Portul
Dragostei
~*~
Toamna
mea im spune ca ma trag din toti...
Du-i,
pe pasi, in suflet, zboara-i, daca poti...
Ce
ai tu, poete? O armura, roti,
Mori
de vant, in plete,
Si
cuvinte, bete,
tragi
doar cu putere
aerul
din 'fere,
si
expiri, din ele,
sa-i
inspire-n ere...
de
din vechiul, somnul,
vietii
lor, ca-n nopti...
Toamna
mea imi spune ca ma trag din toti...
Vesnicia
toata
este
o erata
a
acestei sorti...
si
acum imi spune
zborul
ti-este, iata,
sufletul
ce-l porti!
Pus
a fost in tine
ca
sa fie-n toata
blanda
mea suflare
sfanta,
minunata,
cat
ai fost,
puterea
cresterii
ciudata
iti
spunea poti umple
singur,
lumea, roata
numai
cu suflarea-ti
ce
ti-a fost diata
si
pe cealalta
vei
sufla mereu
ca
sa cauti Lumina
sufletului
tau,
sufletului
meu!
Cea
adevarata!
Caci
noi suntem una!
Dragoste
curata!
Nu
ti-am murdarit-o
luata,
niciodata!
Numai
alungata
cuibul
de lumine,
puii
cei ca tine,
vor
veni la mine,
paseri
minunata!
Ca
sa isi primeasca
tot
ce se cuvine!
Dragostea...
purtata...
*
17
octombrie 2021
~*~
Cu
deosebit respect,
Jianu
Liviu-Florian
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu