FERGHETE - MERE PADURETE 77 (NECENZURAT/NECORECTAT/NEEDITAT)

 

MERE PADURETE 77

 

Viața mere înainte, cu tandrețe și, cu Mere pădurețe, în noblețe și, cu gentilețe. Spectacolul e pe măsură, când nu te joci, cu scrisul și scrii opera omnia.

- MENIU EUROPEAN de Ben Todica, versuri SORIN POCLITARU - Un clip recitare la versurile poetului intitulate: Meniu progresist ~*~ Mă bucur foarte mult iubită UE / Că ne îmbii cu zeamă de gândaci, / Că după rumegușul de copaci, / Ceva mai bun, eu mă gândesc că nu e.

- Ce faci, tu Bădiță Ben, e sănătate cu stil, e o veghere-supraveghere asupra mea, în lumea rea, că-n ea trăiesc, Doamne, de păcat trăiesc (de fapt fac pe dracu ghem) Neică ăla nu mi neam care nu-și apără pâinea de o ființă a neamului! Iancu jianu fain le mai zice cu Mândrie și pedeapsă, că: "că ce am eu de făcut, nu-i lucru de femeie, incredibil, dar de Hortensia- Papadat Bengescu e, bărbate Todică e. Sunt ca lupul încolțit de câini. Dacă nu există foc, cu o gură, pahar, de apă, îl sting (vorba vine, că: mai ușor se domolește câteva, bai fiind, când e flacără, că se agravează baiul, hazul cu necazul). Dacă nu-i poți seduce, mințește-i, că nu-i păcat, Sfântule, șef sector suflete! Iarna, când vine, vine să ne întrebe, că nu-și leagă cățeaua, ne întreabă, Benule, că noi ce-am făcut astă vară? Ca-n Iancu Jianu mai cu drag caută păstorul la oaia rătăcită.

- Mulțumesc mult! Cred că data este eronată.

- Bravo amânduror!

- Am văzut apoi: Băiatul și lupii, fascinantă poveste. Pildele sunt premiu în aur Roșia dacă Felix. Care ți doina/ zicerea: vorba dulce? Și o fiară,"COLȚ ALB" O POȚI OBLIGA, EDUCA-DRESA, SĂ FIE MAI ABITIR CA UN OM, NU CRZI, Ben Men? E șocant/ ciudați, cum trăiesc românii, acești oameni, ca cei mai iubiți pământeni, eco și bio oameni pentru oameni, niște meri pădureți, sănătoși țărani încăpăținați, în bine. De orice orori social-umană, să ne fie rușine, zice Ezekil. Ține predici despre justitie, tu Ben Men ce zici ca uman Todică ce zici, omule cumsecade? Zice Miha lui Cristina -Ioana de-a brânzei (Ioan Mureșan și Ileana Vlaicu de a Ursului:

- Îmi cere chirie, deși mi cumnată, plus, că zice să-mi caut chirie și să nu mai stau pe Aleea Piana, în blocul R14 ap35, vorbește vorbe rostite și urâte, porcoase, buruienoase, de ciuf, de ciufu și batjocora." O tânără a arătat mai mult decât își dorea atunci când a vrut să-și impresioneze prietenii cu aptitudinile sale fizice, în public.

-"Vichi Chira, Gordona și eu zic lui Dănuț, bărbatu-meu:

- Mai tacă-ți pizda, dronga, de gură!". Timpul meu, că vrei, că nu vrei: anii mei, că vrei, că nu vrei, anii lui Vica și anii mei, nu te grăbi, să, să-mii iei, pișcher, șmecher, nu te grăbi să-mi iei, că anii mi-s grei. Omule ești un fioros cu suflet în exprimare sacră ca mine din Vatra satului râmnesc cu ținută: modest și artist, dragule, o poamă bună, din Edenul Maicii Precestă/a Maicii Domnului/ paznic de far? Un neoș, frumos.

- Ai un bonus în limba lui Iisus, blondul din Dacia-Felix. În splendoarea artei de împliniri, cu propriile strădanii și străluciri!

- Putini roibi sunt precum al dumitale/Multi dintre ei n-ajung decat la poale...

Zbor cu gândul, roibul vieții,

Cu aripile-aurite

Și cu graiul omeesc,

Pelerin pe drumul artei

Precum însuși Făt-Frumos

Prin vremi mândre și străbune.

                                     (IM-G)

*

Mușchetarii cei trei evangheliști unul pentru toți și toți pentru unul, că, chiar așa de ce ne debarăsăm de un bine necesar; de ce nu-s eliminați de pe muchie de cuțit ca pe Beniuc-chivără roșie, cu mărul de lângă drum și Creangă din amintiri din copilărie/Ivan Turbincă, Dănilă Prepeleac ecccetera, eccetera...? Snobi și zombi mai pot fi unii zi aici și bolunzi, se joacă  cu instrucția și educația, cu cei 7 ani de acasă, cu simțămintele, cu socio-umanul.

- Toți am avut vise, speranțe, amintiri și trăiri, toți ne-am avut copilărie și adolescență și deabia apoi maturitate și ne trăiam trăirea, amărăciunea și dezamăgirea ne trăiam, în clipe, în cioburi de oglindă, zboruri. Nici stilul, nici momentele nu ne-au fost inspirate..., ușoare. Sufletul dezolat, cu deziluzii, se ridica, în aminozități... și iluzii. Cu bine!

- Eram ca un bun blând trăind ca chercheliș, cu gaz pus pe foc. Vica, în splendoarea dragostei, a găsit o cale, adică? M-a găsit pe calea ei? Putin joacă șah-mat, cu moartea, în cenușa imperiului rus, un cristal al omenirii oarbe, în orbitor catastrofico-apocaliptic. Rusia curteaza curva de consum, o fefelegă, mârțoagă-curvească-tefeleagă domnișoară cu vorbă lungă, târfă cu sifilx/cu boală muierească. Puțin sifilis Rusiei bandite ca Stalin. Eu, cu Vica eram europeni, cât nu cosea, tăiam, iarbă la câini, că noi, în splendoarea ierbii făceam dragoste la zero grade, în pledoaria ierbii, cu nota zero la purtare (încătro mă îndreptăm, cu farmecul, cu Dumnezeu, în dreptul de a fi, cu ce eram eu, nu-i așa?)

- În Germania filmul „Winnetou este interzis”! Motivul...?, din care ocazie?... Filmul ne-a încântat copilăria.

- ...pentru ca-i numeste pe indieni Pieile Rosii?

- Ce vrei să zici, că nu-i rasism că nu sunt neghiobi și zombi, mai e Zoro?, luptător pentru libertate, mai cu cioflingari? În timp de război, era loc de mizerie, de lacrimi era vorba de existența, scepticismul și totuși se visa la oportunism și optimism, cu frăție și dreptate, dar ce se concluziona? Ne consolidam și ne refăceam armata și, în 1918 ne optimizam. Marcel Fontaine ajunge, în România cu rușii îmburgheziți fanarioți, un fel de mojci îndobitociți, un fel de ștergo-mergo, a fiece fără noimă. Totul și-n tren era de o veselie buimăcită-babilonică, de parcă era la balamuc, sanatoriu de bolunzi, în vremuri de război, de front. Moartea cuiva te implică cum m-a implicat Vica pe mine murind și nu-i glumă, ci o tiranie, o glumă prostă a vieții (cum să implic, cu valoare, care excelează prin aptitudine). Tu, mai tragi, cu praștia/ ca Robin Hood, trag cu arcul și performer sunt, în reper de cer sincer, sar calul, în eter? Arunci cu vorbele? Ce-i catrastrofal ca plin de ideei? Eu. Cum să comunic cu mătăluță?, cu dumnevoastră? Ce mai ai de făcut la școală? Vica n-a fost o capricioasă/ răsfățată, după cum bine știi ca o lele bârfitoare pe marginea șanțului. În fiecare dimineață era dotată cu tandrețe ca pădureață, Vica. Cum e Ming înainte de a merge la școală?

- La ce scoala?

- Mai ușor e să evadezi din închisoare, decât să chiulești, să fugi de școală/ de vaccinare ca colegul Grigore Stupariu, din Șieu-Măgheruș (B.N). Dumnezeu a creeat o ființă, în pântecele, lui Vica asemeni celorlați prunci, a creeat-o, a luminat-o, cu vestea cea bună, cu Daria Aranghelul Gavril a luminat-o cu lumină lină, toată casa o umplu. N-a fost distanțată, Vica, față de copiii ei, că pe toți i-a iubit matern și niciodată nu i-a părăsit o clipă, c-avea eternul ei socio-uman ca mamă, în limba română. Nu ziceai, că Ming e profesoară?

- Ming e Economista / Contabila, are si calificare de Educatoare insa acum suntem pensionari amandoi.

- Vica lasă-mă să te iubesc, că eu dragă Vică ce mult te iubesc, întru nimic nu greșesc, că eu Vica încă te caut, că te iubesc, te iubesc și te iubesc. Eu, nici, în cer, nu-s sincer fără reper, că de anume, cu tine, Vica - aveam propriul nume, că numele, îmi aparține prin lume să mă lumine de anume, cu renume. Ne poluează planetar noi și noi întrebări: nedumeriri, că și mâine e o zi: până când fără conotații sexuale vom mai exista bio și eco-sănătos?

- ...Noi știm cine a plâns peste țară, cu lacrimile țării noastre...

- ...în splendoarea artei de împliniri, cu proprii strădanii și străluciri!

- Multe Felicitări pentru viziunea de ansamblu a tot ce vorbește sufletului, esteticului din jurul nostru, Cu stimă, MRC

- As da orice sa mai fiu odata sarac proiectionist la cinematograful din Ciudanovita si sudor sau electronist la mina.

- Tinerețe dragă de ce fugi, în grabă? Savurăm suficient fluxul și refluxul întreții și a vieții? Care ni rampa de lansare, române, a limbii române, a patriei fagure de mire, cazanie care țărane, țăranii pe vatra lor cu artă o cântă, nu-i așa, benule, men phonex și vulturi, avis raris, carpatic din mioritic și carpatic pragmatic, din epoca de aur, de faur, din etimologic? Prin TVR Cristina Soare ne ușurează o seară plăcută și eu luând-o de pe Piana, prin micul porcule, nu pe la pasaj și, mai departe pe la semafor pe zebră, în stația de la Minerva ca să merg la Hematologie (aici era internată Vica la Dr. Radu Ztenga, un doctor cu stil) pe lângă biserica Sf.Petru de pe Moților, și-n cart. Mănăștur, coborând din apă. 35, c-aici stă Teodor -Flaviu Celemen domiciliat, în Andaluzia actualmente. Minunată emisiune, Benule, tu, chiar de anume, ce părere mai ai de cum mă exprim cu înălțimi și profunzimi românești apriliene, țării cu reper de cer grăind profund ca un păstor molcom și blând (ce mai și cum mai pilduiești bădică, Ben Todică, din Iezer, Puiești, men? Sàmpetreanul, deja clujean, fost angajat ca mecanic la Herbac-Clujana, după ce a locuit prin Spania, Valencia și ca pensionar reântors, în Cluj, m-a vizitat, în Ciubăncuța minunându-se de ce liniște e, în Ciubăncuța natală a lui Vica. E ceva natural, că nu există stres fonic și e bine mersi. Totul e cu-n fain, fain-făinel-voincel. La noi, îi mult șarm și altruism.

- Lucrurile-s așezate la noi. Viață e mai tihnită.

- Măi Ben Men! Eu să știi, nu vreau să încurc istoria, asta, să știi, vorbă lungă! Ești modest și impardonabil.

- Vă invit să ascultați ediția de astăzi a emisiunii RADIO DIASPORA 2022 și să citiți în anexă cea mai recentă apariție a ziarului VIAȚA NOASTRĂ, pe care le puteți trimite și altora. (VM)

- Ești un fabulos băiet fiind băieții ca Bădița Mihai Eminescu, părintele limbii române. Mă întrebi cum să luăm legătură, cum am luat deja legătura și cu un Radio'-internațional prin telefonul mobil pe care și scriu, domnule Măier Viorel. Servus! Cu bine!

- La noi e mult tam-tam.

- Oricum nu tot, îmi iese, în pasența șahului. Dacă mai poți mai trimite-mi, că-mi place emisiunea radio Diaspora Anima. Mulțumesc. Cu bine bun român ce ești, dragule!

- Omule ești un prost cu suflet în exprimare sacră ca mine din Vatra satului românesc cu ținută: modestă, deși într-un fel și artist, dragule, o pomă bună, din Edenul Maicii Precestă/o Maică a Domnului/paznic de far?

- Timpul meu, că vrei, că nu vrei: anii mei, că vrei, că nu vrei, anii lui Vica și anii mei, nu te grăbi, să, să-mii iei, pișcher, șmecher, nu te grăbi să-mi iei, că anii mi-s grei. Vizionează„”Nașul” SRS în lacrimi: ”Iertare evrei”” pe YouTube.

- La Radio internațional Buc. înregistrarea am făcut-o telefonic. Servus! Cu bine și sănătate!

- Dragă Viorel și Ben și dragi romànii mei dragii, ce să vă spun? S-a râs de" cumințenia pământului, Nicolae Ceaușescu, șușteru pilduitor ca Viorel din Sâmpetru-Almașului, își sfătuia, ca un Petre Petre a lui Rebreanu și Ceaușescu se sfătuia/pilduia ca Iisus, în pustie, deșert, cu românii lui, dar, cu toată meritocrația sa, l-au luat, în derâs și suedezii și înrăiți... nu i-au acordat cu noblețe și omenie premiul Nobel, Nobelul acest sfânt Eminescu mai inteligent ca și corupții, tagma jefuitorilor/ împuțitul Putin Un terchea-Berchea, un cacă-n drum și deabia apoi cu torentele fuge-n tufă/ după ploaie cheie este, (știi cum sunt găgăuții ciuflii și batjocorile, buruiana, holbura se tin lanț. 

- Duș la Tokyo.

- Iată o zi frumoasă de sărbătoare. Ca de Românie dodoloță, tainică, profundă și măreață-mare, fără covid, corupție, în socio-umană ecuație, cu algoritm, în ritm, sens de dans și încovrovrigație- șmencorație și jele, că bunele bonus, în har de liniște, pâine și pace, în univers, în verde albastru premers, cu școală de dincolo de școală națională iubire să ne..., înălțime de pe orizontală pe verticală, cu roșu trandafir, cravată de pionier, ca fiu a lui Veronica și Dragomir, Pavele ca din Banat Făt-Frumos îmbucat, hăt tot aur cenușiu-luciu curat și luminat ca de om așezat și de Dumnezeu botezat harnic, pragmatic și bun praznic și sănătos încăpățânat în bine, român între români, pentru români și între străini, fain făinel dialectic frumos la suflet ca Hristos: pace și pâine, a limbii eterne-materne române ca, zânele care o cântă pe la vatra lor țăranii și pretutindeni, liturghie de pace, în spice, leac și peste veac romànii între oameni pentru oameni sănătoși încăpăținați provita cum se cuvine, pentru bine.

- Felicitări! Frumoasă curgere! Pentru fata popii Smărăndescu am un cal Bălan și un sfânt Nicole.

- N-am răgaz, dar mai am, măiculiță, Doamne, ce scrie! Trăsni-ar pe trăsniții care mi-au blocat facebook-ul!

- Vizionează „MENIU EUROPEAN de Ben Todica, versuri SORIN POCLITARU” pe YouTube.

- De ce aș scrie vorbe de clacă (de prisos și cu ponos, în loc de folos?) Domn Mircea Petan și editor Voichița Vereș, cu cât tipăriți un roman de 450 p ?. Care-i emailul editurii?

- Astept un...

- FLIGHT by Ben Todica, poetry VALENTINA TECLICI - Poetry clip: Flight ~*~ I’m like a bird / with an arrow in her wing. / My blue flight / is song, willpower, / beliefs, joy and dreams. / My cage with open windows / is like a necklace / around the Moon’s neck. / Freedom is priceless, limitless. / I can’t buy or sell it, / I can’t receive it or give it. / It’s just a state of mind.

- Viață e o construcție care trebuie consolidată. Să ne străduim pentru un herup financiar. E o dragoste și dor-provocare. Putem fi fără prejudecăți ori e doar o metaforă, un fel de politică fantastică ca la Mic dejun, cu un campion, cu Zeica Daniela Buzura ca albatrosul lui Bodler, plin de gesturi artistice ca liturghia de pace, din spice. Ca Mowgli eram un copil a junglei umane. Ca scriitor trebuie să fii creativ, intuitiv, artist fantezist. George Anca zice, că noi doi ca pocăiții ne-am spovedit nobil și sublim, unul la altul, după cum știm, că știm și nu doar, că ne-am preface ca să dăm impresie artistică ca gagica, Doina Drăguț de la revista Constelații. Daria și Marian Teci merg la Dochia Terheș, Octavian Mureșan din Valea-Uănții, Ceaca-Zalha, Sj, că fata lor Ana care stă, în Dej Teci așa a zis: ginerele, concubin, precurvar nu esti - că nu-i lui Daria soț legitim/ legal, intim, cu cununie la primărie și la biserică. Scriem și noi ca ardeleanu transilvan plămădit, în București cu o unguroaică, slujnică din Cluj-Napoca, scriem ca bijutierul limbii române Tudor Arghezi/ Tudorescu, scriem potrivit, cu cuvinte potrivite și meșteșugite adăpați la izvorul științei cunoașterii și cine..., cine și de unde mi-s și io, și dacă nu mai comentez ca acea lele, la căminul cultural, când fecioriru-su piuise, în timpul jocului:

- "De unde mi-s io" și mamă-sa ca arsă luând-o gura pe dinainte:"I-a de-aici, din curul meu" și cinstită (ia, de-aci prin flocii mei te-am fătat", zise răspicat și firesc, omenesc- mama, sincer, îi replică, reamintindu-i de originea, de născătoarea pe unde născu pe fiu-su. 

Despre Om-uciderea lui Eminescu am citi mai demult, în săptămânalul de cultură din Cluj Tribuna și, în ce a scris alduitul și binecuvântatul Ben Todică, încrpind chiar un scenariu de film, cu curtea sanatoriul Suțiu și lovit cu cărămidă știam apoi, că n-avea sifilis, boală. Apoi ce mai știam, că nebunul n-a fost bolund, ca atare nebunul n-a fost nebun că de ar fi fost acest geniu, cum ar mai fi scris, în ultimele zile de viață, înainte chiar de crima cu premeditare, domnule profesor, Dan Salapa? Fără a avea sifilis/boală muierească, și totuși i sa injectat mercur, intoxicându-l pe marele Eminescu. Si cum am vorbit: i-o dat banii pentru lemne lui, că l-am văzut pe Marin a lui Valentin Mureșan, l-am văzut pe la Căprioară pe la bolundul ăla...Pe la înțărcat a Clujanii care cu drujba pornită, în mână o fugărea nebunul pe mamă-sa avànd-o, în mână, în mână zbàrnăind și fugărindu-le prin ocol și pe nevastă'sa Maria Chira, le alerga prin ocol zăpăcindu-le și speriindu-le, cât ocolul.

Iată o zi frumoasă de sărbătoare provita limba română, cu îndemână pur și simplu eternă. Ca de România conștiință dodoloță, profundă tainică, de baladă măreață și mare, în preplin de bucuroasă și entuziastă sărbătoare. Fără covid și jale, în cale, spre viață și adevăr, spre Luceafăr-Hristos luminos spre frumos, ca-n bonus Iisus, în culori laborioase de neliniște, în har pe altar de soare, Dumnezeu, în sfințenie, cu har ne înmulțește, în dar de dar de plai munte, deal, cu Ardeal transilvan-someșan să nu trăim Inutil, în van ridicați de pe orizontală, iubire pe verticală magna cum laude verde albastru ca iarba și cerul nostru, laudă de zestre, după cum pe românește se grăiește, în școală de dincolo de școală, cu conștiință și ștință, conștiință, în magie și energie națională, eco-socială, că nu-s un coate goale, ci tradafir, din Transilvania, Pavel de România fain fănel voinicel nepot a lui fătu Viorel, fecior a lui Veronica lui Horlău, și a lui Dragomir din Sâmpetru-AlmăȘului- altarul soarelui, raionul Jibou, că nu-bou, să-am pe limbă/ tăvălit în splendoarea în iarbă, doar la a sudului comoara, proștii-n gură mi-s îmbuibați și ca Pavel din Banat eu sunt cel mai fain și senin, cinaș băiat, aur  enușiu strecurat, de deochi cu apă neînceputâ, în mare artă descântat, c-am fost și eu ca Nică Creangă la furat mere dulci/ pădurețe, eco, cu noblețe la, de minune, cu înțelepciune, am fost furat ca teleleu și te-her-gheu, mai deocheat, în sat ca Avram Iancu tribun, cu fluierul pe Horaiță, uliță fluierând nebun, pragmatic și harnic, în limba română bun praznic și peste veac bun de leac. Lumea-i pe val, dragilor! 

- Telefonu s-a prostit, prietene, că mi-a expediat, Doamne sfinte corectat Arhiva de folclor de pe Republicii/ Gheorghe Bilașcul nr.9 se numește, nu Ioan Munteanu, ci Ioan Mușlea înființată, în 1936. Sunt ca un stejar în ploaie, cetățean cu  cinste, demnitate și omenie, în Românie, de Romànie dacă felix-străbună, cu îndemână, maternă e.

- CARTE POSTALA de Ben Todica, text in dialog Melania Rusu Caragioiu. Un fotoclip dialog carte postala intre doi prieteni din poli opusi ai planetei TERRA. Noi, cei care suntem în vârstă putem aprecia perfect viața noastră și cu oarecare aproximație viața unor cunoscuți de ai noștri, sau viața în sistem social de care ne-am izbit.

- Nu-i vorbesc, c-aș fi prost umblând după cai verzi pe pereți.

- Mi-e dor de o carte poștală care să-mi aducă vesti despre copilul care am fost... Gânduri bune, stimate Domnule Ben de Australia! Pe aici nu avem canguri in pădurile  noastre ajunse umbră; doar popândăi furând corect politic. Eu - la mare la Tomis. Apa de catifea. Soarele de plumb. Sufletul - pescăruș. (O, ce-a făcut un regizor recent din Pescărușul pe scena Naționalului! Norocos că Anton Pavlovici nu știe...) Vreau la munte. De ce oare omul nu-i pe de-a-ntregul mulțumit acolo unde este? Dimineața înot și îmi cânt La mer de Moustaki: La mer m'a donne sa carte de vizite/ pour me fore  ne t'invite a voyager... (carole bionnet)

- Am fost programati de mici creativi si cand ni se ia aceasta functie paralizam.

- Mult Iubite și Stimate Maestre Ben Todică, Vă mulțumesc mult pentru această ,,carte postală” primită, cu viziune terestră, citită și răscitită de mine cu ochii și sufletul. Gândesc cu pioșenie spre Dumnezeu care vede toate cele văzute și nevăzute și le ocrotește și le cârmuiește intâmpinând forțele răului care s-au infiltrat în unii oameni, La scară infimă, față de imensitatea celestă Dumnezeiască, DAR TOTALĂ PENTRU NOI OAMENII, potentații lumii terestre au imensitatea de gândire proprie sau indusă și in loc să o foloseasc pozitiv și să infiltreze în sufletele bieților ,,supuși de o manieră nouă”, ei induc prin toate mijloacele tot bagajul negativ care otrăvește conștiința. O conștiință otrăvită cu indemnurile lor dictate de cel rău la care se închină. Legile vieții sunt date peste cap. Scânteia din suflet a copilului pur, pe care fiecare trăitor o poartă cu sine, este deseori adormită și bietul ins este purtat haotic după ,,legile negre” impuse sau sugerate despre care spunem că sunt ale diavolului. Natura, așa cum poate și ea, vine în ajutorul viziunii noastre impâclite, oferind clipele de destindere și frumos, pe care cu greu le putem savura, având în suflet bagajul grijilor și spaimelor. Vă mulțumesc mult pentru acest youtube, fotoclip luminos. Cum foarte frumos demonstrați, totul este luminos prin  existența mediului natural, prin adevărul care spune că munca oferă vindecarea sufletului și a minții și prin dorința de a ocroti necuvântătoarele, din care fiecare își are rolul său, Acest microfilm a entuziasmat toate sufletele din casă și pe ai noștri mai răspândiți prin lume și a așternut o stare de bine și gânduri mult înseninate. Din nou multe mulțumiri, multe îndatorări din partea mea și doriri de pace în această lume bântuită, Cu mult respect, Melania Rusu Caragioiu

- Limba română grăiește prinn eleganță și prin conștiință. Mere lupu la popa să se des spovedezcă și la un moment dat îi zice: "Dar eu n-am veniit părinte ca să mă laud.". Mi-a citit serios din Mere Pădurețe și-mi zice:

- "Pavele ai divinizat-o pe Vica și aista e o eternă problemă." Semne că se întâmplă ceva grav cu Regina Elisabeta. Familia Regală britanică s-a adunat la Balmoral - adevarul.ro. Zice de nemurire, dar ce-I nemurire, constructiv, în ce consta, inededitul, trenule mașină mică? Drum bun spre eternitate! Eu sunt din zodia font/balanță cu echlibru social-uman.

- Noi n-avem nimic, suntem varză (Florin Busuioc actor) M-ați sunat?

- Am dreptul de a fi român. E firesc să mă laud și firesc e să fiu lăudat, că munca cinstită trebuie, pentru artă plătită, dat drept de autor nimeni nu m-o dăruit, onorat. Cum zice și Sorescu s-a născut Eminescu ca să se ni se numească soarta, limbă românească, adică străbune dacă să ne fie limba latin senină-rimànă pe suflet de poet săpână în chemarea de dragoste străbună, dragoste de viață, conștiință, în drept de a fi, cu drept, în drept de a fi ca dreptul de a te naște ca genialu Domn Savaot Eminescu, că el ni soarta limba română, pâine de toate zilele (Acuma le mai călăresc, Salut! Sar ropcii, copiii, în jocul minții, că șahul e un joc cu duh al adevăratei tale valoare scrisul, cu fix-pixul.

- Ce știi de Bau-Bau, în pădurea de idei?

- E multă viață, în Ciubăncuța noastră, cu pasiuni și multă dragoste, sinteză. Daria a făcut bulion și arian:

- "Eu n-am stat un fir", iar lui Brezoi i-o furat calul, i-a dispărut, iar Geani băgându-se, în vorbă, în Las:

- "Mă o mers și el, în Las Fierbinți o mers la Bobiță, la crâșmă să-și și cumpere țigări Mărășești/ Bucegi. Viața e o competiție, în limba romànă.  Dragomir, își întinse aripile vânjos de țăran și pur și simplu. Prin calificarea la locul de Muncă devenise explicit și om de calitate al muncii, devenise asemeni conducătorului iubit Ceaușescu, devenise între oameni muncitor de calitate ca Ioan Miron, sâmpetrean la Clujana, mecanic care repara defecțiunile ivite, survenite, în procesul muncii, sâmpetrean mai murg roib mai tânăr, în pricepere maistru ca un Marcel Proust /Van Gogh. Sunt nativ. Nu-s distructiv că-s Renoir, în negația-negației.

- E vorba de sănătate și noroc, comunicare. Iepuraș pe imagine, are ceva de la creierașul, ce te gestionează..., chestii-parachestii:

- "De ce trece iepurele dealul, Ardealul/ de ce duce câinele ciontul/ osu-n gură?

-  Lumea-i pe val, dragilor! Vas. Discut mult și mă desfătare, cum rar, cu sâmpetreanul neaoș, fain făinel care până mai zilele trecute, când s-a întors, în Cluj, a trăit vre-o 20 de ani, în Cluj. IOAN MIRON MI-a zis telefonic sincer și cu reper de cer:

- "Pavele, tu, nu ești un om oarecare." Profesoarei de română ia-m spus de Răscola lui Liviu Rebreanu și personajul Petre Petre și Nadina. Un istoric, cu barbă Nicolae Iorga zicea, pentru mine, nu era mai importantă lupta lui Napoleon la Waterloo ca lupta de la Rovine... Țuțea; Dacă nu m-aș fi născut de naționalitate română, eu dragule tot romàn mă făceam, zice cu sentimente, râvnite și simțire profundă de limba română, aiasta/ asta zice românul ca român. Tu, trebuie să-ți pui întrebarea dacă regreți te simți vinovat, că ai rațiune, cu înțelepciune și, cu pasiune în echilibru minții cu prezență și conștiință. Îmi place cum ai vorbit la radio diaspora Anima dor de dor Israel, vorbind, cu domnul director. Viorel Maer, cu inteligență și eperimenta ca un român pozitiv și perspectiv al limbii române-felix comoară rară străbună, cu adevăr și viață luceafăr-Mihai Eminrscu.

- Debarasează-mă de balast artistic.

- Vorbiți cum rar despre limba cea română, ați avut și ai miere-ngură ca Ben Todică/ Melania Rusu, vorbind ca Țichindean gură de aur/ înțeleptul Pepelea despre graiul care-l grăiesc sugând sân femeiesc românesc, cu arome și vitamine pitorești de povești, domnul Viorel, Viorel ca bunicul, un pitoresc din Sâmpetru-Almașului, și, un sfătos pilduitor ca Iisus de moarte mai presus.

- Mulțumesc, Pavel.

- Grăiți colorat, școlat, educat și instruit cu parfum, iz de România, specific românilor, cu grai de rai apropiindu-vă infinitul de obiect, corect și perfect, cu predicat și subiect. Fă-mi rost vă rog, rost e emailul scriitorului și traducătorului, în română, a cetățeanului din Bolivia America de sud care a vorbit minunat despre limba maternă, limba patria română. Vă mulțumesc sincer și din inimă, că sunteți provita reper de cer românesc și omenesc al limbii române, sunteți o realitate din diaspora română cu adevărate simțăminte omenești și sentimente de omenie, liturghie a păcii. Interniști Amza, îmi recomandă la Hemoroizi și esofagiene, să nu mânc codimentat, dar ieri nu c-am uitat, dar zama cu ardei umpluți, nu se simțea iute, dar azi... mă jena la mațul gros, la recteră  neplăcut eram iritat și nu prea era super tare, nu era plăcut (m-am învățat minte oare?). E o magie a emisiunii, în cinstea demnității limbii, românii de la Diaspora-ANIMA. Ai audiat-o, Ben Todică, maistre, frate și văr a lui Eminescu, prin frăție și dreptate PUR ȘI SIMPLU:

- Da! Superba si originala.

-"Impresia mea o fost una, mă gândeam, că și Viorel Maer ca BenTodică, Dan Salapa, Bogdan Herțeg sunt/este punte de lansare ca Aristoel Bunescu el insă verde-n față, franc, mi-a spus cinstit, că suntem amândoi maturi, dar eu nu mă pricep la literatură, muzică și era cinstit, că doar înteresul, îl ține, în funcție la Radio Anima diaspora Israel, că era nebun de dor și un nepriceput, cum singur o zice acest titan economist director, că profesia asta-i era, de conțopist/ un fel de dat seama, contabil sau un ciors? dar nu de valoare autentică (atunci ce meritocrație are, dragă, Ben și Men Phonex/ zamolxis a limbii române și a Daciei-Felix, țară străbună România? Că o pâine – E LIMBA ROMÂNĂ."  Salut, Pavel. Cum ne putem auzi? 

- Vrea si el sa existe in felul sau. E "șticul" lui si face ce vrea. Dragoste cu forta nu poti face.

- În sfârșit iată un răspuns calculat, pe măsură lui Marcel Proust. Am un neajuns de câteva zile și nu știu care-i baiul. Am din frunte o stare de amețeală, că de cumva mi se va lua un interviu să nu fiu cumva cu garda jos, nepregătit, că eu o luasem, în mod serios, modo groso și-mi făcusem rău cășunându-mi rău al naibii. Eu ostenit, obosit, mă simțeam obosit, răscolit, cu tensiune, cu glicemie și amețit, cum n-am mai fost amețit. Am forțat nota prostește și m-am neglijat. Îl telefonez pe Muron, cu feriți-vă de măgăruș, dar marfă proastă nu răspunde la telefon. Stai linistit ca Apocalipsa pe noi nu ne prinde. Are grija Dumnezeu sa ne extraga de pe campul de lupta inainte de parjol. Alții au impact cu  exilații, în ei au un ecou și nu se pot abține să țină legătura și cu oameni buni, chiar dacă's pretutindeni, dar cu lacrimi de, Făt din lacrimi de doină dulce de pomină Eminescu de pomină ca Ioan Miron super om: blestem a pământului și blestemul iubirii, blestem de o raritate, în ritatea de oaie de la oaie și, în copilărie deja bea oaie, prin ocolul bunicilor, școală dinaintea școlii care te implică emoțional, că ești dispus să te dispui moral principial biblic, pragmatic. 

- "Mă veți căuta și Mă veți găsi dacă Mă veți căuta cu toată inima.(Ieremia29:13) 

- Omul e ca sarea în bucate, ca și casa românului, România e casa binelui (mulți recunosc asta sincer, ca și străini ce-s, chiar dacă la noi sunt străini zilieri, forfetari/ vizitatori- turiști). Dar poveștile multe, îs mult dat din gură, trăncănit, nu-i așa (moară hodorogită, pălăvrăgeală, vorbă lungă, sărăcia omului?) Cum o fi zama de paradise. Mai e piparcă fiartă și umplută, cu brâză și paraidasă (roșie șeri) ca stupuș. Dec=10grame; buzele, buie/mă bubuie, cu ceva bun bănățene (când vine cineva la Ocna de fier toată lumea știe de buruieni, de vreo 8 mii de ani). La nea Costică e casa binelui, c-aici e casa binelui, cu bubuică nici și, de așa ceva nici Vica nu știa ce-i aia. Tu, Ben, mai ști-i  ce-i ca să le bubui pe românește?

- Destinul. Viața e o picătură într-un ocean.

- Mișcarea generează mai multă mișcare, mă sfătuia Vica. Trebuie să fie o stimă de sine și nu-i nimic pomperistic, ci ceva cu nonșanlanță (e un subiect, cu tam Tam, cu prim plan politic, cu trombă cu ghilimele sau nu). Punctele de suspensie fără subiect dar cu prejudecăți. Nu crezi ca merele pădurețe îs nedefinite? - cu toate că educația îți dă aripi - nu crezi? Viața mi fragilă, e ca ouăle fără covrah, dar de care ai mai multă grijă și, nu se sparg. Esti acasa sau tot la spital MAESTRE? MAESTRE PAMANT ROMANESC PAVEL RATUNDEANU-FERGHETE. Viața, își are muzica și chemarea străbună -  chemare cu dragoste de viață.

- Vrei sa ne spui ca SIMTI CHEMAREA VICAI?

- Ce nu vreau eu să spun că atare, nu ca să nu spun, dar știi tu, foarte bine (insomnia mii rebelă, că nu pot dormi și nehodihnit, nu-s întru totul om. Tu-mi recitești sufletul. Există un stres emoțional / chiar abuz emoțional, în scrisul meu ca-n războiul lui Vladimir Putin, un sistem prostănac al imperiului neartist-stalinist rus? O trântești de o ia mama naibii. O trântești trăsnit și ai vorbele la tine, Ben Men. Nu, uita, că mâncarea rânească e basador al României, că ne gestionează emoțiile. Tu ce faci cu cărnațul de mașină? pui gaz pe foc, fitezomanule, cândva beat pe motocicleta cu atât conducând-o și fără màini stânjenitor, la șmecherie ca fachirii, în echilibristica pe drod între pământ și cer/ de, în  cartea recordurilor de divă recompensată, cu, Doamne fereș-te și calul, cu multă viață I s-a dus la Bobiță dinas Fierbinți, i s-o DUS, în comedie, să-și cumpere țigări naționale/ plugarul? Și culmea calul dispărut din poartă ca Bambala: Bomba la Bombala ȘAUNGA LATINA, VAI, LA VAI, TULAI! A cântat Bimbala la vorbește lumea. Peste tot gargară politică: pet, plastic peste tot, micro plastice, peste tot în viețuitoare, că ne întoxică, ne omoară cu zile că organizarea muncii debandadă "stop cacandana," un caca-spurcăciune, mizerie a infectării, în papa naibii stropșite, toxice? Că nu se controlează igenico-sanitar uman, organizatoric au indolență, că nu-i o rânduială, o ordine și o disciplină a mizerabililor și a nebotzaților.

Aici la noi, în Ardeal Transilvamia, la Ciubăncuța-, Clujului, cum îi zicea scriitorul Radu Cosaș, pe când era redactor la revista și almanahul Cinema, când, în instituția Casa Scânteii / Presei nr.1, în clădirea căruia mă duse și telepatic în București, în iarna 1984 prin U.T.C/ U.T.M., cu toate că mai întâi am fost, în Uniunea Tineretului și deabia apoi am fost pioner, cu sufletul pe jar (nu e vorba de cartea lui Liviu Rebranu și avea sens ca romanul Ciuleandra, mama ei de treabă! super de tare, da ce vorbim, cu bucuria gustului, în a rostului și măsurii lucrului / a sufletului neamului șoimărești și, în dreptul de a fi fericit scriind?) Noi suntem ca o stâncă, din Carpați/ stejarul, din Borzești.

- Existența poate fi o insultă și, nu, că inspiri și expiri-respiri.

- Omule ești un fros cu suflet în exprimare sacra ca mine din Vatra satului rânesc cu ținută: modest și artist, dragule, o pomă, din Edenul Maicii Precestă/a Maicii Domnului/ paznic de far? Un neoș, frumos. Timpul meu, că vrei, că nu vrei: anii mei, că vrei, că nu vrei, anii lui Vica și anii mei, nu te grăbi, să să-mi iei, pișcher, șmecher, nu te grăbi să-mi iei, că anii mi-s grei. La noi e mult tam-tam. Cum se zice adesea la noi:

- "câinele care latră, nu mușcă/nu te încolțește sau nu te rănește.

- Imbecil de Putin nu știe, se preface, că bolund nu știe de egoist ce-i, dar nemernicul face pe ucrainieni afurisiți și fasciști. Vica-și știa rolul ei ca nevastă, că trebuia să nască, procreze și pe lângă alte munci anexe să fie mamă întemeind oficiile, oțelul social, că are o șansă să îngrijească și să iubească matern. Au motive sociale ca femei cu dimensiuni. Don Matteo citește pe laptop: Nu ești frumos ca un sac gol, cum e acel Putin care-I ca un sac gol fără iubire, că lipsa iubirii, îi compromite, face să nu se cunoască, cum zice Eminescu, cunoscându-te pe tine însuți, propriul orgoliu, de care Dumnezeu îți poruncește să te lepezi ca să nu devii încrezut, egoist. Noi suntem, unde ne zboară gândul ca să nu ne bată Dumnezeu, în starea de nimic, de oameni prăpădiți/ paradiți, noi contând să nu fim nimeni și pe nicăieri ca să nu avem mustrare de conștiință și inconștiiență/lemn gol conștientizând importanță noastră, a existenței, chiar dându-ne sens și esență, împlinire, arătând cine ești, în acest mod de noroc/ mora cu noroc/ Mara, adaptată, în viață mea pâine de toate zilele/ pâine de o ființă, cum vârâti in cuptor. Traiul cu Vica, chiar, în păcat mi l-a iertat Dumnezeu de 77×77. Forța gravitației face ca fructul să cadă departe de pom. Viața cu Vica mergea mai departe. În existența lui Vica n-am fost un impostor/dintr-un dezastru/teatru antic. Ce trebuia nu era trecut cu vederea. Dar hai spune-puiule-Phonex, cum pot, pot să fiu și autentic, în sunetele muzicii, dacă cumva, n-am reușit să lupt, cu osteneala/ astenia și stresul emoțional? Decembrie n-o murit, n-o omorat stropșitul număr și imoral-bolund, StaLinist, Mojic Putinist-HANDicapatul pungilist rus. De ce? 

- Iată mirare și admirare, stare bine.

- Te cunoști ca să știi unde să pui piciorul știind cine ești total diferit, că erudit ai un drum inedit care-l trăiești, unic și specific promântuire, că, în Matei 20, 32-33 scrie: Oricine va mărtirisi oamenilor pentru mine, eu voi sta înaintea tatălui pentru ei. Am să știu, Ben Todică ține picioarele pe pământ și capu-n zori, de comori că luminoasă și frumoasă mi trăirea, incredibil și nelimitat, în adevăr și conștiință națională, cu iubire pe verticală de școală, din România te iubesc, cu iubire de vioară stradivarus, pe verticală Eminescu-Nichita-Bacovia.

- Ce pacat ca viata se termina pentru amandoi ca multe am mai avea de spus impreuna. Asa vrea Domnul. Si ploaia tre sa curga. Amin!

- O vecină, pe Mihaela o chemă să-repare mașina de spălat. Dacă-i zic, că vine și o deranjează și asta, ea zice, că-i bătrână, ticule.

- Suntem suverani și vom face lucrurile în felul nostru.

- TANGO VINDECATOR de Ben Todica, versuri IOAN RATIU si Nicu Doftoreanu. Un clip recitare la versurile poetului din cartea intitulata MORDICUS TANGO. Antologie Bilingva Romano-Franceza, Editura UZP Bucuresti 2022. Poetul ne intampina cu un incantator tangou al cuvintelor, in impletire de sentimente, lumini si figuri de stil, de o expresivitate artistica specifica: Lumina-i aruncata iar la mal / de vantul ce-o-mpleteste-n val, / Facand ca unicul efort de evadare-n larg / Sa fie un banal amurg al zilelor care-n opal se sparg.

- Nu pluti pe ape prea adânci Ben, (AM)

- Foarte frumos! Mulțumesc! Sa va țină Dumnezeu! cum spune ardeleanul, Elena

- Vizionează „Omul de Neanderthal de Ben Todica, text PAVEL RATUNDEANU FERGHETE” pe YouTube.

- Excepțional! Felicitări pentru amândoi!

- Vreu s-aud niște vorbe ca de la Dinu SĂRARI, niște țărani și Dragoste și revoluție, cu Dumitru Dumitru. Respiră adânc ca personajul, din buletin de București, cu Mircea Dinescu actorul. Internat la Recuperare, în apropierea spitalului era farmaci, doctor max despre care zic la televizor, că farmacia aiasta Max are prețuri mici, dar reclama e miciună mincinoasă, cu minciună sfruntată, fără bun simț și mă intrigi că minciuna fiind, cu picioare scurte, fără bun simț. Iată, dragule Ben ce porcărie omenească din parte intelectualului Manolescu un intelectual din elita scriitoriceasca, nedumerita, Ștefan Dumitrescu ca mine, cu ce o păcătuit ca mine, Pavel Rătundeanu-Ferghete (redați, în Mere Pădurețe scrisoarea lui Ștefan Dumitrescu. Îți mulțumesc, maistre Ben! Teodo-Flaviu, spaniolul, cum, îi zic la Mâncăruri a venit din Andaluzia, a venit acasă, în Ciubăncuța, venit să facă  ceva, să văruiască, că de crepat lemne, nu poate, că, în Ciubăncuța plouă. Îmi dezvolt o multitudine de ambilități și cu zâmbet îmi dezvolt multe aptitudini, dând glas lui Rafael al inimii ca Pavel van Gogh, men. Flaviu vine din Miguer, Spania, în România noastră verde-albastră. Regina Ciupe de a dihorului, și-mai multe surori și frați spuneau ca ea era numită Reghina de peste vale, de dincolo de unde locuiesc eu, poreclita ca diferența de a Dihorului, Chițoaica. Mergând la ea, mă scuz, că am reținut-o de la lucru, însă ea:

- "Nu-I nimic, nu mi sorguș". Oaia vecinului miroasă mai puturos oile din Târgu, decât oaia din ogradă/ din ocol, zice Mitică Popesco actorul și redactor T.Vem.: "De a-le lui Mitică."

- Nu mor caii când vor câinii.

- Căutați informații despre Pavel Rărundeanu-Ferghete? Sau nu cauți, că ești rgoist/ artist altruist sau un semn bello? Ești cumva egoist de limba română? Iată necazu lui Simona Halep. Ce se întâmplă cu un om așa bun, cu un campion artist-tenis de câmp și om pe care eu, îl iubesc, că mii empatic provita pentru emoțiile care mi le dă din belșug, prin jocul de excepție și special național-monumental prin frumosul ei look, alură, chip. Uită ce aflu. Întrebați-vă cine sunt și eu ca iococlender/ Terchea Berchea sau ciuli bolii a scrisului a 16 cărți? De-ale carnavalului. Servus!

- Vizionează „Mircea Badea, profund impresionat de un detaliu trecut neobservat de mulți analiști în ziua decesulu” pe YouTube.

- E un moment special. Important e să învățăm din greșeli, zice și Marina Almășan, în emisiunea, un drag de România mea: "Bărbați de 10 și femei de 10." Suntem puși pe grătar ca grătarul de la sobă/ploctăr? Ca spre cineva aflat pe mare care vrea să vină musonul, furtuna? Cineva zice ca un țânțar dobitoc cât un bivol de cap:

- "Apa nu-i bună că-i rece și udă."

- Pedicile anotimpurilor? Conceptul conectiei - e conectat de conceptul complexitatii.

- Vizionează „Încoronarea regelui Charles al Marii Britanii, prima difuzată în direct la televizor din istorie” pe YouTube.

- Universul se trezeste. Constiinta creste. Totul avea o frumusețe in traiul din copilăria mea. Azi e Teatru.

- Unele cuștirițe, conțopthiștirițe, vezi și tu cum politicienii, cât de urât se comportă, că n-au etică și estetică, în comportament, că-s grosolani, fără scrupule și nepoliticos parveniți și neomenoși. Lelea Lucreția Revnic, a lui, Căluțul s-a înecat -într-o baltă, în deal, la Victor aiesta, în grădină. 

- Bucuria să vă călăuzească elixirul vieții și izul de România!

- S-aveți parte de bine și de un aparte ca recitarea ta, Ben și să fii fericit ca o melodie preferată!

- Bun găsit, bucurie și sănătate!

- Buliingul poate fi o exprimare nepotrivită, dar și un comportament negativ și în educația elevilor e avenită, nu-i așa (vezi, în Dex. Familia mea, a lui Vica și a tatii Dagomir și a lui bunicul Viorel, au fost familii pașnice și harnice, liturgice și bune praznice, cu o nouă ordine mondială a păcii și a pâinii-a veșniciei limbii române. Zeul Krișna, tu, Ben știai, că-i zeul iubirii? Dumnezeu lui Vica era Hristos Cristos, un drept a iubirii și al învierii dreptului la veșnicie! Zice și el, sâmpetranul Ioan Miron a bețivului:

- "Mie nimic din ce-i omenesc, nu mi străin". Mă întreabă unul de la noi, aista e a lui Vasile Trifan, văr, cu Valentin Sălăjan a lui Ioan de'a lu' DUNESCU care-i a lui de pe lângă a lui Dărăbuc și a lui Zâmbuc/ Ionașu Zdroba, că-și amintește vorbele de pomină, anii Ienăchițăi Văcărescu:

- Vă las vouă moștenire, creșterea limbii românești și a patriei cinstire, aș zice totuși eu și in iubire (Ioan Miron). Cum să-mi fac dreptate singur și cum mai pot fiu cumpătat ca-n rai, ca-n grădina Edenului. După ce absolvisem bacalaureatul, îmi scoatem din ramă diploma de absolvire, din ramă și, îmi făcusem, un dosar, cu gându să mă duc să dau la școală de șoferi ca după o vreme să mă răzgândesc și, să nu regret, în vecii vecilor urmând Universittea de Marxism-Leninism de pe lângă comitetul JUDEȚEAN  P.C.R. CLUJ SECȚIA FILOZOFIE, LA SERAL, PE STR. GALAȚI NR.25 Am mai urmat la Universitatea populară limba FRANCEZĂ, DE 3 ANI, pe lângă Academia de muzică Gheorghe Dima. Ce-i cu Carantina din China?

- Continua si in alte orase. Chinezii vor sa reduca infectiile de covid la 0.

- Nici mama, nici Vica n-a fost soacră poamă acră.

- Trebuie să întoarcem foaia?

- E ceva incredibil, cu momente de a lui Comisarul din Osoiu? Domnitorul era un ciudat, un aparte virtual. Sunt agil și abil ca domnișorul Nichita Oliver din Osoiu fecior de popă. Am și energia, ca țigarea germană necesară problemelor mele ca neuro- optimul și totul pentru optimizare neuro fiziologica. Plouă, plouă și, ca un cal care bășește, trăsnete, în culori de neliniște și mohoreală și mahmureală, în realizarea care se irosește. De câțiva ani sunt înscris de viață ca fasolea cu zamă nevruta cu oțet de mere pădurețe. Domnitorul avea o stare de spirit proprie, în ciudă că era comod, mă ajută la vaccinarea găinilor, porcilor, dar în unele probleme mă lăsa fără cuvinte, că era cum era, când mă da peste cap liniștindu-mă cu vana lui virtute, cu tandreța ieșită din comun ca un fițingău jucând sub gârliciu cererii. Cu sadism n-am trăit nici când am fost copil și am copilărit apt, compatibil cu viața, că n-am canonit nici o pisică n-am, orbit nici vri-un câine nu l-am făcut șchiop, că n-aveam firea viciată de lanțul slăbiciunilor, eu renăscut ca florile care reânfloresc mereu și mereu tot mai frumoase mai aromate și mai colorate la îmbrăcămintea lor parcă mereu alta sunt. Nu m-am gândit niciodată la sinucidere și asta era frumos, în viață mea de Codin. Mie ca unui țăran pur și simplu îmi era îndeajuns să o iubesc pe țăranca de Vica, o femeie sănătoasă încăpățânată-n bine. Vica mă ținea, cu sufletul la gură și ca o artistă, îmi sucea mintea ca lui Sucă-om sucit, cu frumusețea ei răpitoare, cu o frumusețe naturală. Deficitul de magneziu te duce la stresul de nebunie, la bolunzală.

- Te duce la dependență de fumat nicotina.

- Văd, Ben, că, tu nu-mi mai vorbești vorbe și fără să-mi scrii mă urăsc, mi urât, mă simt ca Marele singuratic, când se tăvălea cu acea pictoriță, în miriște/cum herculianul Dragomir se tăvălea prin iarbă/prin omătul, pe unde iarna ieșea Dagomiri, în hotar cu oile și făceau dragoste la zero grade, cu fata pădurii, cu pădureața de mamă, Veronica lui Todoru lui Horlău, cu Pușcaș Dingă, de pe lângă unchiu Gheorghe de la Punte, de lângă Terec și îmbulzitu.

- Ai dreptate, Am sa revin.

- Zeul Krișna, tu, Ben știai, că-i zeul iubirii? Dumnezeu lui Vica era Hristos Cristos, un drept a iubirii și al învierii dreptului la veșnicie! Eu, cu Vica aveam ceva personalizat. Tu, alduitule, Ben, ce știi, ce motroșești?

- Azi noapte am visat foarte frumos, era la Ciudanovita sub gară, jos unde erau candva baraci cu mai multe etaje si un restaurant cu gradina de vara peste rau. Insa in vis era o alta lume. Nu simteam dureri. In fata restaurantului era un strand si in el Gina Lolobrigida. Am alergat repede dupa costumul de baie si cand m-am intors strandul era plin ochi cu barbati precum conserva de scrumbii. Ea radea vesela, eu m-am sculat. Lylith râdea.

- Miha: "Știi, măi Marius că eu..., pula lui moșu-tu... io vorbă! Ea - Daria o venit acasă și-o cicatriza cu mistruație pe cercei ca să se pună vraja pe Flaviu aiesta si apoi ea să se pună cu hainele murdare, pe cearceafuri.

- Ati inebunit! Noi suntem de la firul ierbii de la firul apei, cu ghiata. Un omagiu, cu fernet!

- Asta-i un vis pro cinstire cu regina suverana a marii Britanii si Charles?

- Eu, nu fac, în primul rând, că nu-s șofer tânăr, dar și ca șofer cu permis, că n-am carnet, sunt pe nicăieri, nimeni, că n-am dat examen pentru a fi șofer profesionist/ amator că atare nu-s nimic Ben, ci doar un scriitor.

- Ieri am sarbatorit ziua LUNII, care la chinezi e echivalentul Pastelui nostru ca importanta, in rest si eu ca si tine visam frumos ca realitatea e murdarita de mai marii capcauni ai lumii care nu vor sa moara singuri la batranete dar sa ne traga dupa ei in groapa. Bucura-te de natura si de marile sensibilitati ale Darului Divin. E posibil ca dupa moarte sa intram intr-o alta lume.

- Oricât si oriunde ar fi Vica era si este ca sfânta Paraschiva/ Vinerea.

- Esti un mare pacatos!

- Provita, chiar dacă nu e ogar, ci sugar de calitate era din ce poți oferi la botez din cristelniță. Nu vă mirați și mă admirați, că eu fericirea mi-am găsit-o-n Vica, ea fiindu-mi ca atare fericirea, albatrosul, în zborul lui. În familia lui Vica componentă din ea și cei trei cireșari: Marius, Mihaela-Ștefania și Teodor-Flaviu Celemen, că doar mai apoi a venit pe lume: Daria -Loredana Ferghete (s-a născut la 3 ani). De unde știm ce-i corect și perfect pe lume? De unde știm ce-i rău sau bine? 

- Ce-i infinitul, absolutul apropiat de obiect? Ce știm ce-i viața? Ce-i de preferat pe lume? Ce-i esențial foarte tare ca să te bucurii fără a te scoate din ritm?

- Ce ne reprezintă, cu ritmul vizibil? Ce-i cu profunzime, cu lungime de undă? Am voință și scop? Mă enervam ușor/ săream peste cal din banal. Frumos și cinstit și demn spus, pilduitor, de viitor ca-pustie Iisus, în pilde pilduit.

- Oamenii pot răspunde doar la unele ăntrebări pe care le-ați pus. Stim ce-i rău și ce-i bine orientându-ne după cele zece Comandamente religioase. Am voințâ dacă mi-o educ fiind hotărât să infrunt tot ce vine peste mine. Am scop fiindcă știu ce vreau, ce doresc. Știm ce-i corect de acasă, de la școală și dintr-o dreaptă conștiință pe care ne-am format-o. Nu știm: ce-i perfect, ce este infinitul apropiat de obiect, ce este viața, Cred că nu ne este dat să le știm, ele fiind doar în puterea lui Dumnezeu, Cu stimă, Melamia

- Pilduit ca cel mai iubit.

- Cum mai suntem, cu dansul de clasă, că, Doamne aiesta este trupul meu care se frânge pentru fericirea celorlalți! SIBERIA DRAGLSTEA MEA e oare ca Mere pădurete/ eu nu-s încă un priceput? unii n-avem de unele și alții de altele? Ciulini spune că Lulu, cioclofenderul si el din Cluj erau amândoi: Eminescu și Creangă, doi sfaturi geniale că acel Iisus, ce ține o lume de guri căscate țintite către ei, ca să nu cumva, să le piardă vorbele grăbite de ei, ei cei doi: Creangă sau viceversa Eminescu aveau ca Domn Savaot un Dumnezeu de minune a lor gata să-l răcorească vara și să-l încălzească iarna, cu soare și căldură de om.

- O atmosfera COZI, cum zici tu. Foarte distinsa camera iar tavanul foarte inourat se asorteaza cu plapuma creind o stare de asteptare. Noroc in soarele puternic si patrunzator care inspira si nu lasa viata in adormire. Lipseste Vica din incapere. Ordinea e respectul pentru ea. Demonstreaza iubire. Aceasta e tara pe care repetentii din conducere nu o vad si tarasc in pregatirea marelui razboi pregatit de amaricani in Europa impotriva rusilor. Noi ca popor roman vom plati si suferi fara sa intelegem de ce. Ca Dumnezeu nu o cere. Divinul va avea grija sa ne protejeze de marele parjol frate Pavele.

- Niște alții pe stradă, în stradă, văzàndu-i se citeau, crezându-i niște cheflii/ Niță Lucian, cu Pătru cel scurt, în Niște țărani a lui Dinu Săraru, pe vremea colectivizării mergând cu puștile de pe front, cu ele, turistice, veniseră acasă cu ele ca să le hăznuiască la vânătoarea de ulei, că a naibii se îmulțiseră dând iama la găini, un, în dragă de Siberii hăituiți și prăduiti lupii naibii, că bolșevicii prăpădeau, distrugeau, în Ucraina, făceau dezastru, prăpăd și omor, în popor.

- Dragostea pentru scris nu se face cu sila - în asta avem noi, ceva special, un sâc, sâc că n-ai mărgele roșii ca-le mele!

- Opt minute si jumatate de dezvaluiri despre cel mai parsiv dintre ministrii ultimilor ani! Daca Ceausescu a fost impuscat pentru niste aberatii, ce ar merita asta - si multi altii ca el, intreaga clica demolatoare a economiei nationale si aducerii poporului roman la sapa de lemn?? (MM)

- Situația este identică, și în prezent. Armata este deprofesionalizată și înspăimântător de neinstruită. Din pacate, noi ne-am nascut ca natiune cu niste tare/ hibe pe care, incepand de la Eminescu, le cunoastem, le infieram, dar clasa noastra politica este de nezdruncinat in indaratnicia cu care ne jefuiesc, iar noi suntem proverbiali in ingaduinta cu care ii/le masuram faptele reprobabile. 

- O corupție înspăimântătoare a clasei politice și militare, despre care mulți istorici autohtoni se codesc și în ziua de astăzi să vorbească răspicat, a stat la baza celei mai mari catastrofe trăite de poporul român în istoria sa: perioada Primului Război Mondial. Cu 680.000 de morți (din care 430.000 de civili) dintr-o populație totală de 7,6 milioane, țara noastră a suferit cele mai grele pierderi umane raportate la numărul de locuitori dintre toate participantele la conflict, cu excepția Serbiei și a Turciei. Asta, deși România luptase efectiv doar un an și două luni din cei 4 ani și aproape 4 luni, cât durase întregul conflict. Cauzele acestui nemaipomenit dezastru au fost amplu dezbătute în epocă și au dus la un cutremur pe scena politică, însă au căzut treptat în uitare. Azi, aproape nimeni nu mai vorbește despre politicienii și generalii care au furat banii pentru arme, muniție, haine și mâncare, apoi au cerut poporului să moară „pentru patrie”, trimițându-l efectiv cu pieptul gol în fața tunurilor și mitralierelor inamice. De fapt, drama din perioada 1916-1918 este, dintre toate marile încercări traversate de poporul român în istoria sa, cea mai dură lecție pe care o poate primi o națiune care ajunge să fie condusă de hoți și proști.

- Ei nu mai cred in vechea armata.

- Numai nişte suflete de valeţi nu pot pricepe că un militar, îndeplinindu-şi datoria ostăşească, poate avea şi o conştiinţă naţională

- Noi încercăm să-l motivam pe roman, cum motivam cu probleme cu care se confruntă, imaginează-ți azi Delta Dunării. Să ai sănătate și bucuriii! În noi și sa lasăm sa se vadă doar bucuria. Când te în îndrăgostești cum m-am îndrăgostit de Vica și e parte din mine, parte din mine, un aparte din inimă.

- Studii stiintifice au demonstrat ca in orice domeniu (inclusiv in dragoste, zic unii), dupa 5 ani intr-o functie intervine rutina, care va afecta simtitor prestatia titularului! 7 ani inseamna de peste trei ori perioada de rutinare.

- Cat de abscons-vitale vor fi fiind interesele celor ce au optat pentru perpetuarea acestei situatii?, in definitiv.

- De 32 de ani am procedat la fel in toate alegerile, iar noi, intelectualii ne-am multumit sa dam vina pe plebe, ca e proasta si nu stie sa aleaga. Pai, fratilor, plebea se ia dupa intelectuali, nu stiati asta?

- N-am de la voi o gură de aur, aer a limbii române, doamnă președinte filiala Cluj Irina Petraș, din sufletu-ți cinstit de femei, zee a literaturii omenești, viața e un val de flori-emoții. Amicii se țin cu cheltuială și-i o regulă. Dă-i cu Biblia-n cap, că-i ciobănaș cu 300 oi. Bine din bine se face/nu credeți?

- În bine, e raiul, în care-ți faci bine, că binele'-ți aduce bine.

- Ce mai faci Miclău a lui Florica din Gepiu (să dea Dumnezeu ca să nu fii bolnav, Ioane! Să te îndrăgească poezia și sănătatea care să fie ruptă din Dumnezeu și, din soare ca frumos, să strălucești ca o stea! Chiar și licuriciu sa Vica mea e un ciob dintr-o stea, cu drag și străluciirea ca ea, că nu era vai de ea. Mihaela e în față fată de țàdulă, tot îi zic să produca/emita, zice Ioana Cristina, că-i ca operă, o mașină plina de lumina. E absurd: sunt celebru; scoate-mă de aici! E o porcărie, nenorocindu-te pe viață cu bravarea și cu eroismul tău nărod că timpul nu-i frumos azi și îmbolnăvirea poate surveni. Și partea medicală importantă este și să interacționam, chiar dacă suntem, în permanență reformați cu seninâtate. 

- EU, New York de Ben Todica, versuri LAM LIN in romaneste Adrian Grauenfels. Un videoclip recitare la traducerea din engleză a poetului intitulată: EU, New York de LAM LIN / Tânjesc să aud istoria oamenilor obișnuiți care populează / și se recreează pe toate liniile de metrou din New York, /  înșirați ca niște fasole pe o brățară nostimă, bătând toba cu / sfaturile lor lumești și cu distracțiile lor nocturne, am / fumat o scrumieră de țigări, rece și obosită, stingând micul / foc pe pereții de cărămidă galbenă care îmi dezbracă oasele.

- Noi, cei care suntem în vârstă putem aprecia perfect viața noastră și cu oarecare aproximație viața unor  cunoscuți de ai noștri, sau viața în sistem social de care ne-am izbit. Concluzia  este: Depindem de modul nostru de a percepe totul cu optimism sau pesimism, sau de către unii cu tragism. Acestea sunt dictate și de capacitatea noastră de acomodare. Cert este că trăim în aceste moduri, iar durata vieții noastre este de multe ori hotărâtă de alții care taie fără milă. Mereu ne întrebăm în urma celor citite: ,,la ce sunt bune războaiele care ucid floarea vieții  neamului bărbătesc a unei națiuni, distrug puținul confort greu asigurat,  transformă omul în animalul fiară, feroce și în plus înarmat.” Eu răspund: Este orbirea omului- lege, stăpân, stăpânit de strălucirea banului, de ura care trăiește în cei potentați, de setea de mărire și putere, Iar dacă ne exprimăm religios este subjugarea minții lor de către duhul întunericului deavolesc. Aproape toate s-au dat peste cap, iar massa omenirii execută în șuvoi nesfârșit toate acele îndemnuri neraționale și distrugătoare. Mulțumim inspirației geniale a Liderului nostru pașnic și generos, Maestrul artist polivalent Ben Todică, pentru bunătatea sa de a ne descoperi adevărul ascuns sub pojghița falsă, adevăr din care să înțelegem drecția conduitei noastre. Doamne Dumnezeule ajută-ne să trăim în pace și cu înțelepciune pe acest pământ, dând duhul conștiinței celor care conduc aceste masse după legi pământești strâmbe. Cu mulțumiri și doriri de Doamne ajută, Melania Rusu Caragioiu.

- Multumesc si eu pentru aprecierea exprimată pentru Ben, e un suflet special, ales pentru o menire si omenie... Adrian

- Multumesc distinsa doamna si sora in Duh, Melania Rusu Caragioiu! Aprecierile dumneavoastra imi hranesc sufletul - adevarate izvoare divine. Internetul, o MACHIAVELICA plasa peste pamant, a inceput sa asfixieze [prin cenzura si algoritmele (noul gaz nazist) programate in Inteligenta artificiala a sistemului] CONSTIINTA. Tinerii care opereaza si supravegheaza centrele de NET nu stiu ca eliminand poetul, ucizi sufletul speciei umane. UCIZI CONSTIINTA. Ei isi doresc doar un serviciu la fel cum si operatorii subway/lui modern care au fost extrasi de pe peroane - PE CARE LE SUPRAVEGHEAU SI INTRETINEAU - in cabine de lux cu ecrane electronice de unde nu mai vad si nu mai marturisesc prabusirea realitatii. Tot ce se vede in clip (pana la ultima fotograma) nu e viata pentru care am fost destinati. PENTRU CE LUPTAM? SUNTEM PESTI? (omul e mai usor de momit). MOMEALA e jocul la zi. Asta imi aduce aminte de curvarul care pleca de acasa si-si lasa familia in paragina. Halal conducatori. Multumesc Domnului Dumnezeu ca EXISTATI si COMUNICAM ! Multa SANATATE, Ben Todica

- Impresionata pasiunea dumneavoastra, implicarea si emotiile pe care le transmiteti, Gabi

- Răspunde, Ben, că ai darul vorbirii, în limba română cea română, cu îndemână. Mă jucam ca un copil năstrușnic, Nastratin Hogea, deși cu gându sorcova vesela dus ca Ion Creangă mai singur, în ținutul Ținutului din Țicău-Iași, mai hacana, la vale de Bolta-Rece unde se coborau șugubăț Creangă, un Nică ceva mai mare care și acuma ca acel boț, burlgăr, de humă, un fibron, cu ochi, un rotofei îndesat cu mâini cu degete butuci oase, dar încă fain la chipul lui, nu prea sprinten, dar cu mintea strună, brici, ager că, doar un mai senin a cerului strălucitor de un albastru, loviturâ de de un frumos limba română, chiar dacă fără Prezența lui Eminescu se simțea stingerii, prezența fiindu-cu notă mai veselă și plină de divin și farmec, cu prezență de doină îndulcite, cu o ultimă de lut fain dibăcie de olarul care știa ce-roata olarului care meștere cu măiestrie ola care păstrează și vara, în arșița din dragul vrei, o răcoare și aromă de strugure și persică de o frumusețe plină-plinuță că doina doinita, hăulită chiar, cu noduri din gat, cu o sonoritate de ok, în chef. Nu era la ei arțăgos deși erau prunci mar, dar mai neànțelgător, că el spunea, că niciodată n-au putut fi, în fenea lor mai cuminți și erau bucuroși de ce puteau mintea holoboacă, că poznașii erau puși pe pozne, parcă nici acuma, nu s'-au copt suficient la cumințenia lor, având gărgărițe. Putin n-are nici un principiu, e bădăran. Fructului orgolios cade departe impropriu de pom. Sunt sensibil și visător, cum Bahus. Marin Teci ca un oraș mort, că acuma neadevărat, iar minte amenințând pe Daria că se duce în Dej și nu mai vine înapoi și ea creduli, îl crede de anume crezându-l, c-ar mere la palatul regal, deși cioflingarul se compoartă mișel/ ciudat. Teci nare notorietatea lui Lulu, în Cluj cu un splendid compartiment a manierele elegante, însă ele-s viceversa, cum s-ar zice, fir-ar să fie că ȘE ȘTISE, ÎN Sâmpetru-Almașului/ Daniel Cioancă doar toarce gesturi bune. Creangă doar toarce mortu ca poveștile lui/ când scrie abecedarul și cartea de citire cu excepționallul de exemple cu care vine ca expert talentat mai și glumind, făcând râs și plâns-haz de necaz, circ și pâine, provita vieții. Gusti cățelu lui Hinder ca apucat striigă fioros:

- "Mă, dacă te bagi la mine o capeți, în freză!" 

- VÂNĂTOARE DE VULPI, CA: NIȘTE ȚĂRANI. Prietenii mei cred că voi face ceva..., că fac ce fac, fac bine. Mi'-s cu gândul la campion, șah la rege, deși de cunoscut nu-l cunosc pe prof. Daniel Enache, Cristea, dar nici pe Daniela Zeca Augustin, cu două fețe - Ogolioșii etc. Zeica Buzura. Spun cu modestie spun, că scriu, cu succes, nu putere de convingere - fiindu-le model. Eu sunt o mare mândrie pentru mine personal. Vica-i tot tânără și frumoasă și imprevizibil văzând cu ochii mă veștejesc devin vrej uscat ca ciulunul Bărăganului, în curajul de mai bine. Unirea lui Mihai Viteazu care a durat doar această clipă ca o fulgerele, dar ne-satisfăcatoare străfulgerarea să devină eternă istorie a neamului fără seamăn. Vasile Goldiș a fost corifeul și pivotul Unirii. Aflăm și din ziarul Românul (Nouă nu ne trebuie doar Uniune națională, scrie artistic și istoric Vasile Goldiș și datorită lui noi știm, cum să făcem totul, știm ce e clar in România, plătim si invatam România MARE, profundă, cum s-o prețuim. A fost la Brașov profesor. Mi clar, că E adânc împlicat, în învățământ, enciclopedic; apoi e bine informat (ziarul Românul e bogat și presă, cotidian bogat, cu principii românești, revoluționar justițiare și marcat de binele pe care il vrea românilor ca om intelectual, inteligent, aprig, serios, ce face multe lucruri ca Gojdu, pentru tineri și pentru români având avânt, energie necesară pentru a face bine. Românii participă cu luare de act al unirii, un mare act de istorie, că prezent e și Maniu ca mare om politic. Poporul..., în popor, AVEAU/ avea reprezentați, chemați la fapte ca corifei, din triunghiul marii uniri, niște solidari ai măririi și dreptei societati arădene (Ioan Suciu, ION Cicero ȘI Vasile Goldiș). 

- VIAȚA EXTAZ de Ben Todica, versuri ADRIAN BOTEZ - Un clip recitare la versurile poetului din seria: VIAȚA-EXTAZ – O  POVESTE FRUMOASĂ / Păduchi – c-un Ghimpe / clocotind Otravă : / Scorpioni de-Apă Dulce / scufundă o Navă...

- L-a agresat fără să lase capu-n jos ca un om plouat. Viorel erau bade pe care țară se poate pune bază pe acesti țărani care luați, în ochi buni, că știa ce alții nu știu și e ambient când a nu ști, că știa ce știa.

- Extazul lui Adam si Eva de autoexilati. Cum era sa câștige România și totul e in  iubirea grației, cu vraja ei delicată activă ca o prințesă cu voal de școlăriță ca soarele, când răsare la început de zi de școală, pentru elevul, în raze luminat în spațiul plăcut un punct roz omenesc de cinci stele. La oameni contează persoana.

- HAIKU de Ben Todica, text VASILICA GRIGORAS. Un clip videocitire la textul poetului intitulat: Vasilica GRIGORAȘ: Haiku; Corneliu Traian ATANASIU: Comentariu / În săptămâna 20-26 iunie, pe site-ul AUTORI DE HAIKU DIN ROMÂNIA, la rubrica „Haiku-ul zilei” au fost desemnate poeme scrise de mine. Deosebit de onorată. Sincere mulțumiri maestrului Corneliu Traian Atanasiu.

- Îți exprimi la propriu părerile. Să oferim argumentele propuse, chiar fiind argumente in La major.

- CA UN CLOPOT de Ben Todica, versuri Ioan Miclau-Gepianu. Un fotoclip recitare la versurile poetului intitulat: CA UN CLOPOT ~*~ Ca un clopot largul zării, / Atârnând de-nalte sfere, / Redând liniștea-nserării, / Ne învăluie-n mistere. / Orice sunet prinde farmec / Cu plăcute rezonanțe. / Murmurul pare un cântec, / Frunza-n vânt, iubiri, romanțe.

- Ca o litanie rostirea versurilor pe care le ascult pe prispa casei părintești la Tuțuleștii mei de Argeș. Mi-ați înnobilat ziua asta sfântă in care mama mea, Maria, sa ivit în lumină în 1914 și unde azi eu... Un colt din muzeiasul satului meu. (PR)

- Multumim distinsa doamna si suflet, sora in Duh! Va iubim INIMA, Si DARUL, (BT)

- Era ce era să se întâmple. La Toronto a cucerit titlu Simona Halep.

- FELICITARI SIMONA HALEP !

- Sâmpetru, în depresiunea Sâmpetrului era așezat ca-ntr-o gură de clopot, că era așezat între dealuri.

- Foarte frumos! Felicitări! Cu prețuire, (EA)

- Ce inseamna cand mori in vis, posibil asasinat insa iesi trezindu-te? Eu pot sa ma intorc inapoi sa confrunt situatia in noaptea urmatoare judecand aici posibilitatile de rezolvare/salvare. Insa cred ca ar fi o falsificare a destinului din vis. Noaptea urmatoare ar fi un TEATRU. Multumesc distinsa doamna si sora in Duh!

- Wow. Sa retraiesti si sa reiei visul. Asta da performanta.

- Un antrenament obtinut in serviciul militar pe granita cu sarbii. Noapte de noapte sa te lupti cu somnul si frica de a fi prins in post dormind si trimis in batalionul disciplinar sau omorat de infractor ma ajutat sa traiesc in doua lumi. Sa fiu in vis dar constient de ce e in jurul meu incat am ajuns sa simt apropierea patrulii in control sau mai tarziu in australia sa vad hotul care a intrat in curte si sa ma trezesc sa-l alung cu luminile aprinse brusc. Nu stiu de ce E BLOCAT ca nu contin lucruri ilegale - sunt doar poezii de DOR. Stiu ca vestul nu are acest cuvant in dictionar. Probabil, cred ca e vre-o usa secreta. PACE,

- Soarele e ca pe vremea verii. Mai vin și ploi. Pe unele locuri cerul e senin. Mai bate vântul. Românii, în România au respirat românește. Dacă așa stau lucrurile sau: cum stau lucrurile, ce am de făcut mai frate? Din dure lovituri și cu durere să pier ori, în cel mai rău să sufăr? de ani de zile într-un recipient aveam o mândră de sare amară (sulfat de magneziu și focul durerii parcă m-o lăsat, în tri supărări. (un flec pot zice unii). Mă dedic, că mi-am dedicat viață toată că o pâine a limbii române aridicându-mă cu capu-nainte pe corabia corăbierului Salvării-Salvatorul Iisus. Omule! De ce îmi porți pică? Și fătălău aista e neserios și, că-i îmbrobodit ca muierile si acoperit cu basma, năframă/ cârpă, pe cap, că ești prost, că ești nebun cu visuri dure la cheie? Că v-am spus ceva, că l-am rugat, dar uită dracului, dă-l dracului, naibii! Vezi inima mă doare să mai cânt un cântecel cu-n păhărel. Adio Ion Țiriac! Anunțul care a întristat toată România: ”E foarte greu...” In umila mea ispravnicie...

.. Am uitat de pix si de hartie!

Pana cea de corb, candva vestita

E demult obiect de recuzita....

Traiasca, prin urmare, tastatura

- Prin ea revigoram literatura!

*

Azi n-a venit postasul, ci un aripar/heruvim, care mi-a inmanat un mesaj fascinant, purtator parca dincolo de lumea asta dezlantuita in prapad, de la unul din expeditorii atat de dragi inimii si credintei mele literare - Doamna Magda Ursache... Doamne, cum fugim de trecut, cand putem da timpul inapoi, sa retraim tot ceea ce a fost frumos-inaltator si sa trecem, fie si cu o lacrima, peste ceea ce ne-a durut - cu credinta in Tine drept pavaza! (MI)

- Viața mea, cu Vica împreună e suculentă și aromată. M-am trezit ca cel care mult aleargă la Cluj cu Daria.

- Ai grija de Daria ca numai pe ea o mai ai.

- Un frumos în intervenția lui Ilie Marian, cu noua lui tehnică, că e o tendința a lui de a se încadra in muncă având părerea și concluzia lor de artistă.

- Dragă frate Benule, am audiat prezentarea versurilor din poezia TAMARA a autoarei Melania Rusu Caragioiu.

- Multlțumesc foarte mult, am primit-o și de la doamna Melania, iar recitare a frăției tale aduce un profund sentiment de  iubire pentru această micuță basarabeancă prin suferințele sale, și în același timp să vedem iubirea lui Dumnezeu care o readuce în brațele mamei sale. M-a mișcat mult această autentică povestire. Cu drag și frăție, Ionica

- Nepasarea asta a conducatorilor de a ne arunca copii in cuptor. In toate razboaiele este cate o Tamara. Multumim frate Ionica! In speranta de mai bine, restul costumului e investit in armament.

- Mă bucură, că, în starea de bine a copilăriei, când frații ne audiază și ne citesc, cu acea poftă nebună (aici e un non coment sau ce frate, Ben?) E o cinste să ne știm ascultați sau citiți, nu-i așa? E, în tot frumosul sufletului omenesc, nu? Viața, prin voi ne rezervă, cu drept de slavă, ne rezervă, în bucovă de ceaslov, oferindu-ne șanse la fericire, prin învierea care ni se oferă, cu lapte și miere. Omule, iar și iar ești, în limba română, legendar.

E  CREDO-PROFESIUNE DE CREDINȚA/LUARE LA PALME, PENTRU DE ANUME RENUME ȘI PENTRU A PURTA CA EMINESCU UN NUME PROVITA CA IISUS RĂSTIGNIT SUS MAI PRESUS DE MOARTE CA CEL MAI IUBIT ÎNTRE OAMENI, ÎNTRE DUȘMANI ȘI DINTRE PRIETENI- PĂMÂNTENI, PENTRU OAMENI COCOȚAT AUR  CENUȘIU STRECURAT PE CRUCEA DE PE GOLGOTA

Scrii, când ai talent,

când in viață pentru scris ai pasiune-rugăciune,

si în dragoste de dor, de dor ca în veci de veci, ca vrabia pe limba ei,

sub cer ca reper, să pier,

în România te iubesc,

din dex-Zamolxis-felix, Doamne-ți mulțumesc fix-pix,

că's sânge din sângele românesc,

neam pe care șuhan năzdrăvan să-l iubesc,

în raiul ce-l am la rându-mi,

după cum pe contul meu propriu, exist ca să fiu artist ca să mă rânduiești, 

cu soarta, în artă,

cu picioarele pe pământ 

comoară între comori nebun și sfânt,

cu capul, în nori 

ca Vica nu doar în plăceri,

ci și-n durerile facerii și cu tulburări de dor,

de Mesie la marginile mării, 

cu ardoarea iubirii, în dragoste și valuri de viață,

de națională conștiință și știință,

în dragoste de bună veste de poveste,

după cum sufletu-mi este,

cum este, cu iz de România în drept de a fi,

în istorie, cu multă, bucurie, cu multă omenie, din socio-omenie, cu valul pe val,

de școală de Românie integră,

profundă, tainică de mare națională,

Măreață conștiință, cu cer senin, în destin și deasupra,

în diaspora noastră verde-albastră de laudă de zestre, de țară,

din patrimoniul, de lăcustră

din pâinea eco-sănătoasă a noastră,

cu pește care de gură ni se lipește,

cu pescari de oameni,

în larg de pâine și pace,

liturghie de pace,

în val de bine-n spice

a limbii române 

de mâine.

*

Am cum vezi stilul meu. Noi suntem aprigi, sportivi. Care ni calitatea desăvârșită?

PENTRU UNUL PENTRU TOT DOMN SAVAOT

Noi români, măi români noi trăim pe munți dealuri, câmpii și văi

și-avem măr fără gard pe lângă drum

și de la case ne iese fum,

semn demn Domn Savaot,

că suntem ceea ce suntem,

în tot de tot unul pentru unul și toți pentru toți

pentru de tot 

verde albastru al nostru în tot 

de sănătate,

în tot cu realitate,

că-i că sarea-n bucate, cu cale lactee si cu droaie 

dodoloță cu soare,

cu gust și artist altruist cu lună și stele

în anii ce vor urma cu veste bună mai bună, decât toate,

că la noi mai cu îndemână din genuni

s-a născut geniul pe cont propriu 

din genuni

că nemuritor dor de dor și amor,

în fața lui cu senin mă închin plin de închinăciune și

măriri de cuvinte și de mai presus, 

mai sus-Iisus de pâine și de pace fierbinte,

cu glas dat inimii de lumină lină cu răsăritul luminii,

în culmea culmii pur și simplu 

exemplu,

în templu eliberării și, în 

de minune lumina luminii luminii din lumină 

și din doină 

și iarba limba cea română 

de pomină.

*

Uneori nu am nici o noimă si cu samă și rost, ea cuvântul de mai sus, unul Mureșan Gheorghe a Sucioii de fel, din Osoiu (ei zice, că acel cuvânt l-o învățat de la cineva din armată). 3 mari artisti ai neamului, pe un scurt video... Greșiți. Nu Pavel alduitul merelor pădurețe, ci Arghezi cuvintelor potrivite.

OM DE CARACTER CA REPER DE CER

Ce-i de datoria noastră ca să fim liberi,

să trăim, în pace, în suflete cu utrenii, liturghii si vecernie

în numele și treii treimi și

agențiilor, precum în numele corifeilor limbii române

și al literaturii pâine de o ființă și de toate zilele

că să ne îndestuleze binele în toate zilele că banii,

bucatele și sănătatea să nu ni se epuizeze

că noi, în veci de veci să fim pirați nu,

ci, 

să fim sublimi valabili și nobili scăldați,

în soarele și binecuvântarea omeniei românești

de caracter și cu reper

de cer.

*

ReCondoleanțe sincere și mângâiere divină, cu Părerea să-i fie memoria binecuvântată și să nu uite, că eu Pavel, încă trăiesc și dacă cumva o vede pe Vica să-i amintească că eu o iubesc și să fie liniștită, împăcată, că nu o uit, că n-am cum să o uit, că-i dor de dor, idol și Dumnezeu ca Maica Precesta. Ce vă mirați, că un leu n-o dat pentru sponsorizarea cărților mele cu mere/cu poeme și, cu iarba gliei românești omenești, de românești de doină și pomină, cu povești de povești. Verde de albastru de al nostru, laudă de zestre că era neserios acest bănos și bărbos coios că și el carnea moale o rodea cu Bibanu Birlic os, c-așa-s ca senatorii deșertăciune-i și vântul morii, însă eu nu-mi pun mintea nici, cu el, nici cu Becali, PerSec, Bibanu, Birlic, Tică, Așchiuță. Sunt necăjit cum sunt batjocorit frustat de telefon anticipându-mi cuvintele, dar, când trimit la expeditor ajung cuvintele aiurea ca niște țărani la vânătoarea de vulpi, în Sâmpetru-Aradului am văzut împușcarea de iepuri, iar, în curtea ceapeului Macău am văzut pușcându-se porumbei, la siloz. Toate-s fistichii pitorești, chestii-parachestii. Feriți-vă de măgăruș, că, câte nu suferim în viață asta fericiă, dar scurtă. Comisarul Rex variata italiană și austriacă, episodul polițist de inimaginat cu multe aventuri care-mi surprinde smerenia și uni-s pioși că la unele filme și de n-o spun, îmi scot inima din piept și din ochi pumnii, fie plini de lacrimi pentru minunată artă a succesului, că și-n Mere pădurețe fiind onoarea de a scrie viața mea propriu și sinceră, cu respirație carpatica ca să te simții ca acasă, ca-n filmele destine ca-n, fie ca a lui Iuliana cu toate funcțiile neurale, în funcție că un pui de țară gustos și pentru că-l știi fraged bio, o idee eco, elexir a zeilor și la masa reginei Maria, a României, asemeni piratului neânfricat cu viteză, în orice hărnicie pro lucru bun și, silitor, în dragoste fără a fi silit de Vica de Mărgelatul Bălcescu și Iancu/ori din Așa s-acălit oțelul/ Viață așa cum a fost că viața nu ne face nemuritori și destinul nu la făcut sfânt și nemuritor, cum amice care ești cu mine, în dialog pădureț, însă spre regret nici o inima n-am nemurit și nici noi, scrupule, după, și, cum pricep eu, nu dezic nici sacru, cu opera omnia că, carte de căpătâi așa cum e și cartea viața ca o pradă, cu toată dragostea de poveste ca-n poveste. Cei de la primărie păcălesc pe cei cu dezabilități - niște răstigniți ai destinului. Noi nu suntem, un tur de forță a democrației de după revoluția din 31 decembrie 1989. Un alt film CONTELE DE MONTE CRISTO - Cum m-o fermecat și, în tinerețe-am fără bătrâneții, în căutarea fericirii și a merelor pădurețe, cu noblețe. Oamenii mereu caută adevărul cu lucrurile așa cum sunt alb cu negru și cu toții dorind să comunicăm pur si simplu, că-n viață nu ne jucăm anțe panțe, panțe-suferă de mațe pestrițe; alba- neagra! Datorită credinței totul e posibil, zice și Alexandru Dunas, tata mușchetarilor, un scriitor istoric, plin de aventuri și istorie fără ascunzișuri a fanteziei.

ÎN FAINOȘAG DE DRAG

Să fii sănătos inspirat și curat și,

Luminos ca Hristos, în drept la veșnicie,

mânce-vă învierea, binele laptele și mierea;

binele ca să nu vi se gate binele acel ferghete al eternului și verdele albastru al eternului,

să lumine cu lin și destin senin în iubirea ca-n filme,

în de drag și făinoșag,

cu renume de anume 

și pentru, că asemeni lui Eminescu,

iubire, și, cu fericire,

să dea alduit, ca cel mai iubit - sfințit

că e să fiți 

fericiți

ca cei botezați

ai lui, 

ai Dumnezeului meu!

*

Cine dezminte, chiar cine zice, că iubirea nu-i o forță și că restul e fleac, banalitate, că-i balast a lui Terchea-Berchea.

MAPAMOND DOM AL PĂMÂNTULUI SFÂNT OMENESC

Ben, mă rog eu pentru voi

ca-n unul Petru,

toți și toți pentru toți,

că și voi trebuie să vă rugați pentru mine

și eu cu Dumnezeu trebuie să mă rog pentru voi 

responsabilizați ca cei botezați,

trebuie și voi deci să fiu reciproc: unul pentru fericirea celuilalt,

frați dragi și scumpi, pur și simplu exemplu,

din templu și din Domul pământului

mapamond profund.

să vă rugați

compatibili și provita!

*

Cine nu vrea ca cartea lui ca exemplu marea iubire cartea Mere pădurețe, cum a grăit artistul trebuie să se încadreze cu suflet și carne și ca un tezaur să reziste cu parfum, aromă, de România. Ma mir, măi oameni ca mii blocat facebookul. Oamenii se duc fără simbrie, în plata Domnului, Dumnezeu, îi ierte ca să trăiască, în veșnicie, în lumea fără de păcat!

- Dumnezeu sa-l odihneasca!

- Vica nu mi-o făcut figuri să fugă cu un altul, fiind o finuță, cu maniere elegantă și adevărată madamă cu camelii ca acea a lui Alexandru Dumas-fiul. Și cum era Vica grațioasă ca o țărăncuță cu bună creștere, cei 7ani de acasă ca artista Valeria Seciu/ poeta Melania Rusu Caragioiu. Avea abiilități amabilități ca vânătorul tolba cu săgeți ca Robin Hood. Aibă-L Dumnezeu-n grijă și-L Alduiască cu odihnă și culori de liniște!

- Amin!

- Vica și, când nouă ne era greu, în coțul nostru verde de rai, cu cer albastru ne zicea împăciuitoare;

- Fiți liniștiți, împăciuitor, și că, și de hopul aiesta om trece. La Eminesscu nu exista limită, nu avea: în viață lui, că nu exista: nu se poate. Vica are si o frescă practică și era înde-înàndemntică, în gramatică și matemâtică, în ce vroia să facă ca lucru bun-cadou de moș Nicolae și Crăciun.

- Conteporanii spun că Eminescu avea priză la femei fiindcă, în primul rând, era foarte frumos.

- Aici e Eminescu-limba română-Dumnezeul ființei noastre naționale laudă de zestre verde-albastră, magna mega cum laude, cu omenească meritrocrație, odihnească-se-n romànească, de biserică-frească pitorească-imnică de Tompsa mică.  

BINECUVÂNTAREA ROMÀNEASCĂ DE FRESCĂ IMNICĂ EMINEASCĂ. Nevoie. E o nevoie de o nvoie de validare. Ben, întâlnirea mea cu Vica n-avea în mine nimic din iubirea verticală cu înălțime și mărime de școală verticală internațională, fiind banală, chiar fără noimă, eu nedându-mi, în realitate însemnătate. Mă topesc de tot, în fața acestui pitoresc femeiesc. Eu sunt un mare timid și nu-s ca Maradona și de emoție mă roșesc tot, tremur tot-Domn Savaot. Sunt și mă simt incomod, în fața unei femei ca Vica. Mă simt fragil, în tața lui Vica, că Marcel Proust, maistru-artist. La Vica nimeni n-are ce insinua, ea fiind o femeie promtă că picătură chinezească care, în timp găureste stânca, ea neavând nici cum să-mi fie stâncă de poticnire acea piedică socio-umană. În timp ce picătură de apă, în termen lung găurește piatra. Am iubit-o pe Vica, așa cum tu iubești pe Ming, că și tu înțelegi ce-i iubirea pentru muierea ta, scumpă exemplară și, cu experiență, cu divinul și, cu adevărul pace și pâine de toate zilele, liturghie, în spice ca binele, să nu ni se gate vreodată. Cum de n-am putut păstra pe Vica am iubit-o dară? Limba e Eminescu-Hristosul nației ei și veșniciei noastre albastre, laudă de zestre și laudator tempuris acti zamolxis-felix! S-a spart sticla, cu LS Fierbinți, colac peste pupăză, că pupăza-i pasăre mândră, dar hibă-i doar dară, că'pute o țară cuibul și numa o mândră ț-o mai lipsit să te simți ca acasă, bravule, tu cel, cu atac de panică, phonexulule, în nădejde/deznădejde. Au făcut bună figură/poliță - nenorociții.

- Pe langa domniile voastre eroii CUVANTULUI. Cu mult drag si doriri de sanatate si impliniri draga Dorina!

- Încă o data multumiri, Ben, o zi cu soare si bucurii!

- Și de-mi e toamnă, cântul m-ajunge din departe... Cum știți să faceți cale de senin printre ciulinii zilelor de zgura, cât să ajungă cu bine gândul bun la mine, așa să se întoarcă mesagerul cuminte spre a vă aduce curatele mele mulțumiri. Mulțumesc luminii de a ne tine împreună sub acest imens clopot de cer printr-un fir de cânt. Reverență, Ben Todica, lumină de om! (PR)

- Ești NEOBOSIT! Calde FELICITĂRI! E minunat să facem lucruri care ne „țin în priză” Doamne ajută! (VG)

- Paula ti-a vazut clipul si mi-a trimis automat Tanacele si am rasplatit-o. Amin!

- Firicel din Las Fierbinți se aseamănă ca două pcături de apă cu secretarul Primăriei Recea-Cristur, Cluj, Mureșan Lazăr.

- Ce frumos! Alai de nunta nocturn, în straie de luna. Superb! (EA)

- Situația nu e de loc roză.

- Sensibilitate niponă în suflet românesc, cu proaspătă trăire redată din îndepărtata Australie - și, totuși, glasul acesta drag nouă, celor ce-i deschidem porțile ființei întru îmbucurare, ne este atât de aproape... Alex

- Ho, ho să vă spun ceva: "Casa bunicilor mei culmea nu s-a închis vreodată cu cheia/cu lăcat, zăvor, la noi fiind oameni cinstiți cred eu cetățeni mai civilizați, mai instruiți și mai educați și, chiar decât forforoșii de americani-văcari-pistolari care se pușcă și omoră fără nici un discernământ/ chiar și, în școli fără nici o noimă se pușcă elevii, proprii copiii/ proprii prunci prunci fără logică sunt melestiți, se omucid de snobi și nu de de deștepți ce-ar fi minunile aiesta cu muci la nas și țurțuri la cur fără logică, fără/ Dumnezeu, rațiune/ având un sens firesc. S-ar putea ca ala a Hulpii, să fi fost prins pe la cătrețele, găinarele cu găini ale gospodarilor țărani-coperatori și agricultori harnici și, cu găini și să fi pus omul pe la gazeta de stradă sau de Anul Nou să se fi strigat ca să, 15 minute de ”igienă mintală” pot schimba întreaga zi. Paşi esenţiali. Vica era grozavă igenică, curățică ca o oglindă și la dor de mine și de voi copiii. Stau la cafea cu-n adevărat poet-artist altruist poet patriot-comunist și ca tri buni si tristi amici, Corneliu Vadim-Tudor romàn artist, pe din țara lui, de țară, lui țara soarelui, îndrăgostit lulea, că Romània e și țărișoara mea și mi dragă ca Vica mândra mea, stăpân, îndrăgostit lulea de ea, că e și a mea țăra, cu drag de ea, ca România e și țărișoara mea și-s îndrăgostit de ea lulea tribun-pașoptist patriot nobil și comunist sublim. Vica își asumă ca parte implicată și asumată remarcabilă în batalionul disciplinat a elitei. Eu aveam multă dragoste de dragostea lui Vica. 

- La o cafea cu Vadim - ultima, pentru el ...

- Aveți grijă la cărți, că cărțile, nu urzică, după cum zice plin de respect Virgil Ianțu de la România. Câștigă ca să nu mori prost și bețiv ca stropșitul de Putin. Nu, vreau să te cert, e cert, drag făinoșag ca o mireasă ca pe Vica te trec peste prag ca pe un ștab, final alifii române, dar cu multele greșeli, nu m-așteptam in poezie să mă promovezi, să mă înobilezi zi de zi, în drept de a fi mega magna cum laude laudator temporis acti, cu tot amarul de de greșeli, un fel de hipocrite gramatical cu poticneli, în urma enormelor oboseli și poticneli, în greșeli peste greșeli. Sunt ceea ce sunt obsedat de muncă și de cugetare adâncă și mă confrunt cu sapa, cu unealta să se lovească de os și să cânte, în note melodioase înalte, cu bilă și abilă rezonață de o rezonața selențioasă atențion-ioasală spartă de alamă ca să încânte ca a doua fedeauă armonizând, în tonalitate cer și pământ, în profund ca păstorul blànd: luceafăr și strălucind profund adevăr stelar tutelar- profund astral și monumental-universal. Avocatul Don oficialul - Ca pentru parlamentari, că e apă de ploaie - palmă la cicatrici. Că fac închisoarea la fără frecvență! Ìn scris pui sufletului. Eu, ce să-ți spun eu, cu tupeu și, cu Dumnezeu dacă, nu, că Vica e de nasul meu, nu-s decât mai mult, să-mi fac prin scris: cult, nu lipsit de modestie și de omenie. Tu, Vica greșești cea care m-a făcut fericit. E inutil sa ne intrebam cum ar fi scris Marin Preda despre vremurile ce le traim acum - doar traim o noua Era a Ticalosilor (Era Fiilor de Ticalosi) incriminati de el... DE BUN AUGUR Un frumos suflet astral, omenesc strălucitor, cu multă lumină Don lumină-doină de pomină, nemaipomenită, cu artă negrăită, în triluri-trilurită, cu artă ciripit, truli dragă dră-drăguleană de bună veste și de poveste care la nesfârșit este, cu ce e mai bun, de moș Crăciun al lucrului bun, de bun augur. Tu, nu ratezi nici o ocazie ca să scrii.

- Unii-s duși cu pluta, cu parașuta.

- Bună ziua! Dumnezeu să vă dea bine și sănătate! Eminescu ne zicea indiferent în ce parte a României trăiam s-avem noi grijă unii de alții, de fericirea celorlalți ca să se desăvârșească, vorba vine, el cum rar, Eminescu își iubea semenii ca frații, cum rar fără egal și de ce nu, cu fraternitate și dreptate? Mitropolitul Moldovei a fost mucenicit, că s-a sfârșit ca mucenic, a fost sfințit ca om potrivit la locul potrivit, cum s-ar cuvenii și Sfântul Eminescu, un om care și-a slujit limb română și neamul omenesc-românesc, și-a slujit, în spiritualul rugăciunii ca să împlinim și noi înmulțirea talantului unindu-ne, în comuniune a perfecțiunii și sfințirii noastre astrale, trăind artistic și lingvistic și filologice, cu frumos demers, cu sens, în univers, în autentică valoare de utrenie liturgică și vecernie, în holda păcii și obiectivul muncii, din noua ordine și disciplină de înțelepciune și de lumină lină, de pomină și doină.

- TeFeLiștii l-ar fi făcut praf și pulbere pe Marin Preda.

- LUAȚI LUMINĂ DIN AROMELE, CULORILE ȘI BUCURIILE VIIEȚII. Otortodoxia CARE salvează România și satul e minunat, cu mine minunate și ÎN CU EVENIMENTE ȘI TRADIȚII, ÎN ETERNITATEA ȘI MOȘTENIRII EI, Lumină din lumină păcii și muncii-frumuseții și tradițiile-s cu tradiții, cu unitate, naționalitate, că, în sat sunt de fapt, munca, cugetarea adâncă, cu folclor și cu bucuria vieții, cu minunăție și înțelepciunile ca biserica-mamă (Romània e, în straiele românești și colaborările transilvane sunt frumoase, cu bucuriile vieții, că mai întàii e folclorul și casa. Satul cu tot belșugul ni gloria-victoria și, în tot limba română cea română și cu îndemànă România-i armonia, pâinea, pacea și liturghia, de a fi zi de zi dreptului a fi, cu pâinea cea de toate zilele și, în toate zilele, din biserica noastră eminesciană albastră și laudă de zestre, laudator temporis acti a lui luați lumină, din bucuriile vieții. CINE NE PLOUĂ NE ȘI USCĂ, PĂRINTE!

- Credință de Rai.

- Nu multă căldură, soare și binecuvântare, cu alte cuvinte, nu vorbărie, ci a vieții bucurie. Tu desigur știi cum să te bucuri ca să nu fii singur, că la ce bun să te aventuri străpungând inimile semenilor, cu rostul lor. Înțelepciunea fiindu-ți, în adâncul limbii că lumină a luminii lumii, în răsăritul răsăritului pe altarul soarelui. Vica nu era semn ca să nu arate semn draga. Vorbit, vorbim curat și frumos și ROMÂNII TRĂIESC CU ARTE luminat ca-n rai și curățați extraordinar.

- Ce poza frumoasa! Parca ploua cu ninge din bucurie Ichime parinte.

- Îmbrățișări, dragul meu! Ești o minune de om bucurînd și îmbucurând pe toți din lumina ta revărsată, fără de margini!

- La noi sunt mediocrității zidindu-și, în sine.

- Multumiri si ganduri dragi din Banat, Ben! Dorina

- Prietenii la nevoie se cunosc.

- Dar și la nevoie cum zicea Emily Lazăr că la nevoie omul să emoționează și se încurcă începe ca și cur ca să cârâie să un fel de cotcodac dar nu i așa ceva așa că vă rog luați bine aminte și ce face să fie plăcut lui Dumnezeu lui Dumnezeu Doamne Mulțumim vouă prietenilor și celor ce urmează să după noi să aibă sănătate voioșie și pași drepte lucru bun Asta e dorința mea Ben, Melania, Miclău și voi să fiți sănătoși. În primul rând Dacă voi nu sunteți sănătoși atunci Eu ce să zic eu care nu-s mai bătrân ca voi dar dar șchioapătă umblu greu anevoie și deși la nevoie se cunoaște omenirea și România și politica fără război pacea mondială nouă ordine nu o curățenie-nozitate în sufletele oamenilor Dumnezeu fie cu voi tot timpul și în toată verigheta lui împărăția Firea voastră a românilor de pretutindeni a românilor de acasă Dumnezeu vă dea bine sănătate și bucurii. O temă de acasă aș vrea că vezi tu mă descurc cam greu vorbesc greoi nu ca și când scriu dar tu pricepi priceperea mea calci pe bec ai grijă dacă nu vii în cinci minute te rog nu m-am convins că cum stă starea cu starea din telefon ce scrie ca am încercat acuma stânga în curtea asta largă luminoasă și unde îți duci tu Viața într o mică căsuță cămăruță cu tot felul de scule electronice cu tot felul de a fi lângă cei care fac pâine lângă lângă, lângă, lângă rău ca și cum să-l frângi ca Isus Hristos pâinea lor la Cina cea de taină știi tu asta cum să nu știi Dar tu, tu, tu, tu, tu, tu un pic ești zâmbăreț Ești cumsecade așa că Servus. Să ai sănătate și bucurii și să vii odată ce mai încolo încoace tu crezi că poți veni pe valea plângerii. Totul e ok și foarte bine în întâlnirea cu tine al unui om că ești un om înțelegător că tu știi ce nevoi. Am eu - în cartea mea se scrie așa și cu Radu în frunte că Radu e Radu nu cel de jos. Adaugă-mă în Meet ca să putem conversa prin chat video.  

- Te-am sunat pe facebook dar nu raspunzi. eu nu am Meet.

-  De munte și găinușa și ciubău-bănc cuța-de al Clujului. Mulțumesc pentru carte!!! Semnal în Armonii Culturale! Iată omule, că călărim prin banal spre cotidianul național și tradițional civic și popular că sprintenul cocoș. Tu ești grozavul-grozaViilor, slavă SlVă Domnilui! Eu sunt că Alex. Bogan, un om i-am spus acestui isteț că e antisocial, dar, îmi place cum e, e cu vâlvă, caracterizat artistic. O lume fascinantă Asta mi-a fost destinul, să servesti omenirea ca Alexandru Arșinel, un artist emerit care ne-a părăsit, care a creat, ne-crezut până la capăt, ca pe o persoană cu viziune. Multă dreptate ai omule dar cine ți-o dă, tu ești unde ești Melania, e unde e, dar amândoi faceți o echipă la distanță ca și cum ați urma la fără frecvență Facultatea de limbă și literatură română sunteți doi Românași cuminți doi Românași ca și mingul ming al tău un om între oameni și pentru oameni să fiți sănătoși dragii mei fără voi nu știu ce m aș face aș speria aici ca pasărea pe limba ei dar tu ești omul care înțelegi toată situația asta-i chestia și parachestia noi suntem ca și Ariston sau ca cel care a inventat apa Izvorului mă Oameni buni apa aia pură igienică, apa aia bună de băut salut amândoi faceți o echipă grozavă! Că unul fără altul mi-ați lipsit. Sunt Oameni și oameni dar voi sunteți în mod special excepționali, extraordinari oameni - înmulțiți în talanți cu har sfințiți ca oameni potriviți la locul potrivit. Hai să ne bucurăm mult și să ne trăim viața.

- FRUMUSEŢEA DURERII de Ben Todica, versuri ADRIAN BOTEZ. Un clip recitare la versurile poetului din culegeri: POEZII DIN 1998 : ”JURNAL DIN MAREA TEMNIȚĂ INTERIOARĂ”... – ...DIN 2003 : VOL. ”POVESTEA UNUI COLECȚIONAR DE AUDIENȚE” – ...DIN 2005 : ”CREZURI CREȘTINE”... - ...DIN 2007: ”NU MAI RIDICAȚI DIN UMERI !”... –

- BRAVO, Ben! Fff frumos!

- Un frumos, Dumnezeu, sunt Eminescu și călăuza, călăuza pentru fericirea celorlalți.

- Iubitul nostru Lider, Ben Todică este  sufletul nostru întruchipat în Diaspora, dar spre deosebire de noi, Domnia sa este un ales al Domnului spre a face lumină peste toate.

- Eu beu de necaz, zic unii, dar dacă necazurile vin vene vidi vici.

- Durere si emotie.

- Când ești aproape de oameni, cerul e reper și ești aproape de cer, sincer, cu caracter. Noi avem ce avem doină de Eminesscu, de pomină. Totul e imbatabil și clasic. Ca cei patru din mijloc, din Hnibal, bogați, în oferte, în rezultate și, în rezultate. Noi, cu toții ne încredem, în bine, în pule/leacuri, medicamente. Ne încredem, în Dumnezei, în remediul semenilor noștri: doctorii, medicii specialiști. Tu, dacă te ții de treabă mergi mai departe și faci ispravă, și cu slavă Domnului!

- Festivalul International europoezia "Stere Bucovala" Braila:

În toamna asta suverană

Când lumea-i la cules de vie

Cei din cultura brăileană

Ies la cules de poezie... (mi)

*

Doamne facă-să voia ta și ai milă, Doamne noi păcătoșii cu voie și fără voie! Unde e lege nu-i-I TOCMEALĂ. Ben din sufletul tău pui și sufletul? Să vă Ajute Dumnezeu!

- Bună ziua! Dragi, stimaţi slujitori ai cuvântului scris, colaboratori, fani Bogdania v-am ataşat pdf. revistei de creaţie şi cultură Bogdania, nr. 99-100, septembrie-octombrie 2022. Este onorant să trec în paginile revistei creaţii ale domniilor voastre. Sunt interesante textele trimise şi deosebite mesajele, ideile, soluţiile pentru vindecarea omului şi a societăţii contemporane. Cu mare drag şi bucurie vom continua activitatea spre înălţarea României şi nemurirea limbii şi culturii române. Vă mulţumesc! Felicitări scriitorilor publicaţi! Aştept noi creaţii literare pentru numerele viitoare. Vă îmbrăţişez sufleteşte şi vă doresc multă sănătate, succese deosebite şi numai bine! Scriitor Ionel MARIN

- Multumim distinse domn si nobil frate in Duh, Maestre Ionel MARIN! Cu apreciere, Ben Todica Multa Sanatate si IMPLINIRI !!! Plesnit-ar COADA zicea tanti CLEMANTZA.

- Ești mereu aproape de cei dragi.

- Pe ARSINEL - Sa-i fie tarana usoara. L-am cunoscut personal si filmat in Melbourne, Australia cand ne-a vizitat cu teatrul Nottara. Dumnezeu sa-l odihneasca!

- Eu nu mai încurc nici eu borcanile/ adică cum ar veni cioci, moci, ciulii bulii. Mocii, mocii. Că o mai feștelesc și eu, vorba lui Eminescu cel care a cules ca mine folclor.

- "Străinii o inventatat coada la cireașă și coada la vacă, ca cineva trebuie să pornești bătuta bătută, zice Teodor - Flaviu Celemen.

- CEI DOI CAI de Ben Todica, versuri Lloyd Schwartz, in romaneste Adrian Grauenfels. Un clip recitare la versurile poetului intitulat: Cei doi cai (memorii) ~*~ Ai spus că ai luat prânzul în Pittsfield, era pe North Street? / Asta îmi amintește de când locuiam la fermă. / Trebuie să fi fost acum optzeci de ani. / Am mers la o școală cu o singură clasă, nu ai trecut cumva pe / lângă ea? / Fiecare rând de bănci avea elevi din clase diferite. / Eu stăteam pe primul loc din primul rând.

- Voi ăștia care știți limbi străine. Eu nici româna n-o știu cum trebuie.

- Esti un GIGANT MAESTRE ADRIAN! NU TE LASA INTIMIDAT DE TACEREA INVIDIOSILOR.

- Pe 15 septembrie, in satul meu, noi, câțiva fii ai acelui loc pe care Mircea cel Bătrân a făcut zidire de istorie, ne-am adunat în fața ...ruinei care a devenit vechea școală tip Spiru Haret, la împlinirea a 120 de ani de învățământ instituționalizat. Au fost evocați foști dascăli, ne-am privit cu uimire unii pe alții. De ce nu ne vom fi recunoscut? Ce e, suflete? Cântă! Ești tot copil.

- Multumesc distinse suflet in Duh!

- Nu știu cum a preluat Carole B mesajul trimis dv. De mine...

- Eu nu stiu cine e Carol. Pe fica mea o cheama Carol, o fi vre-un scurist deghizat? Acesta e al doilea mesaj pe care il primesc de la Carol in ultima saptamana. Dar habar nu am de unde s-o iau. E sexi?

- Eu am scris despre 15 septembrie la mine în sat...

- Mai jos aveti fotografia emailului asa cum l-am primit. Poate din gresala emailul dumneavoastra a ajuns la Carol si daca nu e gresala dumneavoastra atunci inseamna ca aveti un virus in calculator care se manifesta in acest fel - amesteca adresele. Sau Carol l-a primit si ca sa se dea mare l-a copiat si mi l-a trimis ca din partea ei. Eu oricum va sunt recunoscator pentru frumoasle punctari.

- Bine că a ajuns, chiar cu ocolul ales de capul lui...

- Suntem mândri că avem prieteni peste tot în lume, dar în majoritate datorită Domniei voastre, Stimate Maestre Ben Todică. Dacă globalizarea s-ar referi doar la prietenia de suflet și literatură ar fi minunat, dar mă tem că are și multe aspecte negative. Să nu pățim precum frații din Serbia. Doamne ajută, Amin!

- Distinsa sora si nobil suflet Melania, …. in ultimi 3.000 de ani, in  90% din ei au fost razboaie … foame, boli, razboaie e in natura speciei homo sapiens sapiens  … Toti isi doresc in sinea lor sa fie un HITLER. Abia au asteptat ca sa-l omoare sa-i ia locul. Acum vor toti sa fie un PUTIN sau Xi Jinping. Ce specie fragila..., ORFANA! „BATAIA E RUPTA DIN SOARE...” cu cele mai bune ganduri, Ben

- Fără școală, nu poți să te faci popă. Eu, cu Mere dulci, clițane fine de vară/pădurețe, că e dacă nu-s bune, de e, de altceva-s bune de oțet or îs bune de papa. Unii au șanse numai teoretic și unde prețipasă-i victoria și ca principalii marcatori, că vine, cu precipitații pe lapoviță nu și șlibovița, că pe aproape e și ninsoarea. Fiecare vrea să trăiască omenește și, în pace dar tu ce mai faci, omule?

- "Flaviu -':"borseta ai galbenă n-am luat-o",

- ": dar nici mistria din mână nu mi-ai luat-o" MARIA CÂNTĂ CU DOR, MARIE TE-AM ÎNDRĂGIT. Io, sunt io.

- Mult Stimate Domnule Ioan Miclău- Gepianu, Așa cum ne spuneți, Domnia voastră și Personalitățile care s-au aplecat asupra operei Dumneavoastră se constată întâi de toate  puterea de afirmare a românului, când dorește să atingă un scop propus dar și rolul credinței în a te putea bucura de  inspirație-har divin care vine prin Duh, cum spune ecleziastul. Citind prezentarea cărții Dumneavoastră, ,,Pe drumurile artei” și citind din această care prin care sunt onorată primind-o și eu, cu multe mulțumiri, rămânem profund impresionați de frumusețea și acuratețea ideilor Domniei voastre.Sunteți și rămâneți unul din cei mai importanți români scriitori din Australia și ne mândrim cu Domnia voastră. Vă mulțumim pentru tot și vă dorim și de aci înainte sănătate, succese și dragostea de a scrie pentru noi și pentru generațiile care vor veni, Cu deosebită stimă, Melania Rusu Caragioiu

- Căutați cuvântul cristosu luminos și folosul, nu ponosul, forforosul, uriciosul e hidosoul, războiul cu prăpădul lui și pàrjolul-cacacioși mizerabilii, nemernici sadici, colțaț-colțoș și hâroși-păroși năzoși nașpa. Eu scrie. Frate Ioane din Gepiul Bihor ești o cinste speranțe și credință de a fi làngă dragul de Eminescu, în drag de România mea cu tusă, junghiul și sughițul, deci, cu raiul care-l avem noi, cu toate erau că de-ale noastre albastre, laudă de zestre laudato. Ești, în descurcareală.

- Am dat intamplator de stirea asta, pe ziarul "Bursa" - de parca literatura e marfa de vandut la bursa, nu de propagat prin revistele literare...

- Ai umane sentimente, în ce se cuvine, în bine loialitate, de realitate amice, liturghie de pace și pâine, în spice amice Ben Men! Tu, ești modest artist altruist ca Busuioc mai cu noroc-devreme frumoasă, cu renume de anume, cu nume de anume, cu nume de veste bună, soro lume-binecuvântare și de România profundă, baladă integră prin unire profundă și mare ca muncă cu plată cinstită plătită. Fără strădanie, silința, poți reuși?

mioriţa lui orfeu

vis cu mb

mi s-au cerut  explicaţii

& îmbunătăţiri ale visului

tre’ să fie iubită  românia

nimeni să nu se pregătească de moarte

ci de  nuntă din sânul durerii orfice

orfeu nu s-a plâns nimănui

nici măcar jandarmului extraterestru ori mafiei

cât despre noi

ne minţim cu respect

ne înjurăm cu onoare

precum piesele de oltcit date la casare

politicienii predică elocinţa statuilor

buni drumeţi &

tovarăşi

                                           .... (ca)

*

Buna ziua! Aveti in attach lista cu materialele FTP de vineri. Radio Romania International:  - Multumim pentru lista distinsa doamna! Noi in diaspora iubim RRI!

- Știu sigur că tuturor ne place o doină românească. Audiție plăcută! E superba frate Ionica! MULTUMESC!

- Un al nostru ca laudă de zestre.

- Dacă, tu, nu mă întreci, să mă întrebi, atunci frumos și politicos, te întreb cu aură și nimb, c-așa se cuvine, nu-i așa neaoș al limbii române?

- Le multumim domnitelor Mihaela Dinca si Roxana Iorgulescu.

- Mult Stimate Domnule, Pavel Rătundeanu Ferghete, Mulțumim  pentru știre, De Ziua Poeziei au fost multe festivaluri de poezie și activități organizate de scriitori. cinste lor. Recapitulez aici greutățile peste care trebuie să treci spre a organiza un festival, greutăți la care trebuie să faci față cu temeritate, eu învățând această lecție, văzând  și petrecând  asemenea evenimente  la biblioteca județeană unde am lucrat. Prima condiție este să găsești o sală și aprobarea autorităților. După aceea mobilizarea prin internet și prin presă pentru întâlnire cu... sau prin concurs, sau deschis cu listă de participare. Probleme deloc ușoare. A doua condiție este a ta personală, să participi, după caz, fie ca audient, fie ca participant activ. Întotdeauna în România, în București unde sunt mii de scriitori din USR au fost și sunt festivaluri. Mai nou, de când unii bucureșteni s-au mutat în diferite localități liniștite din țară unde au deschis editură personală și o revistă, au loc și acolo festivaluri. Mulțumim lui UNESCO pentru botezarea zilelor cu nume laudative de cultură, artă și știință. În ultimul timp, de când cu întrecerile spre a deveni ,,capitala europeană”- fonduri și avântul unui oraș de a fi pe primul loc, lucruri știute de noi, toți, au devenit centre importante de festivaluri multe orașe in România. Să ne bucurăm de aceste manifestări și să lăudăm pe participanți și tot ce este românesc  ca să audă tot globul pământesc despre calitățile românilor și despre contribuția lor mondială, dar nu numai în literatură ci în oricare domeniu. Și în Canada în localitatea turistică, ,,Trois Rivieres” a avut loc un asemenea festival, la care a participat și Ana Blandiana, dânsa fiind punctul de atracție. Această localitate este la 200km de Montreal. Foarte mulți colegi s-au deplasat acolo cu interes și bucurie. Eu nu am fost fiindcă aveam programată o ședință ZOOM în aceeași zi și fusese invitat pentru această ședință Dl, Aurel Pop, Președintele Academiei Române. Dânsul a participat și a prezentat date despre activitatea lui Avram Iancu, Craiul Moților. Mulțumim lui Dumnezeu pentru tot și îl rugăm să ne apere de război, fiindcă doar în pace, Muzele pot să cânte... Cu drag și stimă, Melania Rusu  Caragioiu

- Tu, ești modestă artistă altruist ca Busuioc mai cu noroc-devreme frumoasă, cu renume de anume, cu nume de anume, cu nume de veste bună, soro lume- binecuvântare și de România profundă, baladă integră prin unire profundă și mare ca muncă cu plată cinstită plătită. SĂ fiți sănătoși și bucuroși! Iată, îmi scrie! E notabil ca peștii pe uscat/ tigaie fac bravura, în apogeul vieții! Faceți o bucurie, în jurul vostru, că aveți reușite (sunteți bine cum sunteți. Vă sărut și vă salut! Și la evrei, însă nu mărul discordiei.

- Vă ofer să ascultați emisiunea ACTUALITATEA ISRAELIANĂ precum și spre lectură, în anexă, ziarul VIAȚA NOASTRĂ. Cu ocazia sfintei sărbători YOM KIPPUR, urez tuturor evreilor GMAR HATIMA TOVA! "Nu ceea ce aduni, ci ceea ce răspândeşti spune ce fel de viaţă ai trăit." ”Niciodată în viaţă n-am învăţat ceva de la o persoană care a fost de acord cu mine.” Dudley Field Malone, avocat american.

- Frumos gest, cu tot ce-i înteressant, fantastic, dragilor! Stau, în bătătură mea ca să nu deranjeze care de care mai cu moț, chiar dacă eu îs provoit aici (fiecare că fiecare, că te lași pe mana lui popa popa, că popa răspunde).

- Ioan Gâf-Deac, PLÂNGERE, RECLAMAȚIE, PROIECT DE DEMERS CĂTRE INSTANȚĂ. Aceste este noul link de conectare la cenaclul DESTINE LITERARE. Am constatat ca cel trimis anterior nu functiona. Ciudățenie ZOOM! Va așteptăm cu drag! AC/DC

- Mulţumim pentru mesaj; confirmăm primirea. Excelenței Sale, Domnului Ambasador, Academician, Prof.univ.dr. Nicolae Manolescu, Președinte al USR, Director al Revistei România literară (editorialist al acesteia încă din anul 1990)

- Cu scuze pentru absenta din "decor" din ultima saptamana, care va mai dura inca vreo doua saptamani. Va rog sa-mi trimiteti revistele doar pe adresa Pot Logaru, aceasta fiind cu spatiul de stocare epuizat, iar eu in imposibilitatea de a-l gerstiona la timp. 

- După mere/mere pădurețe comora mea avis rarisim.

- CADEREA de Ben Todica, versuri ADRIAN BOTEZ Un videoclip recitare la versurile poetului din titlul: RATAT DE METAFIZICĂ (...stihuri solitare – desfășurând Covorul Zburător – într-o Nouă Zare...) de Adrian Botez / PARTEA A II-A / CĂDEREA PE...”C(K)ANT” / cauți cu lumânarea – în strădanii : VLĂGUIREA ! / ca să nu explodezi  - întru REAL : ÎȚI STINSEȘI FIREA... /  la Mormane de Gunoaie –  le spui - făr' de rușine : ”VALURI” / voind să-nchipui o Călătorie... – ...către MALURI...

- Trebuie muncă, perseverență și speranță, în reușită.

- Multumesc din suflet distinse domn si mare suflet George Danciu! Cu apreciere, Ben Todica

- Dar crezi, că toți se bucură și, când traiul ii precar, insuficienta și-n rest totul datorită politicii și traiiul/ nu dodoloță cu speranță, ci prestanta și, cu performanță.

- Muzeul Casa Mureșenilor, Brașov COMUNICAT DE PRESĂ Muzeul Casa Mureșenilor găzduiește două recitaluri inedite, alcătuite din Sonete și Videosonete a căror autor și interpret este poetul Adrian Munteanu. Evenimentul va avea loc în două zile consecutive la cele două locații ale instituției noastre, astfel: ... Având în vedere că locurile sunt limitate, Adrian Munteanu va realiza, la solicitarea publicului, și alte spectacole, la date care vor fi anunțate din vreme.

- FELICITARI !!! Toti ma intreaba cu cat ma platesti de iti fac reclama?

- Iar tu ai uitat să le spui suma. Sau ar trebui să le spui că primești atâția bani cât primesc și eu pentru spectacolele mele.

- Asta e, că facem ce nu fac alții.

- Tu Ben, pe unde-ȚI joci capul ca țuică, pe ce rât cu iarbă ca om de ispravă? O aplicație pentru toate necesitățile dvs. de Word, Excel, PowerPoint și PDF. Obțineți aplicația Office: https://aka.ms/officeandroidshareinstall cum spune biologia Da noi de ce bâjim ca oameni ca ființe pâine de o ființă Ce De ce nu putem fi altfel de cum suntem buni nu răi că cu răul Nu părăsești pe răul iar cățeaua pupi A murit în încercând să învețe să mănânce cucuruz sau mere mere cu robete corobete corobețe pădurețe noi într o viață n avem cutii cu bucurii noi într o viață n avem cutii cu bucurii cutii cu acreni cu năcreli cu cu ponos si cu inutilități și lipsuri lasă-mă No lasă-mă că acum scriu și lipsuri acum scriu clipsuri că acum scriu cu lipsuri acum scriu fortuit de împrejurări Tu ce faci Pe unde umbli ce realizezi în momentul de față Omule cu caii suri, opritoare în drum cu ca, cu cai Bălan cu caii, cu caii bălani năzdrăvani, la lelea frumoasă, colofusă forfotă?

- Noi trăim, chiar luând razna, luând viața cu bune intenții, în piept, fără a suferi defect, imperfect (cum să facem doctor de bine corect, vorbind corect, la superlativ, cu savuros? (Teorie, teorie, dar practica ne umoară). ȘI, ÎN BIBLIE SCRIE: VINUL ÎNVESELEȘTE DAR ÎNTR-o anumită măsură, cu siguranță, în siguranță, că are și nutrienți, că-s hrană, simulare cu alimentele bio, eco (apropo doar, că graba strica treaba, nu uita să mă atenționeze si mă alerga Vica - zicea fără să riște, în grija ei).

- Ioane nu te gândi cât de mult eu te-am iubit și la alta ai plecat, oftează cu năduf. De ce am nevoie de ventilație daca pot deschide geamul? Un ceva, Care ne face celebri. Cu toți avem o greutate, o călita fire, ceva idee (care-i unic ca cerință pentru a da plus, bonus, ca Iisus, ca valoare, că mulți produc și mulți vând că asta e concretului - măsurile concrete, măsuri luate de stat că să ne crească producția, că ce face statul, subvenția e ca politicul să împace și lupul, capra și varza, dar la noi de ce e batjocorirea țăranului subvenționat - dar cine aude plânsul inimii țăranului bătut de Dumnezeu și de guvernul României, domnule prim-ministru gen Ciucă.

- ERASMUS de Ben Todica si Elena Anusca Doglan, versuri VASILICA GRIGORAS Un clip recitare la versurile poetului cu ocazia serbarii: #SAPTAMANA EUROPEANA A SPORTULUI, 2022 – DESCHIDERE FESTIVA LA SCOALA GIMNAZIALA “VASILE PARVAN” BÂRLAD

- Superb!

- Vica e punct Occhit, punct. țintit. Uneori, când scriu, sunt din cauza emoțiilor de durată făcut nokaut, dar ce zic? sunt într-un hal fără de hal, că scriu, în dodii ca Haplea de la Șimleul-Silvaniei, unde editam cu colectivul profesoral editorialul revistei școlare Mugurii-Silvaniei, cu întregul mănunchi de poezii, proze și eseuri, articole, scrise împreună cu colegii, cu colegii: elevi, din Liceul agricol Șimleu-Silvaniei. În fața destinului suntem rândul lucrului după cum zice Einstein, în Gànd cu Dumnezeu și cum ceru-îñ sus să nu privim, privim, în jos, cum zice Paula Seling. Tu exiști continui să insiști o știi asta nu: Eu cu neamul meu sunt, cu Domn Savaot, sunt tot la greu, în soare, cu binecuvântare, la bine, cu toate, că binele mi se cuvine tot. Să fiți buni se cuvine.

ISTORIC PE CÂT POSIBIL CREDIBIL, UTIL

Prin copiii lui Vica parcă ar mai trăii

faloșă, mândră, cu folos, în loc de ponos, adică

cum ar veni fără pedimente și incidente,

parcă ar trăii iubitoare

și, cu luminos, parcă ar mai trăii cu mândru și, cu un modru,

parcă ar trăii însuși Vica cunoscându-se pe sine,

ca mamă a lor,

dar ei i-au luat rostul acuma mamei,

după dispariția ei,

după planul cu scuze și artist,

sănătos și sfătos, și cu maturizarea unuei narațiuni de roman, 

romanțios, prin care cu neprevăzute observații,

fără a bate apă-n piuă,

mai puțin aventuros și provocator

scriitoricesc totuși, cu înțelepciune,

fără a cădea, în deșertăciune,

crez de de viitor ca izvor cu păstrăvi ce curg,

prin în no not, în aval, prin Ardeal spre, monummental,

cu național și, cu tradițional realizând, Înălțare,

cu ochii spre cer ca reper având incredibil imposibilul arhaic tradițional

valoric istoric dialectic,

prin ce faci față, cu voință și tenacitate impusă de realitatea fericirii

ca un dor, iubire și fericire de la marginea mării,

Mesie, în omenie

de Românie

a iubirii, cu familie și un acoperiș deasupra capului cu perspectivă

de a lua viață de la zero,

fără ca ceva de luni și până-duminică,

fără poticnire,

ca stâncile o stropitoare,

dificile..

*

Sunt cu fecebookul blocat. Cum mă puteți ajuta, maistre? Eu, tot așa m-am lăudat și chiar, cu gura m-am jurat, că pe poale m-a culcat, pe strujac, cu pae și fân, dar bai e acuma, c-m ajuns om bătrân, dar de națiune român. Cu vica trăiam, în confort, în iubire, în desăvârșire. Teză de masterat despre poezia lui Dumitru Ichim.

- MINUNAT! Felicitări! Multă sănătate! Cu prețuire, E frumos scris insa trebui textul trimis de autoare fara corectiile profesorului daca doriti sa-l public. Ben

- Suportau privațiuni in Transilvania și disensiuni crunte. Asta-i o educație, cu justețea și fără carențe, că noi suntem meniți să trăim bine, că-i ilogic ce se întâmplă cum se trăiește, în Ucraina și o problemă e cu natalitatea la noi. Ce mai face și cu asta? Mamele ce mai fac ca să se implice, în muncă, bărbatul să fie egali, în dragoste ca să nu sălbăticim ca lupi lipsiți de omenie, mai rău ca la sălbăticism. Tâlhâria cine o pedepsește în sălbăticia umanității, comedie socială Onore Balzac. Dumitru eu îs mai măgăruș și nu te uita, domnule după toți celentanii și frizerii din, les Fierbinți. Dumitrescu eu sunt cum sunt n-am școala ca dumneavoastră, că eu scriu cum scriu doar ca mine, o fac mai de la coada vacii, uneori o dau, în bară. Pe tine ce te îmbie să te relaxezi, în naturalețea ca cea din Ciudanovița și, din Ciubăncuța, cu tot ce aparține la conștiința, voința, în drept de a fi, cu înviere, cu sfântă treime, ce-ți dă nume, mărime, dimensiune, cu renume, lumină lină, din lumină, măi române stăpân pe suflet de ideei, din limba română, cu îndemână și maternă străbună, cu dragoste de dragoste, de bună veste și de poveste? Care ți prioritatea ta, Ben? Noi amândoi suntem pe tobogan că niște copiii, pitici cu lipici, impecabili promovați, cu succes.

- Vă mulțumesc! Am luat legătura cu Sfinția Sa Părintele Dumitru Ichim.

- Îmi pare rău, că uneori nu rezonez ca o coardă sensibilă. Perfecțiunea ne-a îngândurat și, ne îngână drumul artei sale, tărâm care ne cere, să nu ne uităm rădăcinile, patria limba română.

- TRANSPIRATII SARUTANDU-SE de Ben Todica, versuri GEORGE ANCA Un clip recitare la versurile poetului si despre George Anca 1944 – 2020 „UN AUTOR CARE „IGNORĂ CONFORMISMUL MERCANTILIZAT AL SCRISULUI DE LARG CONSUM” ~*~ PREMISE. Prima premisã. Cu termenul dodii, Anca 1. Specificã texte proprii şi ale altora; 2. Indicã natura şi calitatea unor realitãţi exterioare sau mentale.

- Multumesc din suflet. Zi luminoasa!

- Mi-e greu să cred că în cazul lui Eminescu discutăm de limbaje filozofice, de o altă limbă căutată, inexistentă în activitatea lui. Avea totuși o boală psihică. A o traduce în termeni de revoluție științifică mi se pare prea mult. Mulțumesc pentru postarea anunțului despre recitalurile mele. Ele vor continua prin țară.

- Ce crezi de homosexuali si lezbiene? Sunt normali? Ce este? "NORMAL" Toti ILUSTRII LUMII au fost si sunt SARITI DE PE FIX - daca o luam asa.

- Socrul meu e homosexual. E OK! Gateste bine curcanul si canta superb la pian. Cu doi copii (nora mea si fratele ei) sa despartit de sotie, care sa recasatorit mutandu-se cu partenerul in noua casa. Noi toti ii vizitam de paste si craciun pe sotii despartiti. E un nou stil de viata si din respect ii toleram. Asta e moda azi.

- Eram copil in Ciubancuta, meream cu caprele si urmaream capra mama mirosind si lingarind iezuca sub codita. Ciobanu mi-o explicat ca asa isi trezeste natura simturile inmultirii - atractia dintre sexe pentru reproducere (c-am cum sarutam si noi fetiscanele pe obraz) altcum cand iți vine a scarpina si o faci de-o creanga apoi mereu vei mere la creanga aia sa iubesti si specia dispare. Probabil asta s-o intamplat si cu austriacul cu barbă de la Eurovizion. O fi ramas singur acasă si s-o scărpinat stiu eu de cine, că asa o pățât si Caligula si Maria Tereza. "Da’ zâsă taica ‚’ăstia sigur nu s-or trezi. Mâine vor veni cu caii."

- Doamne fereste! Greu de ințeles emoțiile. Hai noroc! Hristos a inviat!

- ADEVARAT! Vica avea în vedere hrănirea sugarilor ei la sân, o hrănire emoțională la pieptul ei, cu Dumnezeu înainte, că evident indiferentă nu era, avea, în acest sens ulite, multe puncte, că Vica nu era o cenușăreasă, ci o cămașă era această femeie care nu se lingura, că ea îmblânzește fiara din omul ei, punându-l pe jar, pe roate, ca Liviu Rebreanu, în romanul Amândoi/ Ciulandra/ Pădurea spânzuraților, Răscoala, Ioan. Te lăsa Vica cu jiind, cu ochii-n soare, în gringolada vieții.

- Taina plămadei divine.

- Era plină de energie, cu poftă nebună de viață... S-a dus si n-o mai am. Vica a fugit de păcatul avortului, a fugit ca de moarte, cum se spune.

 

 PR-F&BT.