Marian Ilie - Poezia, între istorie şi muzică

 

 

Poezia, între istorie şi muzică

 

Cenaclul “George Coandă” din Potlogi nu se dezminte, când e vorba de împletirea literaturii şi culturii cu istoria şi credinţa, marcând manifestările derulate sub genericul ”Neagoe Basarab 500” prin iniţierea şi desfăşurarea primei ediţii a Simpozionului Naţional “Mănăstirea Strâmbu-Găiseni - Monument de cultură şi credinţă românească”, în comuna vecină, Găiseni (jud. Giurgiu), într-un cadru adecvat, inclusiv în ceea ce priveşte protejarea participanţilor în condiţiile pandemiei. 

Desfăşurat sâmbătă 9 octombrie 2021, cu binecuvântarea Preasfinţitului Părinte Ambrozie, Episcopul Giurgiului şi bucurându-se de prezenţa unor feţe bisericeşti precum părintele exarh Mihail Muscariu de la mănăstirea Comana, părintele protosinghel Benedict Georgescu de la mănăstirea Drugănescu şi preotul Alexandru Pripon de la biserica “Sfântul Mare Mucenic Mina” din Buzău, precum şi a doi cunoscuţi reprezentanţi ai Arhivelor Naţionale, Dr. Claudiu Turcitu” şi Dr. Ştefan Senkovici, simpozionul a scos în evidenţă o serie de detalii interesante legate de istoria locurilor şi a monumentului de cultură şi credinţă românească datând din secolul al XVI-lea, ctitorie a lui Drăghici Vintilescu, sfetnic al domnitorului Neagoe Basarab.

S-a simţit din plin sprijinul pe care stareţa  mănăstirii gazdă, neobosita maica Cecilia Moldovenu  l-a primit, în organizarea şi derularea evenimentului, din partea autorităţilor locale, care  au răspuns prompt şi eficient în ceea ce priveşte asigurarea cadrului organizatoric. Este vorba de Primăria Comunei Găiseni (primar Dl. Gheorghe Manea), reprezentată la eveniment de Dl. Viceprimar Alexandru Staicu şi doamna directoare a Şcolii gimnaziale Găiseni, Gina Mateescu. S-a simţit, desigur, şi aportul sectorului privat din zonă, participantii apreciind  la superlativ  prestatia SC Popasul Iancului SRL.

Ca de fiecare dată în activitatea cenaclului, simpozionul a fost urmat de o întâlnire cu literatura şi muzica, schimbarea de registru fiind marcată de actriţa Doina Ghiţescu, cu recitarea unui fragment din balada “Meşterul Manole” şi câteva momente de divertisment, ca deobicei, gustate de public.

Cum iniţiativa orgnizatorilor viza lansarea cu acest prilej a volumelor editate ca premii la recenta ediţie a concursului de poezie patriotică “Sub Crucea Sfinţilor Martiri Brâncoveni”, volumele nefiind ieşite de sub tipar, nu s-a ratat prilejul; au fost prezentate  volumul “Enigma” al Victoriei-Maria Pripon - editat separat, ca premiu special din partea preşedintelui juriului concursului (premiul “Reverberaţii brâncoveniene”), în baza unei sponsorizări aparte - şi volumele “Tăcerile şoaptei” şi “De întomnare” semnate de tatăl micuţei poete premiate, preotul Alexandru Pripon.     

 Eu am vorbit despre carţi şi autorii lor, evidenţiind maturitatea creaţiei tinerei poete, în vârstă de 12 ani, cîştigătoare a mai multor premii, aflată la al treilea volum, precum şi stilul personal, total diferit de cel al părintelui său. I-m recomandat să nu se ia la întrecere cu sine, să nu cedeze tentaţiei de a publica mult ori de a neglija lectura. În ceea ce-l priveşte pe Alexandru Pripon, poet, prozator şi jurnlist (membru UZPR) în plină afirmare, am subliniat uşurinţa cu care penduleaza între versul clasic şi versul alb, din primul volum evidenţiindu-i calităţile de excelent sonetist, iar din cel de-al doilea  seriozitatea disursului poetic şi conturul bine definit al sferei tematice abordate. Cei doi autori au citit din cărţile prezentate, nu cât ar şi am fi dorit, dat fiindcă un grup de mici artişti de la Palatul copiilor din Bucureşti îşi aştepta “intrarea în scenă”, iar timpul deja cursese fără să-l simţim, în ciuda zbaterilor vântului scuturând cortul mănăstiresc ce ne adăpostea.

Vai, era să uit! Se mai afla cu noi şi cunoscutul interpret de romanţe Vasile Topârceanu, care a făcut trecerea de la poezie la muzică interpretând mai întâi, în primă audiţie, ca o repetiţie cu public înainte de Festivalul “Crizntema de Aur”, “Romanţa dorului de-acasă” compusă de Stelian Coman pe versurile… ei, da, ale subsemnatului.

Şi a venit rândul îngeraşilor de la Palatul Copiilor din Bucureşti să ne încânte, aşa cum şi-a propus îndrumătorul lor, profesorul Stelian Coman, fostul meu coleg, în anii studenţiei, de la Corul “Preludiu”, căruia acum două luni i-am încredinţat “Romanţa dorului de-acasă” s-o pună pe note şi… poate, să câştigăm un premiu.

Chiar a fost o încântare să audiem “Ave Maria” de Julio Caccini în interpretarea Ionelei Marin, aria “Nessun dorma” din Turandot de Giaccomo Puccini, în interpretarea lui Tudor Dumitru, ca şi un duet din “Fantoma de la opera” de Lloyd Weber al celor doi interpreţi. A fost o incantare să-l ascultam pe Robert Sultan interpretând la vioară “Frumosul rozmarin” şi “Vis de iubire”, de Fritz Kreisler. La rândul său, Natalie Simion ne-a readus cu picioarele pe pământul natal, cu câteva cântece din folclorul romanesc interpretate vocal sau la nai.  Şi, ca să-i facem în necaz multiculturalizatei Angela Gheorghiu, manifestarea noastră s-a încheiat cu “Balada” lui Ciprian Porumbescu.  

Aşa suntem noi, cei rămaşi legaţi de pământul ţării. Aducem prinos de recunoştinţă tuturor celor ce au făcut ceva deosebit pentru dăinuirea şi propăşirea noastră ca popor al Europei şi al Lumii. Pentru Angela se pare că nici în anii de şcoală figura lui Neagoe Basarab nu a însemnat altceva decât un “tip” care i-a trimis o scrisoare fiului său Teodosie – atât! Era prea ocupată cu viitorul ei “look” de vedetă a scenelor Lumii;  n-aţi văzut? nici şcoala care i-a conturat vocea de super-star n-a însemnat mai nimic pentru Angela. Păcat!

Marian Ilie