106
ani de la Unirea Basarabiei cu România
Ana
Marchitan
27
Martie 2024
Astăzi, 27 martie 2024, se împlinesc 106 de ani de la
Unirea Basarabiei cu România. Din 2017, această zi a devenit, în urma deciziei
Parlamentului de la București, sărbătoare națională.
Termenul de Basarabia a desemnat mult timp o fâșie de
teritoriu de la nordul Mării Negre. Acest termen a fost reinventat în anul
1812, când Rusia a cotropit Moldova dintre Prut și Nistru. Până în momentul
cotropirii rusești, niciodată Moldova nu fusese divizată de Prut, ci era
împărțită între Țara de Sus și Țara de Jos.
Mai mult de un secol, românii dintre Prut și Nistru au
fost supuși unui proces dur de deznaționalizare. Opresiunea rusească a atins
apogeul la sfârșitul secolului al XIX-lea și la începutul secolului XX. Şcolile
şi Biserica Ortodoxă s-au numărat printre instrumentele folosite de
administrația rusească pentru a-i deznaționaliza pe români.
Înfrângerea Rusiei în Primul Război Mondial şi
prăbuşirea ţarismului au creat premisele unei renaşteri naţionale a românilor
din Basarabia. În aprilie 1917, a fost creat Partidul Naţional Moldovenesc, iar
în octombrie a fost proclamată autonomia Basarabiei, care avea Sfatul Ţării
drept organ legislativ.
Iniţial, liderii românilor basarabeni au proclamat o
Republică Democrată Federativă Moldovenească, în cadrul Rusiei. Apoi, sub
influența unor cărturari ardeleni refugiați la Chişinău, precum Onisifor Ghibu,
lucrurile au evoluat, iar Sfatul Țării a proclamat independența Basarabiei.
Au urmat represaliile bolșevicilor, care au început să
jefuiască şi să ucidă în Basarabia. În aceste condiţii, Sfatul Ţării a cerut
ajutorul Armatei Regale Române, care a trecut Prutul pentru a proteja vieţile
şi avutul locuitorilor Basarabiei. Liderii românilor basarabeni erau ameninţaţi
direct de către bolşevici.
Prin urmare, la 27 martie 1918, a fost convocat Sfatul
Ţării, care s-a întrunit în sala mare a Parlamentului de la Chişinău. În sală
au fost prezenţi preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii
Moldoveneşti, Daniel Ciugureanu, toţi membrii guvernului şi primul ministru
român, Alexandru Marghiloman, trimisul special al Regelui Ferdinand.
Actul unirii Basarabiei cu România a fost citit în
fața Sfatului Ţării de secretarul acestuia, Ion Buzdugan: „Republica
Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră şi
vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din
trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric şi al dreptului de neam, pe
baza principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor de azi
înainte şi pentru totdeauna se unește cu mama sa, România”, se arată în declaraţie.
După dezbateri aprinse, s-a trecut la votare.
Reprezentanţii minorităţilor naţionale, 30 la sută din totalul de 150 de
deputaţi, au cerut, în general, vot secret, iar apoi s-au abţinut ori au votat
împotrivă.
Rezultatul votului pentru unirea Basarabiei cu România
a fost concludent: 86 voturi pentru, 3 împotrivă, 36 de abţineri, 13 deputaţi
absenţi.
Astfel, pe 27 martie 1918, Sfatul Ţării a votat unirea
Basarabiei cu România, Basarabia fiind prima dintre provinciile istorice care
s-a unit cu România. Au urmat celelalte provincii românești - Ardealul,
Crișana, Banatul, Maramureșul și Bucovina - spre sfârșitul anului 1918, fiind
creată România Mare.
Efectele Unirii au fost anulate la 28 iunie 1940, când
Rusia a anexat din nou Basarabia, în baza pactului secret Ribbentrop-Molotov.
-------------------------------------------
Sursa -
https://infoprut.ro/118019-106-ani-de-la-unirea-basarabiei-cu-romania.html - 27
martie 2024
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu