Din cartea domnului Girleanu Mitel "Albumul cu fotografii miscate" "Sarindar si brobodita"

 

Din cartea domnului Girleanu Mitel

"Albumul cu fotografii miscate"

"Sarindar si brobodita"

 

Inmormantarea si botezul erau spectacole teatrale, la care participa pe viu intregul sat. Ele aveau decorurile lor, obiectele lor de recuzita, replicile lor care erau apreciate dupa calitate chiar de protaginisti sau personajul principal ( mortul), care cateodata era viu si era curios sa vada cum ii este spectacolul propriei inmormantari. El insusi era supus de colectivul teatral la reactia inversa a unor  cutume de stare, care erau evaluate conform obiceiului, si dictau reusita lui personala in reolul de aici, si in cel viitor, pentru ca el se indrepta tot spre lumea scenei, si in lumea cealalta. Lumea era participativa, insufletita de asemenea spectacole, pentru ca se cunosteau actorii intre ei, lucrau impreuna si in afara acestor spectacole, colaborau, nu isi purtaiu sambetele, nu se invidiua care castiga mai mult de pe urma lor, si cui ii revine, si ce, din spectacol. mai mult decat atat, capodoperele din trecut creasera adevarate jaloane si repere de evaluare artistica si tehnica a momentelor si schitelor si pieselor inregistrate direct in tehnologia cea mai avansata, si anume creierul. In traditia lui clasica, si de avangarda. In plsu, si orala. si memorata. cu unde, tonuri, game sonore, interpetari, libere, spontane, sau copii, si imitatii, antichizate. 

rolurile si etapele spectacolelor erau limpezi si clare, nu conta numai inceputul si sfarsitul spectacoilului, care daca decurgeau bine, spectacolul era - in general - salvat! trebuia parcurs tot! si acest lucru este de mirare, cand timpul costa atatia bani, fie in paguba, fie in exces, cand or fi avut ei timp, pe aceasta lume, si de aceste spectacole atat de libere, si impuse, in acelasi timp - in ordinea scenelor - care trebuiau parcurse neaparat? si de unde atata si atata lume - care sa fie curioasa - sa fie in acelasi timp - si protagonisti, si figuranti, si spectatori - la spectacol?Inclusiv perpetuiarii lor - personajkele noastre virtuale - din lumea de azi? care afla despre ele - din carti?

cat despre spetacole de teatru la boteze si inmormantari - inca nu am ajuns in cartea d-lui Girleanu la nunti - daca in "sarindar si brobodita" pana si "mortul" viu, care si-a comandat propria inmormantare, a fost la final trist, ca prea era vesela lumea, babele cereau tuica, tinerii, bere, si in acest fel si-ar fi ratata "pomana" de a fiu un viu, fost  mort, ca lumea, pe lumea cealalta, pentru ca i-a parut rau dupa cheltuiala, ca nu i-a iesit bine spectacolul, adica, sa se lase dupa el o atmosfera lugubra, trista, o parere de rau chinuitoare - de ce nu ? - vesnica ? - sa ne aducem aminte ca viata este o piesa de teatru. important este sa nu doara, sa nu te chinui. sa fii fericit si bucuros, in ea, si de ce sa se omoare lumea de trista dupa tine, daca, oricum, si mortul invie, si se va reintalni cu cei care - ori au jucat de mama focului toata viata, cu bucurie, si pentru bucurie - ori - au facut si din teatru, nu numai din viata, un calvar, greu de suportat. si atunci, sa lasam inviatului toata libertatea. sa isi al;eaga si el - cu cine se va fi fiind bucurat.

30 aprilie 2023

 

https://www.facebook.com/photo/?fbid=1394870597959110&set=pcb.1394876714625165&__cft__[0]=AZUEeX6N8qAHt2gptGET84-gJ85u_5Z1gvhoUX0ZM7ZFbF9WzZSwuMGAy6Q-YLoXqB22r4PTGCsFZt3M_zMisRoHo8dUhE8pof5LXguKGdUTlQ&__tn__=*bH-R

Sursa: JLF