Galina Martea - Scriitorul și profesorul Nicolae Mãtcaș la onorabila vârstã de 80 de ani

Scriitorul și profesorul Nicolae Mãtcaș la onorabila vârstã de 80 de ani

Nãscut la 27 aprilie 1940, comuna Crihana Veche, județul Cahul, Basarabia, Nicolae Mãtcaș (doctor în științe filologice, profesor universitar, doctor Honoris Causa, savant, scriitor – poet, publicist, eseist; Ministru al Învãțãmântului și Științei din Republica Moldova în anii 1990-1994, politician) este un mare luptãtor pentru ideea de unitate naționalã româneascã, pentru verticalitatea valorilor naționale românești, respectivele întruchipând în sine tot ceea ce militeazã pentru reunirea neamului românesc, pentru limbã și culturã, identitate și tradiții române. Cu un intelect și o cultura spiritualã aparte, Nicolae Mãtcaș este acea personalitate distinctã care în primii ani de independențã a reușit sã readucã în viața basarabenilor unitatea de conștiințã naționalã, veridicitatea despre istorie și valorile naționale ale neamului românesc – procese care au fost mutilate de-a lungul istoriei de pânã la 1990.

Fiind Ministru al Învãțãmântului și Științei în perioada anilor 1990-1994, Domnia Sa a produs modificãri radicale în procesul de învãțãmânt național, astfel contribuind enorm la punerea în practicã de studiere obligatorie în limba românã în toate instituțiile de stat – de la cel preșcolar pânã la cel universitar, cu revenire la alfabetul latin; a introdus în școli obiectul de studiu de limba și literatura românã, istoria românilor, cu utilizarea manualelor românești; în concordanțã cu oficializarea limbii de stat, aceasta fiind „Limba românã”, a pus în aplicare etnonimul de „limba românã” și „popor român” în întreg sistemul de învãțãmânt național; a introdus sistemul de 10 puncte de evaluare a cunoștințelor elevilor și, respectiv, de integrare în învãțãmântul românesc și cel european; a realizat înființarea ciclului de învãțãmânt liceal, cât și studierea aprofundatã a limbilor strãine în scoli, mai ales a limbii engleze unde elevii români din Basarabia nu aveau dreptul sã o învețe în perioada sovieticã; a creat modalitatea de trimitere la studii în România a elevilor si studentilor, contribuind enorm la punerea în aplicare a unor în acorduri interstatale, în rezultat statul român asumându-și toate cheltuielile pentru studii, cazare și trai ale studenților basarabeni; cât și multe alte realizãri frumoase obținute în folosul poporului român din Basarabia.

Nicolae Mãtcaș a luptat mereu pentru a crea condiții cât mai bune întru consolidarea tuturor proceselor democratice din sistemul de învãțãmânt național, cât și din întreaga țarã de dupã anii 1990, cât și pânã la aceastã perioadã. Prin capacitatea sa de a fi un Om integru al intelectualitãții, al culturii, dar și un mare patriot al poporului român din Basarabia, Domnia Sa a pledat numai pentru echitate istoricã și eliberare naționalã a românilor basarabeni (anii 1980-1989), pentru oficializarea limbii române și conținutul valoric al acesteia în cadrul țãrii, pentru soliditatea și stabilitatea proceselor de unitate naționalã româneascã în primii ani de independențã. Pentru a încuraja cât mai mult poporul român din Basarabia în învãțarea grafiei latine și a limbii române, Nicolae Mãtcaș, cu începere din octombrie 1989 și pânã la sfârșitul anului 1990, a realizat zilnic la televiziunea moldoneneascã, în colaborare cu Ion Dumeniuk (Directorul Departamentului pentru funcționarea limbilor din Moldova, doctor în științe filologice, profesor universitar, savant etc), o emisiune cu titlul „Învãțãm a citi și a scrie cu caractere latine”, iar în 1990 a pus în luminã un șir de lucrãri lingvistice cu privire la regulile și normele scrierii în grafie latinã precum: „Norme ortografice, ortoepice și de punctuație ale limbii române”; „Îndreptar de ortografie”; „Elemente de ortografie și ortoepie a limbii române”; „Ortografia și ortoepia limbii române în tabele și blocuri schematice”, altele. E de menționat cã domnul Nicolae Mãtcaș pe lângã activitatea politicã și administrativã în organele publice de stat a activat de-a lungul vieții și în calitate de profesor universitar în cadrul Universitãții de Stat din Moldova și a Universitãții Pedagogice „Ion Creangã” mai mult de peste 30 de ani. Așa fiind, Domnia sa a fost un profesor universitar cu o pregãtire excelentã în domeniul filologic, lãsând ca moștenire patrimoniului științific și cultural național o întreagã colecție de lucrãri științifice și metodice de o valoare aparte. Nicolae Mãtcaș este autorul și coautorul zecilor de monografii destinate învãțãmântului preuniversitar și universitar (acestea fiind: „Limba românã: manual pentru clasa a 7-a, 1990; „Elemente de morfologie în clasa a VI-a, 1983; „Introducere în lingvisticã”, ediția I, 1980, și ediția II, 1987; „Lingvisticã generalã”, 1985, „Limba românã literarã contemporanã. Sintaxa”, 1987; „Foneticã și fonologie. Triplul aspect al sunetelor vorbirii”, 1976; „Probleme dificile de analizã gramaticalã: Controverse și reconsiderãri”, 1978; „Școalã a gândului. Teoreme lingvistice”, 1982; „Dicționar explicativ al limbii moldovenești”, vol. II, redactor și coautor, 1985; „De la grotesc la sublim. Note de cultivarea limbii”, 1993; „Româna corectã. Îndreptar de cultivarea limbii” (în colaborare cu Elizabeta Șoșa și coordonator Flora Șuteu, București, 2000; „Calvarul limbii române din Basarabia: Studii. Articole. Comunicãri”, Chișinãu, „Limba Românã”, 2011; etc.); este unul din membrii coordonatori al volumului „Limba românã este patria mea: Studii. Comunicãri. Documente”: antologie de texte publlicate în revista „Limba Românã”, 1991-1996, Chișinãu, Editura Revistei „Limba Românã”, Fundația Culturalã „Grai și Suflet”, 1996; a publicat mai mult de 250 de studii științifice și metodice, articole de cercetare științificã. Dupã o asemenea carierã profesionalã (științificã, educațional-instructivã, politicã, administrativã) și dupã asemenea realizãri nespus de frumoase și utile în folosul poporului român din Basarabia și nu numai, Nicolae Mãtcaș în anul 1994 este demis din funcția de Ministru al Educației și Științei, odatã cu venirea la putere a unui partid de o altã orientare politicã, învinuirile fiind de românizarea sistemului de învãțãmânt național. În cele din urmã, domnul Mãtcaș este nevoit sã emigreze în România unde pânã la vârsta de pensionare activeazã în calitate de expert în Direcția Relații Internaționale din cadrul Ministerului Educației, Tineretului și Cercetãrii din București.

Pe lângã activitatea fructuoasã în domeniul științific, pedagogic, politic și administrativ Nicolae Mãtcaș își valorificã intelectul cu mult succes și în calitate de scriitor, realizând creații literare în domeniul poeziei, eseisticii, publicisticii. De-a lungul timpului a publicat volumele: „Surâsul Giocondei”, Editura Didacticã și Pedagogicã, București, 1997; „Trenul cu un singur pasager”, Editura Didacticã și Pedagogicã, București, 1998; „Azur”, Editura Augusta, Timișoara, 2002; „Câte-s visele, multele…. ”, Editura Pro Transilvania, București, 2003; „Coloana infinitului”, Editura „Pro Transilvania”, București, 2003; „De-a alba – neagra”, Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2006; „Roatã de olar”, Editura Pro Transilvania”, București, 2008; „Vernale ploi”, Editura Pro Transilvania, București, 2008; „Un câmp minat, urcușul”, Editura Pro Transilvania, 2010; „101 poeme”, Editura Biodova, București, 2011; „Sonete”, Editura Biodova; „Altarul arderii de sine”, 2012; „Ca un Òcnus, damnat”, 2013; „Socluri statuare”, 2013; „Orfan de chipul meu”, 2014; „Frunzã prinsã-n gren”, 2014; „Bolnav de țarã”, Editura TipoMoldova, Iași, 2016; „Iar când cu miei va ninge prin ponoare…”, Editura TipoMoldova”, Iași, 2016; iar versurile ilustrului poet Nicolae Mãtcaș sunt publicate în antologiile „Eterna iubire”, „Iubirea de metaforã”, „Sonetul românesc”, „Enciclopedia scriitorilor români contemporani de pretutindeni (în propria lor viziune)”, cât și în multe altele. Lucrãrile literare (poeme, eseuri, articole de analizã, publicisticã) ale Domniei sale sunt prezente în numeroase și prestigioase reviste de culturã din România, Moldova, SUA, Canada, Ucraina; acestea reprezentând valoare și tot ceea ce include în sine aspectul de calitate și de frumos. Creația literarã a domnului Nicolae Mãtcaș este una despre istoria, viața și suferința românilor din Basarabia; este una despre calvarul limbii române din Basarabia; este una despre un trecut și un prezent destul de trist; este una ce se referã la unitatea națiunii române și, nu în ultimul timp, a dorului și a dragostei fațã de glia strãmoșeascã, de propria țarã, de limbã, de neam, de sentimente și stãri sufletești pentru întreg ținutul românesc. Nicolae Mãtcaș de-a lungul timpului a creat opere literare și științifice de mare valoare, acest lucru fiind menționat de cãtre numeroși oameni de științã și de culturã, unul dintre ei fiind doctorul în științe filologice Elena Ungureanu care menționeazã: „Opera poeticã a lui Nicolae Mãtcaș valorificã din plin motivul creației, unde se face uz de o bogãție de procedee stilistice și fuguri retorice, lexic captat din toate straturile, registrele și stilurile funcționale ale limbii române (neologisme, arhaisme, regionalisme, cuvinte inventate etc.) precum și elemente de sintaxã poeticã demne de analizã…”.

Personalitatea Nicolae Mãtcaș este prezentã în enciclopediile și calendarele naționale din Basarabia și România. Domnia sa este membru al Uniunii Jurnaliștilor din Republica Moldova, Uniunea Scriitorilor din România și din R.Moldova, Societatea de Științe Filologice din România, membru al Colegiului de redacție al revistei „Limba și literatura românã” din București și al Colegiului de redacție al revistei „Limba românã” din Chișinãu, etc. Nicolae Mãtcaș este deținãtorul numeroaselor premii și distincții de stat: Ordinul Republicii (2010) și Gloria Muncii (1996), Chișinãu; titlul onorific de doctor Honoris Causa al Universitãții din București (1994) și al Universitãții „Al. Ioan Cuza” din Iași (1993); titlul onorific de „Eminent al învãțãmântului public din RSSM” (1969) și „Eminent al învãțãmântului superior din URSS” (1980); cât și alte premii și diplome de onoare. Cât despre valoarea creației literare și științifice a distinsului domn Nicolae Mãtcaș și, respectiv, despre importanța acesteia în cultura românã și-au expus opinia: Tudor Opriș, Aurel Sasu, Mihai Cimpoi, Anatol Ciocanu, Ana Bantoș, Theodor Rãpan, Florin Grigoriu, Elena Ungureanu, Gheorghe Vodã, Mihai Dolgan, Veronica Bâtcã, Ionel Marin, Maria Diana Popescu, Iurie Cujbã, Ioan Mazilu-Crângaºu, precum și multi alți critici literari de o mare pondere în cultura și literatura românã.

Nota Observator;

Onoratii cã domnul Nicolae Mãtcaș colaboreazã si cu publicatia Observatorul din Canada, ii dorim distinsului cãrturar ani multi in sãnãtate si prosperitate in scrierile domniei sale .

Galina Martea    5/31/2020