LUPTÂND
UMANĂ
~*~
Vica
era partea bună, sufletul pereche, partea plină, viața bună că și Eminescu doar
cu Veronica Micle pereche,
că
era cu sufletul pereche,
pentru
a fi datorită ei, nepereche,
genial
fără egal național,
în
trăirea artistică,
cu
iubire
și,cu
gândire ca trăire de artistică,
de
duminică, în calitate
de
candidat, în realitate
plauzibil
candidat la fericire, în îviere, cu
drept
la iubire,
cu
simțire care înmaganizează relația de bucurie cu Vica,
cu
omenie de Românie
având
eneegie,
că
totul e să comunic
fiind
pragmatic
ca
să mă împreun cu Vica,
ea
fiind o minunată, plină și divină,
în
iubire și artă,
că
îmi înțelege iubirea și ceea ce, în iubire: ceea sunt,
că
sunt ceea ce sunt,
pe
pământ, în sfânt
ca
ființă umană
care
nu e vană,
luptând
umană, pentru armonie și hrană,
pentru
că nu există,
nu
se pate,
că
a iubi se poate
și
încă există:
a
iubi ca la carte.
~*~
PAVEL
RATUNDEANU-FERGHETE
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu