Invitatie simpozion international IASI, Romania, 21-23 septembrie 2016

Vă invităm să participaţi la Simpozionul Internaţional anual al Institutului de Filologie Română „A. Philippide”, a XV-a ediţie, cu titlul Valenţe europene ale românisticii actuale, organizat în colaborare cu Asociaţia Culturală „A. Philippide”, Iaşi, 2123 septembrie 2016.

Drept preambul al Simpozionului, dăm câteva principii ale Comisiei Europene cu referire la propriile sale politici lingvistice:

„Coexistenţa armonioasă a numeroase limbi în Europa este un simbol puternic al aspiraţiei Uniunii Europene de a fi unită în diversitate, care constituie unul dintre fundamentele proiectului european.

Limbile definesc identităţi personale, dar fac parte în egală măsură dintr-un patrimoniu comun. Ele pot servi drept punte de legătură cu alţi oameni şi pot deschide calea către alte ţări şi culturi, promovând înţelegerea reciprocă. O politică de succes în materie de multilingvism le poate oferi cetăţenilor mai multe şanse de a reuşi în viaţă, mai exact de a-şi găsi un loc de muncă, de a avea mai uşor acces la servicii şi de a-şi valorifica mai bine drepturile. De asemenea, sprijină solidaritatea prin îmbunătăţirea dialogului intercultural şi a coeziunii sociale.

În prezent, U.E. numără 500 de milioane de cetăţeni, 28 de state membre, 3 alfabete şi 24 de limbi oficiale, din care unele sunt utilizate la nivel mondial. Din patrimoniul U.E. fac parte alte 60 de limbi, vorbite în anumite regiuni sau de anumite grupuri. La acestea se adaugă numeroasele limbi aduse de imigranţi: se estimează că, în momentul de faţă, pe teritoriul U.E. convieţuiesc cel puţin 175 de naţionalităţi.

Diversitatea lingvistică este garantată de articolul 22 din Carta drepturilor fundamentale a U.E. („Uniunea respectă diversitatea culturală, religioasă şi lingvistică”) şi de articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană („Uniunea respectă bogăţia diversităţii sale culturale şi lingvistice şi veghează la protejarea şi dezvoltarea patrimoniului cultural european”).

Pentru a putea circula, munci şi învăţa liber în U.E., cetăţenii europeni trebuie să se poată exprima în limbi străine. Cunoaşterea acestora contribuie semnificativ la crearea de locuri de muncă şi la creşterea economică, la reducerea şomajului şi la îmbunătăţirea nivelului de trai.

Comisia Europeană este foarte interesată să promoveze învăţarea limbilor străine şi diversitatea lingvistică în întreaga Europă în vederea îmbunătăţirii competenţelor lingvistice de bază.

Întregul proiect european se bazează pe aspiraţia Uniunii Europene de a fi unită în diversitate, aspiraţie ilustrată de coexistenţa armonioasă a numeroaselor limbi din Europa. Limbile pot crea punţi de legătură între oameni, oferindu-ne acces la alte ţări şi culturi şi permiţându-ne să ne înţelegem mai bine.

Cunoaşterea limbilor străine joacă un rol din ce în ce mai important în sporirea şanselor de angajare ale tinerilor şi în asigurarea competenţelor necesare pentru a lucra în străinătate. Acestea sunt şi un factor de competitivitate; din cauza competenţelor lingvistice slabe, multe companii pierd contracte, iar lucrătorii care ar dori să caute un loc de muncă în alte ţări sunt dezavantajaţi.

Cu toate acestea, la terminarea studiilor, mulţi europeni nu cunosc bine o a doua limbă, acesta fiind un motiv suficient pentru a spori eficienţa predării şi învăţării limbilor străine.

Printre priorităţi se numără şi:

-           îmbunătăţirea relevanţei şi comparabilităţii metodelor de testare şi de evaluare;

-           sporirea caracterului incluziv al şcolilor prin recunoaşterea limbilor migranţilor;

-           sprijinirea şi dezvoltarea competenţelor profesorilor de limbi străine şi ale competenţelor lingvistice ale altor cadre didactice.

În cadrul actualului program „Erasmus+” (20142020), promovarea învăţării limbilor străine şi a diversităţii lingvistice reprezintă una dintre priorităţile principale.

Programul U.E. din domeniul culturii „Europa Creativă” sprijină traducerile literare pentru a oferi acces la opere literare unui număr cât mai mare de persoane şi pentru a menţine diversitatea lingvistică culturală în U.E.”.

(sursa: http://ec.europa.eu/languages/policy/linguistic-diversity/index_ro.htm)

Pornind de la aceste câteva principii ale Comisiei U.E., organizatorii simpozionului propun o abordare echilibrată a rolului predării cursurilor de limbă şi cultură română (limba română fiind una dintre cele 24 de limbi oficiale din U.E.) la nivel universitar (şi preuniversitar) atât de către specialiştii români cât şi de cei străini care lucrează în diferite centre universitare din Europa (şi nu numai). Totodată, trebuie avute în vedere şi alte valenţe pe care le implică mai buna cunoaştere a limbii, literaturii, culturii şi civilizaţiei româneşti în context european (dar şi dificultăţi, propuneri de ameliorare a unor neajunsuri, sugestii pentru o mai bună promovare a valorilor spirituale româneşti). 

Lucrările simpozionului vor avea loc la sediul Filialei din Iaşi a Academiei Române şi se vor desfăşura pe mai multe secţiuni: limba română, critică şi istorie literară, etnologie-etnografie, cultură şi identitate românească.

O secţiune a simpozionului va fi dedicată acad. Constantin Ciopraga (1916, Paşcani, j. Iaşi – 2009, Iaşi), membru onorific al Academiei Române.

Ca şi la ediţiile anterioare, vom acorda un spaţiu generos prezentării rezultatelor unor granturi, burse, proiecte recent încheiate sau în curs de derulare (rezultate parţiale).



În cadrul simpozionului, domnul Emer.O. Univ–Prof. Dr. MICHAEL METZELTIN (Institut für Romanistick, Viena, Austria), Membru al Academiei Austriece de Ştiinţe şi Membru de Onoare al Academiei Române, va susţine prelegerea Româna în contrast cu celelalte limbi romanice. Totodată, va fi lansată cartea sa Româna în contrast. O cercetare tipologică, traducere de Octavian Nicolae. Prefaţă de Andrei Corbea-Hoişie. Text adăugit şi definitivat de autor după traducerea în limba română de Octavian Nicolae, Iaşi, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 2016.



Vă rugăm să trimiteţi pe adresa noastră sau să aduceţi cărţi şi alte publicaţii reprezentative pentru activitatea dumneavoastră, pentru a organiza o expoziţie, cu prilejul acestui eveniment, la Filiala din Iaşi a Academiei Române.

Programul Simpozionului va fi publicat în timp util pe site-ul Institutului de Filologie Română „A. Philippide” (www.philippide.ro).

Taxa de participare la simpozion este de 150 de RON (sau 35 EURO), sumă care va acoperi costurile necesare editării în volum a comunicărilor şi expedierii ulterioare a unui exemplar al volumului, precum şi alte costuri de organizare (mapa cu documentele simpozionului, certificatul de participare, masa festivă, pauzele de cafea etc.). Volumul va fi publicat la o editură din România, acreditată CNCS, sau la o editură din străinătate recunoscută de CNCS. Toate articolele vor fi evaluate de referenţi în sistem de peer-review. Textele care nu vor întruni standardele ştiinţifice pentru publicare nu vor fi incluse în volum. Participanţilor care vor absenta de la simpozion nu li se vor edita articolele în volum. Totodată, vom publica doar articole inedite şi nu reluate ca atare sau ca variante ori în traducere în limbi străine, editate anterior în alte publicaţii.

Taxa de participare va fi achitată în contul Asociaţiei Culturale „A. Philippide” (pe care îl vom comunica ulterior).

Cheltuielile pentru transport şi sejur (masă şi cazare) vor fi suportate de participanţi.

Fiecărei comunicări îi sunt rezervate 30 de minute (inclusiv întrebările şi discuţiile). Vă rugăm să trimiteţi titlul şi rezumatul comunicării dumneavoastră, precum şi câteva informaţii despre afilierea instituţională, pe adresa valenteeuropene@gmail.com, până la data de 20 iunie 2016. Rezumatul va avea cel puţin 20 de rânduri, corp de 12 şi va fi însoţit de bibliografia minimală pe care o veţi folosi. Hotărârea Comitetului ştiinţific cu privire la acceptarea comunicării dumneavoastră vă va fi transmisă până la data de 1 iulie 2016.

Într-o circulară ulterioară vom reveni cu informaţii privind formularul de înscriere, contul Asociaţiei Culturale „A. Philippide” şi alte noutăţi cu referire la simpozion.

COMITETUL ŞTIINŢIFIC

Vasilka Aleksova (Universitatea „Sf. Clement Ohridski”, Sofia, Bulgaria); Ana Borbély (Academia de Ştiinţe din Ungaria, Budapesta, Ungaria); Alexandrina Cernov (Universitatea Naţională „Yuriy Fedkovych”, Cernăuţi, Ucraina); Romaniţa Constantinescu (Universitatea „Ruprecht-Karl” din Heidelberg, Germania/ Universitatea din Bucureşti, România); Bogdan Creţu (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”/ Institutul de Filologie Română „A. Philippide”, Iaşi, România); Mariana Dan (Universitatea din Belgrad, Serbia); Wolfgang Dahmen (Universitatea „Friedrich Schiller” din Jena, Germania); Maria Iliescu (Universitatea din Innsbruck, Austria); Cătălina Iliescu Gheorghiu (Universitatea din Alicante, Spania); Sanda Golopenţia-Eretescu (Brown University, SUA); Giovanni Magliocco (Universitatea „Aldo Moro”, Bari, Italia); Roberto Merlo (Universitatea din Torino, Italia); Michael Metzeltin (Universitatea din Viena, Austria); Fernando Sánchez Miret (Universitatea din Salamanca, Spania); Paul Nanu (Universitatea din Turku, Finlanda); Joanna Porawska (Universitatea Jagiellonă, Cracovia, Polonia); Dragoş Cosmin Lucian Preda (Asociaţia „Clubul pentru România XXI” şi Liga Studenţilor Români din Străinătate); Ala Sainenco (Universitatea „Alecu Russo”, Bălţi, Republica Moldova); Adriana Senatore (Universitatea „Aldo Moro”, Bari, Italia); Annemarie Sorescu Marinkovic (Academia Sârbă de Ştiinţe şi Arte din Belgrad, Serbia); Maria Şleahtiţchi (Universitatea de Stat, Chişinău, Republica Moldova); Oana Ursache (Universitatea din Granada, Spania); Gisèle Vanhese (Universitatea din Calabria, Italia); Felicia Vrânceanu (Universitatea Naţională „Yuriy Fedkovych”, Cernăuţi, Ucraina); Rudolf Windisch (Universitatea din Rostock, Germania).

           

COMITETUL DE ORGANIZARE

Preşedinte al Comitetului de organizare: Bogdan Creţu, Directorul Institutului de Filologie Română „A. Philippide” (secretariat_philippide@yahoo.com).

Membri: Şerban Axinte (serbanaxinte2002@yahoo.com), Nicoleta Borcea (nikolet14@gmail.com), Luminiţa Botoşineanu (lumi.botosineanu@gmail.com), Daniela Butnaru (d_butnaru@yahoo.com), Adina Ciubotariu (adina.hulubas@gmail.com), Marius-Radu Clim (marius.clim@gmail.com), Gabriela Haja (gabihaja@gmail.com), Ofelia Ichim (ofeliai2010@gmail.com), Cecilia Maticiuc (cecilia.maticiuc@yahoo.com), Doris Mironescu (dorismironescu@yahoo.com), Dinu Moscal (dinumoscal@yahoo.com), Gabriela Negoiţă (gabinego@yahoo.com), Florin-Teodor Olariu (olariuft@yahoo.com), Ioana Repciuc (repciuc_i_o@yahoo.com), Elena Isabelle Tamba (isabelle.tamba@gmail.com).