa încolţeşte când plouă, aşa înfloreşte inima când se fac fapte
bune”(…); ,,Sprijină pe cel neputincios, pentru că cel tare n-are nevoie de
tine”(SF. EFREM SIRUL); ,,Leapădă de la tine orice faptă rea, iar fapta
bună şi sfântă îmbrac-o, căci, îmbrăcându-te cu ea, vei urî fapta rea şi o vei
stăpâni”(HERMA).
*
File de jurnal – 25 ian. 1984. ,,Am lucrat la Coloana Infinitului, vol.
II. Din Timișoara am cumpărat cele două volume din 1918 la români. Mărturii.
Dimineața m-am dus la biserică la Bârda, unde am
avut de pomenit, fiind Sf. Grigore. Pe Părintele Ionică Sfetcu îl adusese seara
fiul său, Domnul Prof. Virgil de la București cu mașina. Fusese la spital să
facă operație la abdomen. Medicii au refuzat să-i facă operație. Au constatat
că are tumoare canceroasă. Nu mai avea șanse de scăpare. L-am vizitat. Era
foarte slăbit. Abia mai putea să stea pe scaun. A vorbit puțin cu mine. Mi-e
aproape imposibil să cred că nu-l voi mai vedea. Doamna Sfetcu m-a rugat să mă
interesez cum ar putea să-i scoată banii de la C. A. R.
Sistemul de contracte este înrobitor. Vor avea
generațiile viitoare de ce să se minuneze. Rezum câteva date după ,,Scânteia”,
organul de presă al P. C. R. - ului: Pământul este un bun al întregii
societăți, ceea ce înseamnă de fapt dispariția proprietății private. Terenul
aflat în folosința membrilor C. A. P. și al necolectiviștilor reprezintă peste
12% din terenul arabil al țării. De aici concluzia că acest teren trebuie să
producă masiv. Cine nu lucrează lotul de folosință sau nu dă recoltele
prevăzute pierde dreptul de folosință. Fiecare gospodărie să țină o vacă, cinci
oi, două capre, 1-2 porci, 10 găini, 60-80 pui, 10-15 iepuri de casă. În curtea
casei de 200-250 m² să se planteze pomi și arbuști fructiferi. În lotul
ajutător de 15 ari să se cultive grâu, porumb, legume, sfeclă de zahăr și
floarea soarelui, plante care vor trebui să producă atât încât să acopere
necesarul gospodăriei propriu-zise și să asigure și cantități sporite,
suplimentare, pentru fondul de stat. Pentru 1.000 litri de lapte livrat la
fondul de stat se dau 15 kg furaje la fiecare 100 litri lapte. De la cinci oi
se dă o oaie sau un miel; de la 6-10 oi se dau 2-3 oi sau miei; de la 11-20 oi
se dau 6-7 oi sau miei; de la 20-30 oi se dau 10-12 oi sau miei; de la peste 30
oi se dau câte 4 oi sau miei pentru fiecare 10 oi din proprietate. Anual
trebuie contractat un porc de 100 kg viu de către fiecare familie și 10 kg
carne de pasăre. De la o vacă trebuie să se contracteze 800 litri lapte. De la
cei care au mai multe vaci se contractează tot ce depășește necesarul de lapte
al casei. Anual se dă și câte 2,50 kg lână de la fiecare oaie. Piei se dau
astfel: de la 5 oi o piele; de la 6-10 oi trei piei; de la 11-20 oi 50% din
piei, apoi 60% de la cei ce au mai mult de 20 oi. De asemenea, se vor preda
pieile de porc și alte animale. Se vor preda la stat 3.000 kg cartofi de
familie, fructe după numărul de pomi(5-8 kg de pom). Via din lotul ajutător va
produce pentru stat 50-70 kg/ar. La rachiu e și mai și! După ce ai dat cazangitul,
din ce-ți rămânea dai 70%. Ar veni peste 400 lei/litrul de țuică. Să bei până
dai cu căciula în pământ! Wiscky costă 402 lei/ sticla de 0,750 litri.
Mai zice ziarul respectiv alte multe asemenea, care
privesc ridicarea nivelului de trai, fericirea poporului și atragerea
populației spre mediul rural!”
*
Pr. Prof.
Mircea Chialda. Era profesorul de
Vechiul Testament și Limba ebraică, dar și rectorul institutului. Cred că era
un om obosit, plictisit, copleșit de activitățile administrative. Îi era lehamite
să predea, mai ales Limba Ebraică. Cred că limba respectivă era un coșmar și
pentru dânsul, că pentru studenți…! Mai târziu am răsfoit o gramatică a Limbii
Ebraice a poetului Ioan Alexandru, care o preda la Universitatea din București.
Mda! Era un manual după care puteai să înveți. Se vedea că era scris de un om
care cunoaște materia pe care o predă și știe s-o facă accesibilă. La Vechiul Testament venea rar.
Mereu se iveau alte treburi mai importante!
Omul acela mi-a dat impresia că este
pus politic în funcția respectivă, că nu-i place ceea ce face și că vrea
să se scape de obligațiile de serviciu și să plece acasă. Nu l-am văzut
niciodată slujind ca preot la vreo slujbă. Cred că purta reverenda mai mult din
obligație, pentru că nu avea ce se face.
Ceea ce mi-a trezit repulsie, a fost patima lui pentru fumat. Cea mai
mare parte din timp avea țigara aprinsă în mână. De altfel, mâinile sale erau
galbene de tutun. Fie că era în cabinetul doctoranzilor, fie pe coridoarele
facultății, trăgea din țigară fără perdea. Studenții și doctoranzii străini,
știindu-i patima, îi aduceau drept ,,peșcheș” țigări Kent și băuturi fine, în
special Whisky. Și el nu refuza pe nimeni!
Am învățat de mic, de la părinții mei, că unui preot trebuie să-i spui
,,Sărut-mâna!” Așa am învățat apoi în seminar. La facultate, neștiind cutumele
de acolo, i-am zis Părintelui Chialda ,,-Sărut mâna!” într-o zi, când l-am întâlnit pe coridor.
Mi-a replicat nervos: ,,- Ce, nene, sunt cucoană?!” Am rămas blocat.
Mai târziu, când am conspectat colecțiile revistelor bisericești centrale
și câtorva eparhiale ca să le realizez bibliografiile, am observat cu ușurință
că Părintele Chialda era aproape absent din paginile lor. Câteva articole au
reprezentat ,,opera” lui științifică. Mda!
Părintele Chialda a fost unul dintre profesorii de la care am învățat cum
nu trebuie să fiu ca preot!
*
Ajutoare și
donații. ►În această perioadă, parohia noastră a primit câteva
ajutoare și donații, astfel: Părintele Arhim. Ioachim Pârvulescu, starețul
Sf. Mănăstiri Lainici: 1.200 lei(pentru 40 ex. din cărțile donate
preoților din Protoieria Tr. Severin); Doamna Proc. Iuliana-Carmen Dogaru din
Tr. Severin: 600 lei; Domnul Arh. Horia-Mihai Nicolescu din București și
Doamna Sfetcu Florentina din București, fiică a satului Bârda: câte 500
lei; Domnul Cătălin Moșoia din București: 300 lei; Doamna Maria Enache din
București: 250 lei; Domnul Ing. Marin Zăuleț din Tr. Severin, fiu al
satului Bârda; Doamna Trocan Maria din Lugoj, fiică a satului Bârda; Domnul
Ciolacu Dumitru din Malovăț: câte 200 lei; Doamna Ionescu Floarea din
Câmpina(PH), Doamna Mehedințu Elena din
Brașov: câte 150 lei; Domnul Toma Constantin din Tr. Severin, fiu al
satului Malovăț, Doamna Leonte Daniela din Buzău, Domnul Iorgovan
Anton din Tr. Severin, fiu al satului Malovăț, Domnul Dragomir Mihai din
Baia de Aramă(MH), fiu al satului Bârda, Doamna David Iulia din
Timișoara, fiică a satului Bârda, Doamna Veronica din Brașov: câte 100
lei; Domnul Barbu Constantin din Brăila: 62 lei; Domnul Ing. Dumitru
Mucioniu din Tr. Severin și Doamna Filip Cornelia din Tr. Severin:
câte 50 lei;
Domnul Iorgovan
Viorel din Malovăț a mai donat 100 lei pentru contribuția de cult,
totalizând până acum 120 lei.
Dumnezeu să le răsplătească tuturor!
►Conform hotărârii
Consiliului Parohial, în cadrul acțiunii demarată de Episcopia Severinului și
Strehaei cu titlul Coșul de Paști, am trimis câteva ajutoare unor
instituții, familii și persoane cu situații deosebite, astfel: Parohia Valea
Plopului(PH), pentru cei 430 copii pe care-i are în grijă: 2.000 lei; din
Malovăț: Orodan Claudiu- 400 lei; Pau Dumitru(pentru copil): 300 lei;
Tărăbâc Gheorghița(pentru nepot): 200 lei; Badea Leontina(pentru
nepot): 200 lei; Ștefu Constantin(pentru copil): 200 lei; Căprioru
Ion: 200 lei; din Bârda: Butoi Romică: 200 lei; Duran Gheorghe: 200 lei.
►Am donat 45
exemplare din cartea Viața Cuvioasei Teofana Basarab preoților din
mediul rural din Protoieria Tr. Severin. Valoarea cărților a fost suportată de
către P. C. Părinte Arhim. Ioachim Pârvulescu, starețul Sf. Mănăstiri
Lainici.
►Am început să donăm
câte un exemplar din Psaltirea publicată de parohia noastră familiilor
din parohie, cât și persoanelor din afara parohiei, care au ajutat parohia
noastră cu cel puțin 100 lei în perioada 1 aprilie 2022-31 martie
2023. Tipărirea a fost posibilă datorită donației făcute de Doamna Dr.
Mihaela-Aritina Ionescu din Curtea de Argeș. Deja am trimis în afara
parohiei 135 exemplare.
►În ziua de 18 Mai
vom face o vizită la Azilul de bătrâni de la Vânjuleț. Vom duce masa de
prânz, o cositoare pe benzină cu fir și un uscător automat de rufe de 10 kg. Domnișoara
Bordeiașu Rodica-Ecaterina din București a donat deja 600 lei pentru
masă. Vom reveni cu amănunte.
*
Publicații. În această perioadă
preotul Dvs. a reușit să mai publice câteva materiale, astfel: ,,Scrisoare
pastorală” – 489, în ,,Observatorul”, Toronto(Canada), 4 apr.,
2023, ediție și on-line(http://www. observatorul.com); ,,Scrisoare
pastorală” – 490, în ,,Moara lui Gelu”, Baia Mare, 1 apr. 2023,
ediție on-line (http://moaraluigelu.blogspot.com); în ,,Observatorul”,
Toronto(Canada), 4 apr. 2023, ediție și on-line(http://www.observatorul.com);
în ,,Bibliotheca Septentrionalis”, Baia Mare, 4 apr. 2023, ediție
on-line (https://ebibliothecaseptentrionalis.wordpress.com); Pr. Dr.
Gheorghe Paschia, în ,,Armonii Culturale”, Adjud, 5 apr. 2023,
ediție on-line(https://armoniiculturale.ro); In memoriam: Adrian
Păunescu, în ,,Armonii Culturale”, Adjud, 7 apr. 2023, ediție
on-line(https://armoniiculturale.ro); Ion Notinaru, în ,,Bibliotheca
Septentrionalis”, Baia Mare, 13 apr. 2023, ediție și on-line(https://
ebibliothecaseptentrionalis. wordpress.com); Prietenie surogat, în ,,Obiectiv
mehedințean”, Tr. Severin, an. XXV(2023), nr. 1174(6 apr.), p. 12; Codrule,
codruțule! în ,,Obiectiv mehedințean”, Tr. Severin, an. XXV(2023), nr.
1175(13 apr.), p. 12; Titanicul vremii noastre(I), în ,,Obiectiv
mehedințean”, Tr. Severin, an. XXV(2023), 1176(26 apr.), p. 12; Proverbele
– oglinda lui Dumnezeu, în ,,Răstimp”, Tr. Severin, an. XXVI(2023, 1, pp.
30-36.
Parohia noastră a publicat cartea Psaltirea(238 pag.) pentru a
dona-o familiilor din parohie și acelor credincioși din afara parohiei, care au
ajutat-o în ultimul an. Textul este cel stabilit de Sfântul Sinod al Bisericii
Ortodoxe Române. Tipărirea a fost posibilă datorită ajutorului dat de Doamna
Dr. Aritina-Mihaela Ionescu din Curtea de Argeș.
Avem bucuria de a pune în mâna cititorilor una dintre cele mai răspândite
cărți, din care au citit generații și generații la bucurie și la durere, la
necaz și la vreme de-ncercare, în momente legate de viață și de moarte. Este
una dintre marile capodopere ale literaturii universale, dar și cea mai citită
carte a Vechiului Testament. În ea găsim rugăciuni profunde și răscolitoare, în
care se regăsește fiecare muritor, fiecare dintre cei care cred în Dumnezeu
și-I caută ajutorul.
*
Zâmbete. ☺Un ascultător: Acum,
în capitalism, mai poate fi actuală vechea deviză leninistă: ,,Învăţaţi!
Învăţaţi! Învăţaţi!”? Radio Erevan : Da, dar în forma: ,,Înhăţaţi! Înhăţaţi! Înhăţaţi!”
☺Un copil: Când e timpul cel mai potrivit pentru culegerea merelor? Radio
Erevan: Când doarme paznicul! ☺Un ascultător: Cine a fost Cristofor Columb? Radio
Erevan: Primul socialist: nu ştia unde merge, habar n-avea unde se află şi
toate acestea pe banii contribuabililor. ☺Un ascultător: Ce este statistica? Radio
Erevan: Este ceva asemănător costumului de baie: arată multe, dar ascunde
esenţialul!
*
Excursii.
Pelerinaje. În ziua de 11 Mai a. c. organizăm o excursie – pelerinaj pe următorul
traseu: Bârda-Malovăț-Tr. Severin(catedrala)-
Cerneți(mănăstirea)-Strehaia (mănăstirea) - Gura Motrului (mănăstirea)-Craiova (orașul, catedrala, mitropolia,
Seminarul teologic, mănăstirea Coșuna, mănăstirea Jitianu)- retur. Costul: 60 lei/persoană. Așteptăm
înscrieri.
*
Spovediri. Împărtășiri. Cu prilejul Sfintelor Paști s-au spovedit și s-au
împărtășit, în zilele rânduite și nu numai, la biserică și la domiciliu: 1+1+2+39+74+156+2=275 enoriași. Dintre
aceștia, 151 au fost copii.
*
Procese. Procesul pe care
l-am avut de mai bine de un an cu Primăria Malovăț, Comisia Locală de Fond
Funciar și Comisia Județeană de Fond Funciar, prin care solicitam restituirea a
17.800 + 10.000 + 800 = 28.600 metri patrați de teren, s-a terminat. Parohia a
fost reprezentată de preot, instituțiile celelalte de juriști. Rezultatul:
parohia a avut câștig de cauză, cele trei pârâte fiind obligate să pună parohia
în posesie, să elibereze titlul de proprietate și să achite parohiei 1.000 lei
cheltuieli. Cele trei s-au plâns Tribunalului Județean că au luat bătaie. E
dreptul lor! Mergem înainte! Precizăm, ca o paranteză, că de-a lungul timpului,
preotul a avut mai multe procese, atât personale, cât și ale parohiei. Până în
prezent n-a pierdut niciunul. Ce-i drept, și el era mai tânăr, dar și zmeii de
atunci cu care se lupta erau mult mai mari și mai puternici decât cei de azi.
Oricum, este de-a dreptul înduioșătoare opinteala celor trei oponente de a răpi
cu orice preț un bun al bisericii! Când vrea omul, găsește soluții; când nu
vrea, găsește pretexte. E și cazul de față!
*
Apel. Rugăm respectuos pe
toți enoriașii parohiei noastre să binevoiască să curețe mormintele celor dragi
ai lor. Cimitirul este ca o carte de vizită a unui sat.
*
Anunțuri. ►Începând de la 1 Mai, slujbele din duminici și
sărbători vor începe la ora 8;
►În ziua de duminică, 21 Mai, ora 11, în incinta bisericii din Bârda va avea loc
licitația terenurilor parohiei din Bucium, Dealul Corbului, curtea bisericii și
cimitirului din Bârda; în ziua de duminică, 28 Mai, ora 11, în incinta
bisericii din Malovăț, va avea loc licitația terenurilor parohiei din Ogașul
Barbului, curtea bisericii și cimitirul din Malovăț.
*
Program. În cursul lunii Mai
avem următorul program de slujbe: 6 Mai(Bârda-Malovăț); 7 Mai(Bârda);
13 Mai(Malovăț-Bârda); 14 Mai(Malovăț); 20 Mai(Bârda-Malovăț);
21 Mai(Pomeniri dimineața la Bârda: slujbă la Malovăț); 25 Mai(Bârda,
slujbă; Malovăț, pomeniri la ora 12); 27 Mai(Bârda-Malovăț); 28 Mai(Bârda).
În restul timpului, la orice oră din zi
sau din noapte, preotul poate fi găsit la biserică, acasă, la telefon: 0724.
99. 80. 86, ori pe adresa de e-mail: stanciulescubarda@gmail.com.
Sfintele Paști cu sănătate, pace și bucurii în casele și în sufletele
Dumneavoastră! Hristos a înviat!
Pr. Al. Stănciulescu-Bârda
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu