George Anca - PĂMÂNT ÎN PICIOARE

George  Anca

PĂMÂNT  ÎN  PICIOARE

sumar:

nescriere piatra - pars - despletire samurai - patimi ladiene - mai marii mării - abia vâslim aripa – advaita – ahimsa - medalie de la criminal - cap netăiat - migdal magdal - de bună voie sinucidere - câţi morţi fără noi - se bucură pământul - insecte mai de groază - femei la fereastră - Africa voiajorule - în Europa şi le luaţi - şi fac infarct - verişoară-sa mai mare - gravitaţia timpului - Mirceşti Maillane Shantiniketan - muţenia abstinenţei - dintr-o văduvă  într-alta - gol cu gol - Taos cum Lawrence - deschideam scrisorile - copilul picăturii - vertebra pe zebră - poală de codru negru - creste presto - naos neaoş - a month of Sundays - transferă sferă - lasă-ne prietenii - femeie bismut - cântăreşti amprenta - servicii lingvistice - alt aluat - te tot gândeşti la moarte - petrecut patriei - conversaţie Hutchinson - Ganesh tardiv – ucigaşule - părinţi certaţi - agendă postumă - iluzie în râs - ghilotine marţiene - perfectă inferioritate - toată lumea căsca - ne-o podidi condeiul - creştetul cireşului - pe post de pantof - albia Africa - hai seminţe - cruciuliţă pe uliţă - pământul în picioare

nescriere piatra

nescriere piatra crăparea secetei plâns prânz

liturghie căzută sub catapeteasmă stea spre patimi

agon în goană grâu faxat fâşiei cârduri de târguri

razele întunericului drag bolovanilor norilor puşcaşi

vela palavrei vâjâie bisectuarea bisectului secătuirea

ard bard sardă ardă copil pe fulg orbirea pe cal peor

viori pierdute de greieri peşte în ochiul soarelui

de pe alt soclu vis lucrul a fi statuie n-am mai fost

prin rana unui nor se scurge sângele zilei pe ducă

se stinge o lumină din noi lacrimă de var plop în val

ilfovenire cainică în grădina lui Ştirbei vamos Samos

răsura Ronsard libelula avatar vultur lup renard repar

nici nu păşise fibra felibra încă regină mas culă

pelasgi valahi geto-daci de zăpadă zări-vom zavera

pars

ars pars yang şapte jocuri flori felibri trubaduri

capete netăiate stricându-vă ochiul pe tonner

fiind chit cu daci sanscriţi zi îţi cheltuie banii

la grămadă acolo ea la mă-sa tu la mama

dacă o ia de nevastă şi face şi rachiul cu ea mă

întâlnesc în fiecare dimineaţă dacă n-a băut ea

la ouă două şi cântă patru ore un ou 200 g carne

opreşte ciuciu e de mers ca lumea verde dacă

încetineşte doi ani dacă din Brâncoveanu ori

până la sud midi meridionalitate carpatică

un felibru un Eminescu mistralul poet la 12

mai şi vorbisem nu ne-am înţeles din bani

speră tot luminozitate satinează pietre Petre

plec şi vă las cheile bine de uşa închisă

despletire samurai

  

chiar toate la vremea lor

la locul lor cocorilor

magister noster sopra

templul are nevoie de

nebun înţelept la timp

în pădurea de smochini

nebunia lui dumnezeu

mai ca nebunia oamenilor

cuc pe slon mama-n tron

druizii gali în utopia

via de bello gallico

să vă spun ceva frumos

doi copii neprimiţi

părinţii în mare s-au aruncat

patimi ladiene

  

copil cu mă-sa în groapă

la trecerea mea neant

nici moartea petrecându-se

de spatele meu nu mai poate

în cârcă soro ceţoasă

vorbindu-ne cu Ladea pe

dedesubt Johannes Passion

cu soarele lunii mormânt

din personajele vastei

omisiuni te adunaşi

pe înalt cu o carabină

ce-om mai experimenta

plecare rămânere Noica

avea anii mei tu peste noi

mai marii mării

Mării jucate etnic din

conte crucificat cum

puseşi durerea asupra morţii

converteşti la tradiţie nebuni

recunoştinţă călcătorului de apă

spălare de noi înşine cu noi

vă mulţumesc pentru spaţiu

un cuvânt pe toată tăcerea

luaţi un loc nu mai staţi

în picioare conversaţia

precipitare la precipitaţie

visasem pod în sus

vâslită aripă arlechin

în goana calului

abia vâslim aripa

nu mă mai paraşutaţi

ah recitând prima oară

polis propolis lăsământ

lasă politeţea mormântului

câtă frunză câtă iarnă

Allah în Valahia

lumea venise dulci sinucişi

ne completăm dulama iţa

cenuşa mai călătoare

din raza cântăreaţă

cine şi născându-se

mormântul lui mă trage

din iarnă-n primăvară

până a prinde roata

advaita

mi-am împărţit sandvişul

cu nepuşcăriatul câine

venind în urma mea

the way things are

trecu timpul stâlpului

cornului tricornului

diavolul călugăre

ciocnind închinarea

cât mai am câţi dumnezei

de m-ai înjurat în locuri

publice frate de morse

plouaşi la vedere verde

din cerul gurii cerului

semănătura rară printre brazde

ahimsa

mai şi la Chitila cu Poe

voi face ziare şi mi-oi

îndulci entropia trop

la crucea neagră închinat

pisicilor din părţi a zid

mă latri şi mă calcă

înverzeşte întâi rădăcina

până la vârf mai aşteaptă

măcar tu paralizasei pe filosofi

ne recunoaştem între noi

renunţarea grăunţelor tulpină

vouă sămânţa nouă răsadul

dai în yoga dai în Eliade

dai în ahimsa dai în Gandhi

medalie de la criminal

mai şi scapi cu viaţă

că pe nimic se duse ah veveriţa

îmi taie drumul ce-mi

opreşti iar ploaia colac

ce-aş mai traversa

gâzelor gazelelor

mai şi stând cu soarele

pe roua cireşilor

minciunile la vedere

vaporoasă şi peruzeaua

mămăliga decapitată

emathice câmpuri văzuse

doar ţie n-a îndrăznit

să-ţi refuze bocetul

cap netăiat

ploua săptămâna trecută

de noapte cu Faust

nu mai vine nimeni pe la noi

nici Antoaneta nu mai vine

ai pune inelul în deget de get

şi seara pe Vasilică

Nicule zice eşti tata

nici n-am terminat vorba

cu Florica la ce să vie acasă

să se apuce iar de băutură

a cui ziceai că mai e România

mai tânăr mai pe verde

gunoi uscat condu-ne pe dune

ochi în cruce cruce în cerc

migdal magdal

spre Marcea post-spovedanie

post negru de grijanie

unul Hristos noi păcat

al tâlharului har

i-am dat tămâie târnoseală

le-a atârnat în tir

când îţi intră una în cap

o faci de se întâmplă

n-am reverenda zice popa

nici trapeze nici Golgota

mineiul doar la vedere

Ioane Sioane ridică ochii

în sfântă zi a sâmbetelor

de bună voie înviere

de bună voie sinucidere

mire mirului în timpane

sătul de înviere drag duşman

sub ascultare strigăm sărută

întâi bărbaţii subliminal

niciun mort în groapă

părinte Ioane Gură de Aur

pentru cei ce cântă

primitivitatea mântuirii

rug rugându-se nevăzut

domnul din izvoarele lui

zar de tigve ce ţi-am

greşit pe toate numele

nu ne scapă nimeni nouă

mormânt înviaţilor fiind

câţi morţi fără noi

în vecii vecilor cu noi

heruvimilor cu taină

ne rugăm şi pentru Enkidu

cu partidul episcopapal

astă-vară aţi venit cu un negru

nea Petrică una mică şi plecăm

dă bună ziua la gâşte

eşti sănătos le faci pe toate

omul fără duşmani

ca prundul fără bolovani

mi-e frică de dumnezeu

dunga de perină pe obraz

mă mângâie şi perna

omul are hormonii lui în el

se bucură pământul

studentule la profesorul vostru

to die for Sanskrit pe româneşte

nu te iau în Maroc pierd umbra

înrourată dinspre Provence

ţi-am ţinut nevasta caldă

iarbă de libertate fânul transpiră

liniile vieţii pe sărite în Arles

întinsă mâna cere mâna dă

din grâu în grâu din zi în noapte

pe verde cale m-oi întoarce

moira morâncită antracit

Târgoviştea nu e departe

tocma tocmeala Toma

tot pământul cât mormântul

insecte mai de groază

Ţuţea băiat de popă Cioran de

protopop harul supărat cu

tâlharul sine qua non amvon

din doi neînchinându-se unul

mi-a spus un prieten să nu beau

cenuşa marinarilor aură cal pascal

stejarul lui Rabindranath

în faţa bustului lui Ady

criminalii şi englezii ne

spovedim asupra vărsării de

sânge câtă mai e Valahia

foaia de stejar pe dune

zilele ce vin deşert

nord încins cămilele

femei la fereastră

vedem cine se mai ceartă

cum şi vederea lacului

pajiştea sahara oamenii

cum ne-om fi pierzând

cu firea între neamuri

a nu ne mai certa

arhitectură cioplită în piatră

tigru final în zările raftului

visasem că fusesem arestat

pe un text în terţine afişate

destul ne lustruisem păpuşile

e greu gol darmite plin subiect

neprovensal nemarocan

femeia mişcă Bosnia

Africa voiajorule

jungian Petrarca nici tu nici

târzia de după ploi convalescenţă

ne depărtasem croaziera

pilotul băuturii bizantine

numindu-ne socule

floarea ta până la troiţă

mi-e salcâmul Casablanca

vădind instinctului barza

se scutură amintirea caisului

în florile de castan pe Fuji

din stropi auzi ducă-se

nucul umbră chemându-te

salut dom’ doctor vine trenul

de n-oi fi şi întârziat

în Europa şi le luaţi

pe poze că de citit ba da

arată-mi şi mie tricourile

mai simplu mai de firmă

şi fata aia cine era

ce zodie eşti balanţă

vă duceţi şi le luaţi

iau o îngheţată agenda

asta ace lu’ mama

şi mie portofelul ăla

hai mă că e puţin dumnezeu

pentru mine este chin

ia să ai de discotecă

trezeşte-te ai sărăcit unchiul

bolnav mama paralizată

şi fac infarct

mai am puţin nu m-a bătut

m-a tras de păr i-a vândut cartofii

dacă avea o soră mai mare

ce bine era vreo nouăzeci

dacă eram fată eram

măritată cu cel mai bogat

îmi mai povesteşte

da’ eu nu prea sunt atent

se mărită de unde ştii mă

eşti tu dumnezeu da

la 19 ani ai primul copil

bă ce-am uitat să cumpăr ceas

e verişoara mea şi e

ca sora mea nu pot s-o refuz

verişoară-sa mai mare

mă cine e numărul ăsta tu

eşti să vadă lumea că nu

mai are nimeni lănţişoare

la 18 ani cu doi copii

aşa-mi place mie faci pariu

dacă ia un italian da’ ce

i se vede oasele ăleia

pielea şi osul şi dă-i dă-i puf

să-i dai mamei două flori

nu e bine scap de tine

eram pe casă i-am dat în cap buf

i-am luat calul i-am luat fierul

nu mai puteam de râs

ai văzut dacă s-a dus la târg

gravitaţia timpului

nu mi-a spus ce să spun

o fi vrut să mă asculte

de mi-a mulţumit la urmă

naşule marţea trei ceasuri

aţi fost un domn şi sunteţi

două secunde să râd şi eu

oameni serioşi lucruri urâte

marea-mi dictează refluxul

sufletul eredităţii vegetale

prin iarba mormintelor apa

zvântată roua însorită

fetele trecere să secere

prin târziul zarurilor la

crucea neagră mă închin

Mirceşti Maillane Shantiniketan

pălire de roză fiecărui supravieţuitor

aşa şi punctualitatea groparilor

am jucat la şah splendoarea întârzierii

zbătându-vă între înjurătură şi înjuraţi

ne părem uşor de reprodus în ştreang

tatăl tău te caută prin tot oceanul

felibru patima sinelui nepăcătos

doc d’oc dodii occitane mamei maure

culcuşul pumnilor fresca pe sfârşite

capetele şterse de renunţare

imperiu inghinal pe kalaşnikov

părelnicului orient convivii dodo

darul amurgului zadarnic textul

văduvele prietenilor duşmanilor

muţenia abstinenţei

joacă Ioane pe cadavre protopărinteşti

mama Kali juveţi advaitini Pepeleo

americanii au dreptul să dispară

cum te mai ascunde clisa obsession

anima zilele se ţin de alt suflet

sub cuci în diagonală salve salvia

chepeng lasoul paginaţiei electro

corectează-mă digital pe fotografie

indus putrezirii fluorescente

copil asasinat matein înfiam

amalgam de noiane mariane

nu tai nici thai nici netainici

nenorocirea fetelor noastre

odihnă trubadurească

dintr-o văduvă  într-alta

îmblânzitorii altor perversiuni

nicio închipuire iertată de

dragul văduvei vezuviene

corala oceanului cu miraje

mai caldă maica ailaltă

te miri de viu neam neamţ

n-am mai scris la ce scriu

du-ne dune ciripindu-ne

ardere derâderea pampă

mă uitam la Montale

haremuri în flăcări naşule

nimica toată lunga seducţie

în după-amiază de ochi

văduva prietenului morsa

gol cu gol

spaimă îndrăgostită de spaimă

numai văduve înconjur fluturi

harem de capete de mort pe

putregaiul fiinţei mele înflorit

amfitrion ambiguu bâldâbâc

lacrimii acrimii aviditate naţie

văduve mor văduvei mele

aflaţi-i afluent în dambla bla

cine pe cine împerechere

moarte iubirea de văduve

mânându-ne comândându-ne

văduva sosind peste nevastă-mea

parcă muream colb o tolbă văduv

mai ieri o brinda mai an trubadur

Taos cum Lawrence

\

suflet fratelui din codru

toporul căutase şi el copacul

matca îmbrăţişase topirea

locuindu-ne piatra cu oile

câinii rar calul iapă lunca

pod nu piramidă spre Roma

ploaie pe scurtătură primaură

fecioara medita alb astru

pâcla declădită albeţii clopotniţă

fereastra deschisă la Trianon

prin el însuşi pe cadavrul iubirii

în acel secol al lui Augustus

ba al lui Louis 14 mai eşti

venerabil în moara de vânt

deschideam scrisorile

ţinea pălăria în aer la ureche

vânatul trebuie să-l alimentezi

repetă repede peretele cu

broaşte sărate sărite măluri

când a luat foc memoria

ne cuminţisem dinainte şi

lucrurile mă petrecură

a pasăre pe împuşcare

pe amfiteatru devale

scârţâindu-i oceanul se trase

în roată drojdiei corăbier

de o scrisă pace pânza

stăm pe porc cu măru-n gură

o rană carnea a înota

copilul picăturii

se memorează fraţilor cataligele

ţin minte păsările asurzesc

piatra de gât la joacă pe luncă

dializa crucilor vâscului

îmi ţin pumnii pe litere

pe nume cozii n-om mai ninge

a doua zi invidia pe doctori

n-aş avea încotro paliditatea

din tauri alergarea spre cocardă

să nu omori să mori scăpând

pe mal dublu statuii dublon

în curgerea de faţă se

împrimăvărează catastrofa

otravă încoronându-ne

vertebra pe zebră

pînă la Styx şi mai încolo

încoace nu-mi arătam nici

la centauri centrul acum

nici măcar ceafa jayadeviană

nu imita pierzania n-am nevoie

o păcură şi pe soarele ăsta

covor de bombe tot pe tata

viezure la soare de lună izbindu-mă

ce frumuseţe de prozodie pelinul

în muguri groapa de la groapă

hai la moarte neamule

amfetaminele cară cămilele

ce linişte pe adormire

merelor sferelor

poală de codru negru

cum să mai ajungi abia urnirea

strunei n-or fi murit nici părinţii

n-om fi răsărit pe partea vizibilă

ia-o la valea ghiocului

lasă-te carabină cărăbănire

ia-mi pulsul amprentelor

nu existaşi extazului geambaş

din gnoza altei descinderi

la lăsarea serilor pe rotundul

bobilor globilor ochilor

algă pelasgă malafortuna

pe valea rea m-am adunat

duna tanin edutainment

clerici iberici mă leagănă

creste presto

o muzică de nu şi dinspre Bach

caleaşca la cheremul cailor

biserica în grevă draci în cruce

pe pieptul tumul tumult

nu se mai poartă în Catania trupul

decât fără Etna din ficaţii aceşti

egrete ne regretă creta careta

cum ne înşelam şalele inshallah

o cunoştinţă pe drumul spre concert

sub talpa arhanghelului la liturghie

ziduri cimiliturilor în armuri ruginite

explodată ex plodirea dodiilor

Poldi siestă fiesta în visul cârpei

pe urmele lui Leon Panteleev

naos neaoş

ţine-mă de aripă de vorbă împăiat

în albul caravelei de pe coastă

aş fi vrut eu să cad de pe catarg în bal

nimic mai bun decât satârul pe gâtul nou

formatul îl dictează încă hârtia

meninge când zburară broaştele

omenească filmare de asasinat

nimeni peste porumbelul oprit

mai nicio humă sub inundaţie

cu visul secetei perenă pernă

pe sălcii metrica dragostei de copil

paloma de cu zorii geam închis

i se năzărise mumei ploaia trezeşte-te

mi-era frică de tata şi paralizat

a month of Sundays

mie şi paralizată mi-e frică de fie-mea

rod maică om de stele căzătoare

un aer fricos prin pipote potopite

ca Nero împărat ce Romei foc a dat

borangic pupa fluturelui din vioară

shadow lacrimă de armă front neplâns

făina râde din partea cealaltă orz

asta om fi tot ce ne aeriseşte priveliştea

cerc azvârlit lulea neaprinsă ins

prins nins din şase pe împinse

calamităţile şi nu mai sunt de noi

peştele floarea paştelui pasca sărată

un scris pe meteoritul luat la ochi

nici un român în propriul sânge

transferă sferă

hai la piersic hai la măr bou nebun

o revelaţie o dedicaţie pe viaţă

cum nu ne risipisem peste păpădii

vraişte o paişte naişte raişte

cu trenul ajungând în acel oraş frumos

vecina ce zici între Bucureşti şi Piteşti

noi suntem din Găeşti şi bârfim

în dialect să fi fost tot în tren în transă

aş fi citit ziare aş fi mâncat mere dar tu

cu dulapul ţi-ai adus încă un tânăr pe înalt

ce-o fi-n giranţi digitalizare coronariană

examen urmat de bătaie în suflul

ciocârliei am crezut că bat numai

băieţii dar am bătut şi fetele

lasă-ne prietenii

de război numai jugul e de voi

nu-ţi mai strig umbra pripon

alte mere în alt iad pielea pe daltă

seduşi peruşi din cărţi virtuale

la verde la roşu habar n-aveţi

popa pe pământ şi dumnezeu în rai

ne mai chinuiam chiuiam şi aici scriam

ce neînflorind stă să înmugurească

vedere văruită peruca alunecă

pe floare la trei zile un subiect

toţi cei jertfiţi sub tirul tău

gata ceremonia nu mă bucur deloc

nu sunt decât tristeţe datorită

alor noştri floarea adică muşiţa

femeie bismut

prima duşmancă sub mărul frunzei

cumpără câine noi nimic

schimbarea puştii pe glonţ

ban găurit fardeau de bonheur

cât pe creştet jos pălăria ploşniţă

de jos mai înjosit repetitiv

nu vă mai satură satura

armate de mercenari sumeri

ca la Timişoara soldatule

mai spune o dată ce-om face

din cartea feţei spre neam

omoară-ne să ne destindem

dacă nici noi nu avem griji

expansion eastward cum plânse

cântăreşti amprenta

ce nu-l pomeniră cine nu e voie

ce e propriu posta-vom poştă

spre vieţi demult sfărâmate

cochilie aerul inspirat

o moară moarte pe mălai aici

făina râde din partea cealaltă

orz am fi băut de-o tinereţe filmată

pe arătura înconjurătoare

însetaţi etrusci la zaruri

neam alambicului bemol

salt în Caltanissetta casta

se poate imprima pe o parte

nu mai virtualiza bestialitate

ce vă ţineţi sub cruci în limbă

servicii lingvistice

omul maimuţei pe o migrenă

ori ea ori el pe coardă

pe gelozie de struţi bătuţi

o am văzut pe cântăreaţă

vedeam sticla apusă taina

timidităţii cu a tinereţii

crimă carmin ziarul cu Parisul

în pajişte cu paji de jarişti

toată viaţa am lăsat de la mine

minotaurul se tot făcu seară

ne-o fi ajuns bumbacul din ţevi

ţâţână înnegrită pe cnut ud

neînţeleasă recunoştinţă călăului

până scăpasem obrazul

  

alt aluat

poate nici încă atât de creştin

pornografia salvează România

şi ce s-o mai alege pe piatră nisip

nici rugăciune nici dumnezeu păcat

de noi de voi voci pieirea în joacă

spânzurătoarea morţilor uitaţi

să-i sângerăm cu taurii aură coarne

se duce patria pe copcă

onoare canibalului de la domnul

pe alese pe culese şase ponoase

iar patruşase iar nouăşase la oase

dacă entităţile au chef să reziste

le aranjează cine trebuie

nici un eroism nici o răguşeală

te tot gândeşti la moarte

slăviţi cu vers surparea supărării

molii fiindu-ne singurul zbor

prin minţile de pe urmă

apărându-ne de bolile străine

comoditatea morţii martirajul

de morţi şi vii huria huruiala

eu cu dodii Ionescu cu Daudet

tot ce e românesc pe hududoi

de unde aş avea alt subiect

decât poate predistrugerea lui

drept apărare de mardeiaşi

în cascadă abisală de ispăşit

ce n-ai făcut combustiunea

represiunii începând cu dumneata

petrecut patriei

în rânduri câte 14 spre ultim salut

mai nou nici o crimă numai crime

în pielea ta şi nu eşti al tău tată

neprinşi prinsorii ne apucă papucul

taică-meu nu m-ar fi trimis în Provence

chei muzicale descuindu-ne prin piatră

la paura della morte stai de vorbă

am şi iubit popoare aplaudam tăcerea

literă pleoştită prin poezia lui Anca

de-am avut noroc unul de altul

că pentru ea da’ şi pentru mine

ce viaţă ce pică să-i porţi

de nimeni n-a avut parte nici de sine

să zicem că i s-or fi măritat fetele

conversaţie Hutchinson

palmier cu salcie băiat cu fată

cheese păsărici dând de gândit orez

din ţărână sufletul uşor ne-am mai iubi

părinţii ne-ar mai iubi copiii

spirit vizibil respecte cu pietre

a Romei tremurare sclavi neterminaţi

mâine ai clovnului în amintire

sculptează-te congratulare distrugerii

turma înverzirilor spre Râmnic

mir cărţi mai ales nu ale mele

scrie-mă a doua oară pomenitule

lună lină înconjurându-ne rod

sabia dreapta ochii scoşi în oglindă

rezistenţa amintirii în neiertare

Ganesh tardiv

şaizeci dominguezi a nu judeca viaţa

singur computerul îşi aduse aminte

opponent will soon mate India gate

aşterne-mi pat de cianură oceanică

unde pleci te amesteci în muzică

nu numai în discuţie dar şi în plecăciune

la urmă mi-a spus că nu sunt muzician

avea caiete de însemnări de la Leipzig

am retarda petarda cu ochii în bagda

a dans mâini de-om înverzi pe cruce

nu s-ar mai termina săptămâna

hain oricum n-am veste ce ţi-oi citi

s-a trăit bine până la sinucidere

puţin a rămas din graţia dorului

ucigaşule

eram fragment netradus mă chema

Pinocchio din nas îmi tot tăia mai

mincinosul să-şi facă de lucru ce şi

cum să te bage la idei la zdup

la alegere după traducători uniune

te amesteci ţâţână ai dezgoli mahmureala

nici cu strigoii nu ajungem la pace

picteze Goya inchiziţia arsa africare

ce m-aş face fără frică mă sperie

curajul am fericirea la masa de paşte

ţin o frază scutur zarzărul pe stupărei

Oltul blocat mă depresează cu înecaţii

invidiaţi de a li se fi putut întâmpla ceva

o viaţă de nerecunoscut abia ne salutăm

părinţi certaţi

vânasem crengilor închipuirea

înverzirii noi de noi voi de roi

lipseşte duşmanul duşmanului

te copleşeşte indiferenţa glossa

invazie pe gol biserici pe bandă

sonorizându-şi catedralitatea în

oglindă în vis în vizită de film dom’

profesor cum aş veni din viaţa dublă

pe laude mă pusesem de-mi credeam

nu se făcea pasul nici rămasul

o nedreptate pentru fiecare o mie ţie

pe nemurire instantaneu certăreaţă

orhideea că de unde parazitare

pe dăruitoarea ură de film postum

agendă postumă

păstrând bubuiala respectului de formă

printre sodomiile generalizate an

plumbuitelor corsete pe dezăpezire

înfrunzirea după înflorirea învierii

ne-am comanda parafa praf şi pulbere

respiraţie neînvăţată liliacului alicului

ţară neţară nici guvern nici americani

înapoi în sat sabie în teacă mormânt

abia am zbura din pământ în cer

păsările la ce mai cântaseră

cârciumi sporovăindu-ne deruta

ne formatăm împăierea ninge

când te gândeşti la ce nu mai este

nu va mai fi ţinerea vinerea post

iluzie în râs

înstrăinare din vatră pâinea

cine să te împăieze pe-o zi

măr înflorit amorului prea lung

oaia peste foaia de cort mort

renunţăm la identitate de nevoie

la ce viteză de vitejie tija ni se

răciră pomenile strămoşilor chip

nici respiraţiile verosimile mile

vom denunţa mai des fiinţa

sângeroşilor vopsitori de cenuşă

singură admiraţie la ordin

minţire mistică moara omorului

năruit domino în fantezia câlţilor

iluzorii mesaje de identificare

ghilotine marţiene

dispariţia sinelui românesc

cât să înflorească iadul când colo

moartea din persoana proprie

cât nu ne mai punem tinereţea

nici un cuvânt din existenţă

parolă spunându-i-se dumnezeu

până în zilele din urmă nu te ştiu

dându-mi în cap iubindu-te mort

zero concentraţionar înnăscut

cunoscându-te bun perdant creştin

credincioşenie cu preţul fiinţării

mai o ştiinţă mai o duminică

pe ce canale trai netrebnic sub

influenţă regeneratoare foc

perfectă inferioritate

cântec bantu pleampăt şahul tunzi îţi

cântăreşte ficţiunea Mucius în labirint

florilor luminatelor munţilor răcorilor

de-am fi înflorit în lume ca dumneata

ţi-e frig mi-e drag soarele ne albi bal

prietenia noastră tacită altfel penală

a adormit toată lumea la impostori

aia a stat numai cu spatele la mine

mi-arsesem dreapta n-aveam stângă

pe când eram o ţară şi Eminescu ne era

bătrâneţe de apocalipsă din moşi strămoşi

despre ea toţi oamenii despre toţi câinii

nimic nu mă mai interesează pe stigmă

în cămări cu şobolanii crivăţului

toată lumea căsca

am domni în Manuc sfinte Antoane

nici urmă din noi ca din Mavrogheni

sub cine vei mai fi oraş de vei mai fi

pe ce morminte ori noi fără mormânt

curgeau munţii personal mărilor sale

pomana cerşetoarei neviolând-o

cine se mai sinucide neamule de plâns

în ce japoneză ochii desenându-ne

ţi se pare sânge o strangulată masă

pe sub flori sărută negrul cruciform

dimia udată de un vin călătorit

rangul secund mă păscu tot învăţător

de-am ţinut şase ca umbrei de sine

tu vreai două ore Gyr eu că mi-e frică

ne-o podidi condeiul

frustrarea clopote împăiate melancolii

dezmăţul ucigaşului sărutându-te argint

brânci mai des crimă pe-ales orice cuvânt

mare lucru cât trăirăm în nesiguranţă

puşcăriaşii ne lăcrimară petale de măr

ninge rana albina galbenului pe ţară

câte biserici pe o corabie rabie

nisipul din ochii bufniţei stăpâne

nu te poţi înţelege cu nimeni nu te omori

aştepţi să moară că te omoară

mai toată vorba o pierdere de sânge

auzi logosul şi nu mai exişti

te ia dumnezeu la întrebări

răbdarea din urmă pustieşte nouri

creştetul cireşului

pe funii amintirea batjocurii

pridvorul cu scara prăvălită

ne povestim porumbeilor înfloriţi

puţină modestie până am damblagit

ne aflăm pe înfrunzirea plutei

exterminarea ne-om fi dorit-o empatic

lăcuste înrădăcinate ne cădeam

pe tine te interesează nenorocirea mea

adio patrie părinţii nimicului pe furişul

urdinişului puşcărie de miere

încremenită pajişte sub ninse petale

merci de paralizie creierii

ochilor scoşi du-mi-i duminicile

ca pe Dragoş Pâslaru în Frăsinei

pe post de pantof

popular cu plopul dintr-o cenuşă

cum se respectă viaţa pe lângă

fără să ne fi dat seama ne iubeam

linişte de veci concert culbeci

alegere de crimă Ugolino creier buf

mai o baie mai o inspecţie cobai

spre zonă mai târzie mamă omorâtă

ce vedem noi aici şi-ai nemţilor ahei

jai Hind  budhişti pe linia de tramvai

rai beduin saharieni apusuri de soare

dacă ai duşmani te iubeşte lumea

suprafeţele se scufundau cu vieţile

ne-om exprima controlat mai încolo

în râs pe memoria oceanului negru

albia Africa

mai numără Ionele sinergiile

voi înota ce vers prin amurg

polul înstelat şi nu murim

cum de-l uitasem pe Budai

de-ai fost asasinat Shivaramaya

numărătoare o frunză de tei

Ionică pe moarte în Darwin

cadaver idem est sepulchrum sibi

Sena cecena Mecena Avicena

noua născută fericirea-şi respiră

călătorim în inerţie alchimică

moartea tatei a mamei lumânare

ce-ai fi aprins ce fum turla

de-or fi fost zăpezile de-om fi

hai seminţe

toată viaţa uitându-mă la arătură

hai băieţii mari şi bune albe negre

pe creieri a vă retroceda Basarabia

pe cine din baston o dirijare darule

dacă salvare nu mi-a dat ce era să fac

născui printre semănături bălţate

bulgăr arat sub cioară ulicioară

ce cuvânt la ce pământ sub semănat

jain jansenist bălăngănindu-ne pre

destinarea ce-mi faurilor freamăt gemi

dă mă şi mie o ţigară am apelat la mata

trăzneşte-ne pe tine te iubeam

cum şi bărbatul ţi s-a sinucis

în curtea ruinelor de biserică

cruciuliţă pe uliţă

poate am suferit în faţa cunoaşterii

voastre de mine pe ziua de azi

cât să vă aduceţi aminte piaza

brusc ne-om pomeni normali

crucea egală morţii şi noi cruci

tren de scris din morţi în vis

nu aş fi sângele văduvei mă bea

iarba măcelărită vârfului nins

alb măr până-n seară Eva nenăscută

visaţi-mă Adam concentric negrului

uite-ne amurg ochiului la noapte

macii macho în contumacie vena

cum de se duse primăvara la târg

abia de se mai descifra scrisul pietrei

pământul în picioare

aştept minut să te-nsoţesc toacă joacă

faust starost mir altar de fire iertare

păcate lovite de păcătoşi ritoşi bozi

ascunsă frica pământului leule luno

apuse mâinile stranietate strana ison Olt

lasă râsul pe sub ploaie de lacrimi

soră-mea în picioare fotbalist în genunchi

numai credinţa slabă caută lucruri mari

sabie-nsetată doreşte cap de fată

strănile să le tăiaţi foc mare să-mi aţâţaţi

qui dacos et tartaros disterminat

nu leg gura ciubotei ci a lupului

şi mă fă pe mine ca pe tine

ascultând ordinul de sinucidere

http://georgeanca.blogspot.com.au/2017/06/pamantul-in-picioare.html