„Vorbiți,
scrieți românește, pentru Dumnezeu!”
Magda
Ursache, scriitor
03
Aprilie 2024
Nu ne protejăm nația, nu ne protejăm nici limba.
Sado-masochismului pe tema defectelor românilor, a ticăloșiei lor, a lașității
lor (ne expunem și defecte pe care nu le avem) îi corespunde o română stâlcită,
schimonosită, stricată. Nu vorbim încă în universală, ca s-o cotropim cu
barbarisme, nici în esperanto, ca s-o înțesăm cu vocabule împrumutate căznit,
predilect din engleză. De ce spunem „gaid”, dacă avem „ghid” și „nu mai avem
«taim»”, în loc de nu mai avem timp? Nici timp nu mai avem? Că dacă ai taimu’,
te-ai scos, ajungi departe. Iar testarea Covid-19 se face door to door, că
n-avem ușă-n ușă.
Guvernanții nu-s atenți cu limba română, de îți vine
să le strigi: „ușor cu gramatica pe scări!”. Le este străină cerința s-o
vorbească și s-o scrie bine, măcar pentru motivul că e limbă de stat. Or, ei
sunt în serviciul statului. Locul unde (ne) lucrează se numește Guvernul
României. Nevoi de bază nu sună bine pentru o minte plină de „wronglisme”? Sună
mai bine „nevoi basic”? Cert este că nu pot fi rezolvate de nevolnici. Alte
„xenisme dans le vent”? „X” e influencer, „Y” creează trend, „Z” targhetează,
toți se up-datează... Se întreabă politicienii noștri cum o fi corect? Demisii
sau dimisii? Propagă sau propaghează? Ignoră sau ignorează? Delaționiști sau
delatori?
Și de ce s-ar chinui să pronunțe manipulabilitate în
loc de manipulare, duplicitaritate pentru duplicitate, performativitate pentru
performanță? Cât despre promisiunile în limba folosită la vârf, ele sună cam
așa: „sustenabilitatea transportului prin transpunerea directivelor pentru a se
atinge multi-mobilitatea”. Vă întrebați ce-i asta? Răspuns: tren smart-city.
„Am să mai videm”, se fofila o activistă, inenarabila
Suzănica Gîdea, care voia să-l cheme la raport comunist pe Mircea Eliade, să-i
ridice carnetul P.C.R., convinsă că-l deține. Fostul ministru al Educației,
Remus Pricopie, a întrecut-o în ignoranță. Era convins că întemeietorii Romei,
Romulus și Remus, au supt lapte de la o vulpe, nu de la celebra lupoaică […].
Se pare că limba română (regular roumanian) pierde
bătălie după bătălie cu agramatismul:
- Cioloș: „în ce privesc investițiile”;
- Rareș Bogdan: „comunicatele care urmez să fie date”,
toate urmând regulile limbii - EBA: „pot să fie oameni care nu vor să vorbesc
cu tine”.
- „Se vor pun niște condiții”, zice cineva care se
vrea gramatical, dar nu poate fi. Da, îți cam trebuie lecții de autoapărare
lingvistică după ce te uiți la televizor.
- Cu limba română, dar și cu latina, a pierdut bătălia
colonelul Gheorghiță, adeverința „ad labam”, presupusă fiind scriere de mână.
Să se exprime un colonel al Armatei Române în maidaneză, crezând-o latină
vulgară? Poate ar trebui să-l corectăm pe Alecsandri? „Atuncea colonelul dă
laba cu sergentul”.
- „Prioritatea zero în România trebuie să fie
susținerea sectorului privat, nu educația sau sănătatea”, s-a rostit, de
mărțișor 2020, F.V. Cîțu, cu repetir: „sănătatea și învățământul sunt chestii
de propagandă cu care trebuie să terminăm”. Și încă, de trei ori ca la brigadă,
la „Radio Guerilla”, în ianuarie 2021, despre sănătate și educație, „sectoare
unde s-au băgat mulți bani și rezultatele nu se văd”. Ba se văd: ard spitale,
numărul „analfabeților funcționali” e în creștere, iar exprimarea jalnică arată
ce jalnică e gândirea.
Și dacă DOOM admite două-trei variante pentru
simpozion, de ce n-am propune fiștecare câte o formă de scriere ori de
pronunție? Că n-o fi mare filosofie. Pardon, filozofie. Cât despre Iisus, s-a
decretat că poate fi scris cu un singur i, nu cu doi. Doar Liiceanu se scrie cu
doi i [...].
De proiectul Pruteanu, Legea limbii române, promulgată
în 2004, s-a ales praful. Și ce alarme au țiuit atunci, ca sirenele SMURD! Că
vom fi trași la răspundere dacă schilodim limba ce-o vorbim, că se vor da
amenzi pentru greșeli de exprimare. Contraargument? E timpul să vorbești cum
îți place, ce atâtea reguli? Nu-i democrație? Iar forțarea limitelor limbajului
spre scato ar fi luptă „onestă și cinstită” (cum se rostea oximoronic cineva),
pentru libertatea de expresie. Sau for free expression, model „plăcuțe
suedeze”. Cu siguranță, n-o să fie amendat doctorul veterinar care face reclamă
la hrănuri de peruși sau bucătarul care a inovat, pe TVR1, pluralul ouri pentru
ouă. A apărut și pluralul restauranturi, fie binevenit, dar și grijuri. Avem o
profesiune nouă: pițer, iar fiecare are mega-ul lui. Ce să mai zici decât:
Succesuri, măi băieți!
Starurile politice pot fi greu convinse că „la
grammaire est une chanson douce” (gramatica este un cântec dulce - n.r.) (Erik
Orsena, Goncourt, '88). Și-mi vine în minte Const. Rădulescu-Motru, cu acel:
„se necinstiră limba și obiceiurile”. Dar cărturarul o zicea despre ciocoii din
timpul domniilor fanariote, nu despre aleșii noștri. Îndemnul lui George Sion:
„O, vorbiți, scrieți românește, pentru Dumnezeu!” e considerat de cei cu
carențe de gramatică fixație sau, în ortografie personalizată, chestie depășită.
Că n-o să le spună lor gramerienii din astea, cum să vb. N-au decât să
vorbească grămăticii ca la carte, treaba lor. Îi trimit la Anton Pann: „Din
vorbă se face fapta și din faptă vorba”.
--------------------------------------------
Sursa– Certitudinea Nr.158?2024, p.2.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu