Scrisoare pastorală
Foaie periodică, gratuită a Parohiei
Malovăţ-Mehedinţi
Anul XV(2016), nr. 326(16 – 31 Mai)
Dragii mei enoriași! Hristos a înviat!
Proverbele – oglinda lui
Dumnezeu. Poporul român a
fost conștient întotdeauna, – și a
mărturisit aceasta de câte ori a avut prilejul -, că există o forță
supranaturală, creatoare și conducătoare a lumii. Întreg folclorul românesc
vorbește despre aceasta. În lucrarea de față, ne-am oprit asupra proverbelor,
mai cu seamă că avem în curs de apariție un serial de patru volume de proverbe
religioase românești, din care primul a apărut deja. În perspectivă, ne
propunem ca, după apariția celor patru volume, să sintetizăm materialul
respectiv și să realizăm o sinteză pe
tema Teologia și proverbele românești, așa
cum am făcut cu alte noțiuni reflectate în paremiologia românească(justiția,
Sf. Taine, spre exemplu). Trimiterile din lucrarea de față se fac la cele zece
volume ale lui Iuliu Zanne.
I. Din proverbele românești reiese, fără
ambiguitate, că Dumnezeu este o ființă rațională, spirituală, cu chip de om,
care intră în relație cu oamenii. Dumnezeu este forța supranaturală, creatoare
și conducătoare a Universului. El este ființă rațională, Unul în ființă, dar
întreit în persoane: Tatăl, Fiul și Sfântul Duh. Cele trei persoane formează
Sfânta Treime. Legătura dintre cele trei persoane este dragostea. Cele trei
persoane ale Sfintei Treimi au atribute specifice, dar și atribute comune. Omul
din popor vorbește de ,,Moșul”(Dumnezeu-Tatăl), de Mântuitorul Iisus Hristos și
de Sfântul Duh, precizând adesea lucrări ale acestor persoane în legătură cu
omul.
După ce parcurgem mai multe dintre astfel de proverbe, ajungem la
concluzia că imaginea lui Dumnezeu este antropomorfă, ,,după chipul și
asemănarea omului”. Pe Dumnezeu Îl poate atinge sau, la o adică, Îl poate lovi:
,,A da cu securea în Dumnezeu” (VI,
688), ,,Aruncă cu piatra-n Dumnezeu”
(VI, 688). Dumnezeu are organe ca ale omului: ,,A fi (sta) după spatele lui Dumnezeu” (X, 371), ,,Când seceri la grâu, să laşi un peticel
numai cât cuprinzi cu braţul, numit barba lui Dumnezeu, în mijlocul lanului, că
aşa e bine” (IX, 314); folosește ca
mijloc de transport un cal obișnuit:,, A
descălecat Dumnezeu la ...” (VI, 81); se ajunge la El, chiar în ceruri
fiind, cu multă ușurință: ,,A călcat pe
ou şi s-a prins de Dumnezeu” (VI,
665). Dumnezeu e foarte aproape de om: ,,A
fi cu Dumnezeu în sân” (VI, 679) și
omul are acces la El cu ușurință.
II. Atributele lui Dumnezeu:
1.
Atributele comune:
a. Sfințenia. Dumnezeu este sfințenia absolută: ,,Ca
Dumnezeu” (IX, 214); ,,Ca Dumnezeu ce
l-a făcut” (IX, 220); ,,Ca Dumnezeu
ce l-au lăsat” (IX, 220); ,,Ca
Dumnezeu ce l-o dat” (IX, 220); ,,Ca
Dumnezeu ce l-o ţinut” (IX, 220);
b. Spiritualitatea. ,,Pe Domnul, şi de nu-l vezi, de
El să te înfricoşezi şi mult să te sfieşti” (VIII,
703); ,,Nimeni pe Domnul vede, iar El pe
toţi îi vede” (VIII, 702);
c. Atotputernicia. Dumnezeu este
mai presus de legile naturale, de legile după care se conduce lumea văzută și
nevăzută: ,,Dumnezeu unde voieşte, chiar
legea firii se biruieşte” (VIII, 704); ,,Aşa a fost să fie de la Dumnezeu”(VI, 687), ,,Aşa a vrut Dumnezeu” (VI, 687), ,,Aşa-i, când n-are Dumnezeu stăpân”
(VI, 637); ,,Ca Dumnezeu cine poate?”(VI, 642); ,,Când Dumnezeu va cu tine,/Şi dracul cu colaci vine” (VI, 649); ,,Când îi dă Dumnezeu, nici dracul n-are ce-i
face” (VI, 650); ,,Când o dă Dumnezeu, nu are voie dracu să o
ia” (VI, 650); ,,Când vrea Dumnezeu să ne hrănească, nu poate
să împiedice asta Sfântul Petru”(VI,
650); ,,Ce o vrea Dumnezeu sporeşte” (VI, 667); ,,Ce putem face înaintea lui Dumnezeu!?” (VI, 642); ,,Ce unul Dumnezeu dăruieşte şi orânduieşte, toată lumea nici a lua, nici
a clăti poate” (VI, 645); ,,Cui
Dumnezeu vrea a-i da, şi pe fereastră îi ţipă” (VI, 651);
,,Dacă vrea Dumnezeu şi tureatcă
se face”(VI, 651); ,,Dumnezeu e atotputernic şi încă nu împacă pe
toţi” (VI, 647); ,,Dumnezeu e mare om”(VI, 642); ,,Dumnezeu e mare şi puternic”(VI,
642); ,,Dumnezeu, că e Dumnezeu, şi nu
poate mulţumi pe toată lumea” (VI,
647); ,,Dumnezeu, că-i mare, şi n-a dat
la toţi deopotrivă”(VI, 651); ,,Iehova este târziu la mânie, dar mare în
putere” (VI, 653); ,,Mare e Dumnezeu, dar meşter e şi dracu!” (VI, 642); ,,Mare-i Dumnezeu!” (VI,
641); ,,Nimeni nu poate sta-mpotrivă l-a
Domnului voinţă” (VIII, 702); ,,Unde
e greu, îţi ajută şi Dumnezeu” (VI,
661); ,,Unde este voia lui Dumnezeu, se
biruiesc toate firile omeneşti” (VI, 646); ,,Unde nu va Dumnezeu, omul nu poate” (VI, 646); ,,Unde nu va să ajute Dumnezeu, în deşert se
nevoieşte cineva” (VI, 646); ,,Unde
va Dumnezeu, cu anevoie se poate muta cu sfatul” (VI, 645); ,,Unde vrea Dumnezeu sunt prieteni, bani şi de
toate” (VI, 667).
Dumnezeu este mai
presus de legile firii și în voia Lui stau minunile, adică derogările de la
legile fizice, fapte și evenimente, care nu pot fi explicate rațional,
științific:
d. Atotștiința. În fața lui Dumnezeu nu există taine sau necunoscute: ,,Domnul toate le vede şi le aude, d-aceea nu
te mai ascunde” (VIII, 704); ,,Ştie
Dumnezeu al cui e colacul” (VI,
664); ,,Ştie Dumnezeu al cui e sacul cu
făină”(VI, 664); ,,Știe Dumnezeu al cui e sacul cu făină şi
podul cu slănină” (VI, 663); ,,Ştie
Dumnezeu ce face”(VI, 636); ,,Ştie
numai Dumnezeu” (VI, 665); ,,Taina
lui Dumnezeu nimenea nu o ştie”
(VI, 636); ,,În tot locul sunt ochii lui
Iehova” (VI, 638); ,,Nu ştie omul ce ştie Dumnezeu” (VI, 636);
e. Atotprezența sau
ubiquitatea: ,,Duhul
când se revarsă, ca apa îneacă o lume” (IX, 203). Dumnezeu este atotprezent
și în lumea aceasta și cea de dincolo. Însăși moartea nu este altceva decât o
poartă de trecere din lumea aceasta la Dumnezeu: ,,A mers la Dumnezeu” (VI,
688).
f. Veșnicia sau
eternitatea: Dumnezeu este începutul și sfârșitul,
mai presus de timp și de spațiu, infinitatea, eternitatea: ,,A fi alfa şi omega (V, 13). ,,Numai
Dumnezeu este veşnic” (VI, 634)(Va urma).
*
Sfaturi
părintești. Din cartea Părintelui Arsenie Boca, Cărarea împărăției, mai spicuim un
fragment:
,,O MARE PACOSTE. Acum cinci veacuri, la 1492,
Columb aduce în Europa vestea descoperirii Americii, iar puțin mai târziu
corăbierii lui aduc Europei sifilisul. Isprava lor a luat proporţii, încât,
pentru stăvilirea urmărilor dezastruoase ale spirochetei, facultăţile de
medicină au creat catedra de sifiligrafie.
Aci ne
mărginim la câteva ciudăţenii, mai mult ale organismului, decât ale bolii.
Astfel e recunoscută de toţi extraordinara repeziciune şi putere de adaptare a
organismului la orice accident şi împrejurare; adaptare aproape automată. De
pildă, unui tăietor de lemne îi alunecă mâna în pânza fierăstrăului său cu
câteva sute de turaţii pe secundă. De-abia a simţit grozăvia şi cade în
nesimţire. Un şoc nervos opreşte afluenţa sângelui la creier, ceea ce aduce
căderea în nesimţire, organismul stă astfel locului, fără vreo mişcare, căci
altfel ar conturba lucrul zorit al apărării automate. Un val de sânge învăluie
rana care se coagulează în atingere cu aerul şi formează un înveliş izolator.
Ca la o comandă, fibrina din sânge se şi transformă în mici aţe, pe care le ghemuie
ca un dop, în corpul tăieturii, unde se şi apucă să repare, lipind, completând
etc. Temperatura locală se ridică, atingerea devine dureroasă, ca să fie
asigurată liniştea apărării organice. Toată această adaptare la noua situaţie
dovedeşte un serviciu automat de siguranţă a vieţii.
Alt
caz. Prin oarecare împrejurări, nişte musafiri nepoftiţi au intrat în sânge -
microbii. Construcţia firii, serviciul automat de siguranţă, i-a şi luat în
primire. Nişte celule de sânge le dau ocol şi se încaieră la trântă şi, de
drag, îşi mănâncă musafirii - de unde şi numele, fagocite. Dacă musafirii sunt
mulţi sau se înmulţesc vertiginos, pe măsură ce creşte primejdia, creşte şi
temperatura, încât urcă până la 39 grade, 39 grade şi mai multe linii, urcă şi
la 40 grade, şi când încăierarea e pe viaţă şi pe moarte, urcă şi la 41 grade.
La temperatura asta, toţi musafirii şi bacilii capătă sentinţa de moarte. După
osteneală, organismul se reface; nălucirile, de pe urma temperaturii la cap
încetează; totul reintră în normal.
Faţă
de bacilul sifilisului, atitudinea serviciului de siguranţă e cu totul stranie:
nu se apără, nu dă alarmă, îi lasă deschise toate căile, îi îngăduie să umble
în inspecţie prin întreg organismul şi-1 lasă să ,,mănânce” ce pofteşte, până
şi scoarţa de pe creier. De aceea a trebuit ştiinţa să ia măsuri împotriva lui,
fiindcă natura nu vrea să se apere. Nu cumva Treponema asta e o pedeapsă
neîndurată, aruncată, ca o frână, împotriva destrăbălării? Nu cumva în faţa
acestei pedepse i s-a luat firii dreptul de apărare? De ce nu se apără? Tare-mi
vine-a mă gândi la locul din Ieremia proorocul, unde zice: ,,Iată, voi trimite
asupra voastră şerpi şi scorpii, împotriva cărora nu-i descântec şi vă vor
muşca, zice Domnul.” Agentul patogen al sifilisului are chiar forma unor şerpi
alergând. Un lucru e sigur, că organismul n-are, în iconomia constituţiei sale,
nici un leac, sau apărare. Că, totuşi, ştiinţa, apucându-i urma din vreme, după
tratament îndelungat, poate curăţi organismul de sifilis, asta e adevărat, însă
mai e ceva de zis. Musafirul ăsta, pornit să roadă firele minţii îşi are
calendarul lui. Isprava şi-o arată cu etape legate de numărul doi: la două
săptămâni şi mai târziu după isprava cu păcat, apare un ulcer în regiunea inquinală;
la două luni, atacă căile sângelui, în perioada aceasta apar ulceraţii prin
alte părţi şi pe frunte. După doi ani inima, ficatul şi rinichii se află foarte
tulburaţi şi bolnavi. Acum se întâmplă scleroza arterelor, care devin fragile,
iar dacă se rupe vreo arteră la creier, asta pricinuieşte apoplexia, o moarte
fulgerătoare. Dacă însă nu pricinuieşte vreo apoplexie, rezistând construcţia
arterelor, sifilisul se retrage din sânge în lichidul cefalo-rahidian, care
învăluie toată măduva spinării şi creierul, lichid care, prin elasticitatea
lui, are rostul să apere de lovituri măduva şi creierul, neutralizând şi
împrăştiind neprevăzutele presiuni ale accidentelor. După 20 de ani, îşi arată
isprava asupra nervilor, rupând legăturile cu centrala de comandă, rupând
corespondenţa între senzaţie şi reacţie, pricinuind paralizii prin toate
părţile, ticuri nervoase, paralizii progresive şi pierderea unor însuşiri
sufleteşti. Cum devin toate astea? Aşa, că defectându-se mijlocul de
transmisie, sufletul nu mai are prin ce se exprima. Şi aşa, treptat-treptat,
sifilisul rozând scoarţa cerebrală, împinge facultatea sufletească a cugetării
în fundul întunecat al nebuniei.
Iată,
dar, pedeapsa neîndurată peste care dă mintea când nu-şi înfrânează poftele: e dată
jos de pe tronul conducerii, şi, cu totul, trup şi suflet, prăvăliţi, legaţi în
casa de nebuni. Nu mai vorbim de psihiatria sifiliticilor, decât că, până la o
vreme, Treponema ca şi hormonul e un agent de foarte mare stimulare creatoare
pentru scoarţa cerebrală. Asta ar veni aşa: agentul acesta ucigaş, dacă găseşte
sistemul nervos, în speţă creierul, de-o sănătate şi de-o rezistenţă maximă, în
tentativa lui de a-1 roade, nu face deocamdată alta decât că-1 mobilizează, îl
dinamizează în procesele sale intime de ardere, şi astfel el se face un mediu
foarte bun de transmisie a ideilor sufletului şi a lumii nevăzute. Asta face
până la un loc ca agentul nebuniei să fie şi un agent al geniului. Dar de la o
vreme, geniul acesta se întunecă în nebunie. E un foc, fireşte, însă un foc
arzător, care nu iartă, ci arde aripile minţii, spre deosebire de focul divin,
nearzător, care străluceşte în toate facultăţile minţii, tară să le ardă,
adevăratul geniu al spiritului. Geniile care sunt ajutate şi de agentul nebuniei,
mai toate manifestă o mândrie mare, o nesupunere faţă de Dumnezeu, un
dezechilibru spiritual. Ei sunt cei ce zic: ,,Nu este Dumnezeu!” Scriptura
constată realitatea lor şi le dă diagnosticul: ,,Zis-a cel nebun întru inima
sa: Nu este Dumnezeu”. Prin urmare ateismul e o alienaţie mintală, nebunia
mândriei, sau mândria nebuniei.”
*
Gheorghe Trocan – un Om între
oameni(II). După patru luni de la angajare a devenit șef
de fabrică. După alte câteva luni, din fabrica codașă a combinatului a făcut o
fabrică fruntașă, iar muncitorii din acea fabrică chiar îl iubeau, fiindcă le
redase demnitatea și le mărise simțitor salariile. A fost remarcat de ministerul de resort și
trimis doi ani la cursuri postuniversitare pentru comerțul exterior și
relațiile externe, apoi pentru cadrele de conducere din marile unități
economice. Viitorul părea tot mai luminos. Rezultatele n-au întârziat să apară,
ele reflectându-se în funcțiile obținute: inginer șef la Combinatul Pipera din
București, director general al Combinatului Pipera, director general-adjunct al
Centralei de Prelucrare a Lemnului,
director al Direcției de Comerț Exterior al Ministerului
Industrializării Lemnului și Materialelor de Construcții, ministru-adjunct cu Probleme
de Comerț Exterior în cadrul aceluiași minister. A concentrat producția pe
produse finite, orientându-o spre țările vestice, reducând astfel tăierile de
păduri și exportul de lemn brut. Automat au crescut substanțial veniturile de
valută forte la bugetul de stat. Pentru prima dată a introdus transportul
cimentului vrac pe Canalul Dunăre-Marea Neagră de la fabrica de ciment din
Medgidia, sistematizând sistemul de transport și încărcare-descărcare de la
acea fabrică, mărindu-i astfel producția și reducând costurile. A construit în
cadrul ministerului Fabrica de geam-cristal de la Scăieni(PH), producând în
regie proprie oglinzile pentru mobila de export, reducând astfel cheltuielile
cu cca. 14 milioane dolari anual. Se poate mândri, că a reușit să introducă,
după tratative grele, pentru prima dată în istoria comerțului românesc, pe
piața japoneză, mobilă, cristaluri și porțelanuri românești. A realizat la
combinatul din Tr. Severin o linie de îmbinare a furnirelor la producția de
placaj, ceea ce ar fi adus venituri valutare imense la bugetul statului, numai
că a venit 1989 și fabricile au fost date la…. fier vechi! A creat la Gura
Văii(MH) un punct de încărcare pentru export al cimentului produs la Tg. Jiu. A
contribuit la organizarea și modernizarea portului din Orșova, acolo fiind
depozitate și încărcate mari cantități de mărfuri pentru export din Oltenia și
Banat. Datorită faptului că s-au desființat mai multe ministere și s-a
înființat Ministerul Industriilor, a fost numit Director General la Direcția
Generală de Export-Import a acestui minister. Având funcții înalte în domeniile
industriei și comerțului și rezultate foarte bune în activitate, în plenara
partidului din noiembrie 1989 a fost ales membru supleant în Comitetul Central.
Da, chiar Domnul Gogu, copilul Mariei Trocan
din Bârda Mehedințiului!(Va urma).
*
File de jurnal – 26 nov. 1981(II). ,,La Craiova am fost și la Editura ,,Scrisul Românesc”. L-am găsit pe
Domnul director Ilarie Hinoveanu. M-a primit indiferent, dar, după ce,
vrând-nevrând, a citit referatul Domnului Ștefan Pascu la lucrarea mea, și-a
schimbat atitudinea. Abia atunci a observat că eu sunt din Bârda, satul de
origine al fostului său coleg de liceu, Domnul Prof. Virgil Sfetcu, director
general în Ministerul Învățământului, băiatul Părintelui Ionică Sfetcu. Atunci
a observat, de asemenea, că Bârda este pendinte de comuna Malovăț, locul de
origine al prietenului și fostului său coleg, Domnul Prof. Ing. Dr. Ion
Popescu, director general în Ministerul Afacerilor Externe, băiatul mătușii
Vergina lui Ion Țâră. Domnul Hinoveanu mi-a spus că va trebui să-i dau un
telefon în jurul datei de 10 decembrie, fiindcă până atunci îi va veni un
redactor nou în locul lui Ion Rusu-Șirianu. Mă va pune în legătură cu el și vom
vedea ce se poate face ca să dea drumul lucrării mele cu Nicolae Iorga la
tipografie. I-am vorbit de lucrarea Elemente
de filozofia istoriei în gândirea lui Nicolae Bălcescu. Mi-a spus să vin cu
ea tot în decembrie. De asemenea, mi-a spus ca să aduc textul în românește al
rezumatului lucrării cu Iorga, spre a-l încredința unor cadre de la
Universitatea din Craiova în vederea traducerii. Am vorbit cu Domnul Hinoveanu
și despre reeditarea lucrării lui Nicolae Iorga, Generalități cu privire la studiile istorice. Mi-a spus să fac un
referat ca să-l analizeze. În orice caz, ideea îi surâde, Iorga fiind o
permanență pe linia preocupărilor editurii.” (Va urma).
*
Autoare
și donații. În această perioadă, parohia noastră a
mai primit câteva ajutoare și donații astfel:
Doamna Butoi Denisa din
Londra(Anglia), fiică a satului Malovăț: 600
lei; Domnul Bogdan Cosmin din Tr. Severin: 250 lei; Domnul Bogdan Gheorghe – Gabriel din Germania, fiu al
satului Malovăț și Domnul Popa
Mario-Cristian din Timișoara: câte 200
lei; Doamna Dr. Ionescu Mihaela-Aritina din Curtea de Argeș(AG), Doamna Pera Măriuca din Tr Severin,
fiică a satului Malovăț și Domnul Bubatu
Bogdan-Alexe din Timișoara: 100 lei;
Domnul
Vasilescu Marius din Italia, fiu al satului Malovăț, Doamna Antonescu Mădălina din București, Doamna Ing. Melania Caragioiu din Canada și Doamna Mehedințu Elena din Brașov: câte 60
lei; Domnul Popa Mihai din Rm. Vâlcea, Domnul
Toma Vasile-Florin din Motru(GJ) și Domnul
Gârjoabă Daniel din Spania, fiu al satului Malovăț: câte 50 lei;
Domnii
Surugiu Gh. Mihai și Cotea Doru-Daniel din Malovăț au achitat câte 50 lei pentru contribuția de cult;
Domnii
Iordache Mihai, Tărăbâc Grigore, Dima Vasile și Popescu Gh. Gheorghe din Malovăț au
donat câte 50 lei pentru lucrările
efectuate la biserică;
Ne cerem iertare pentru o eroare
strecurată în numărul trecut al ,,Scrisorii pastorale”. Părintele Prot. Prof. Dr. Ioan Dură din Bruxelles(Belgia), împreună cu
enoriașii săi de la Parohia ,,Sf. Grigorie Teologul” din
Schiedam-Rotterdam(Olanda) au donat parohiei noastre suma de 2.211 lei. Banii
au fost trimiși prin bancă și în extrasul de cont se fac mențiuni sumare,
telegrafice, așa încât nu am știut toate aceste amănunte.
Tuturor celor de mai sus le mulțumim
cordial. Dumnezeu să le răsplătească jertfa!
*
În cursul lunii mai am donat pâine credincioșilor participanți la
slujbe și câtorva bolnavi din sat,
astfel: 3 Mai(Bârda): 100 pâini; 8
Mai(Malovăț): 210 pâini; 15
Mai(Bârda): 100 pâini; 21 Mai
(Malovăț): 130 pâini; 22
Mai(Malovăț): 120 pâini; 29
Mai(Bârda); 110 pâini. Așadar, în
luna mai s-au donat 770 pâini. Copiilor
participanți la slujbe li s-a donat și ciocolată. În zilele de Sf. Paști
brutăria a fost închisă.
*
Lucrări
la biserică. Am reușit să montăm la biserica din Malovăț și o
instalație de alarmă. Se declanșează automat, când sesizează mișcare sau
căldură corporală. Era necesară o asemenea instalație, fiindcă această biserică
a fost jefuită cu mai mulți ani în urmă de două ori. Instalația a costat 1.700 lei și a fost montată de firma ,,Scand” din Tr. Severin,
singura autorizată în Mehedinți pentru a efectua lucrări de acest gen. Orice
donație este binevenită. Dorim să montăm o instalație de alarmă și la biserica
din Bârda în cursul acestui an.
*
Domnul Ing. Dumitru Mucioniu din Tr. Severin a efectuat o serie de
lucrări la instalația electrică a bisericii din Malovăț(înlocuirea tabloului
vechi de siguranțe cu altul nou, izolarea unor cabluri etc.), conform
indicațiilor ofițerilor de la ISU. Toate aceste lucrări, Domnul Mucioniu
Dumitru le-a făcut gratuit, așa cum a procedat și în anii trecuți, de câte ori
am avut probleme cu instalația electrică la biserici. Îi mulțumim respectuos.
Dumnezeu să-i răsplătească!
*
Plăți.
În această perioadă, parohia noastră a făcut
câteva plăți mai mari, astfel: 1.900 lei
pentru instalația de clopote de la biserica din Malovăț; 1.700 lei pentru instalația de alarmă
de la biserica din Malovăț; 770 lei pentru pâinea donată în luna mai; 629
lei pentru impozit; 200 lei transport
cărți de la tipografia din Craiova; 200
lei materiale pentru instalația electrică a bisericii din Malovăț; 200 lei pentru colete; 190 lei pentru cărți; 170
lei pentru icoane; 140 lei pentru
ciocolată; 120 lei pentru calendare; 100
lei pentru făclii; 50 lei pentru
internet, cât și altele mai mici.
*
Publicații.
În această perioadă, preotul Dvs. a reușit să mai publice câteva materiale,
astfel: Condamnatul, în ,,Datina”, Tr.
Severin, an. XXVI(2016), nr. 6648(24 mai), p. 4; Duhul Sărbătorii, în ,,Datina”, Tr. Severin, an. XXVI(2016), nr.
6649(25 mai), p. 4; Taina Sfântului
Botez reflectată în proverbele românești, în ,,Datina”, Tr. Severin, an.
XXVI(2016), nr. 6650(26 mai), p. 4; Imaginea
publică, în ,,Datina”, Tr. Severin, an. XXVI(2016), nr. 6651(27 mai), p. 4;
Băscuța, în ,,Datina”, Tr. Severin,
an. XXVI(2016), nr. 6652(28-29 mai), p. 4; ,,Scrisoare pastorală” – 325, în
,,Clipa”, Philadelphia(SUA), 2016, 30 mai, ediție on-line (http://www.clipa.com); în
,,Bibliotheca Septentrionalis”, Baia-Mare(MM), 2016, 30 mai, ediție on-line (https://ebibliothecaseptentrionalis.
wordpress); în ,,Armonii culturale”, Adjud, 2016, 30 iun., ediție on-line(http://armoniiculturale.ro); Epoca dihoniei, în ,,Datina”, Tr.
Severin, an. XXVI(2016), nr. 6653(31 mai), p. 4; Comedie națională, în ,,Datina”, Tr. Severin, an. XXVI(2016), nr.
6654(1 iun.), p. 4; Între politică și
morală, în ,,Omniscop”, Craiova, 2016, 1 iun., ediție on-line(http://www.omniscop.ro);
în ,,Națiunea”, București, 2016, 4 iun., ediție on-line(http://www.ziarulnatiunea.ro); Haz de necaz, în ,,Datina”, Tr.
Severin, an. XXVI(2016) , nr. 6655(2 iun,), p. 4; Eclipsa, în ,,Datina”, Tr. Severin, an. XXVI(2016), nr. 6656(3
iun.), p. 4; Planeta, în ,,Datina”,
Tr. Severin, an. XXVI(2016), nr. 6657(4-5 iun.), p.4; Un posibil sfânt mehedințean, în ,,Națiunea”, București, 2016, 5
iun., ediție on-line (http://www.ziarulnatiunea.ro); Oferta de carte – Iunie, în ,,Clipa”,
Philadelphia(SUA), 2016, 6 iun., ediție on-line(http://www.clipa.com); Scrisoare lui Eminescu(VIII), în
,,Omniscop”, Craiova, 2016, 7 iun., ediție on-line(http://www.omniscop.ro); In memoriam: Învățător Gheorghe Sfetcu, în
,,Datina”, Tr. Severin, an. XXVI(2016), nr. 6658(7 iun.), p. 4; Procesul lui Dumnezeu, în ,,Datina”,
Tr. Severin, an. XXVI(2016), nr. 6659(8 iun.), p. 4;
Pe blogul Domnului Ioan Miclău din
Australia sunt postate fotografii și prezentări ale cărților preotului Dvs. Dicționarul proverbelor religioase
românești, vol. I și Oameni, fapte,
întâmplări(în colab. cu Pr. Stelian
Zoican)( https://ionmiclau.wordpress.com);
*
Simpozion.
În zilele de 30 mai – 1 iun. s-a desfășurat la Tr.
Severin ediția a VIII-a a Simpozionului
Internațional ,,Mehedinți – Istorie, Cultură și
Spiritualitate”, organizat de Episcopia Severinului și Strehaei în
parteneriat cu Facultatea de Teologie din Craiova. Prea Sfințitul Episcop Nicodim
s-a implicat personal în organizarea acestui simpozion, iar rezultatele au
fost la înălțime. La simpozion au participat
ierarhi din mai multe eparhii românești din țară și străinătate,
profesori universitari și cercetători din Atena, Tesalonic, Sofia, Belgrad,
Ungaria, Craiova, București, Târgoviște, Alba Iulia, Arad, Timișoara etc.
Temele abordate de către participanți au
fost dintre cele mai diverse: din domeniile scripturistic, dogmatic, moral,
patristic, pastoral, istoric, pedagogic, muzical, folcloric, etnografic etc. La
lucrările simpozionului au asistat preoți și profesori de religie din Mehedinți
și iubitori de cultură din diferite
domenii de activitate. Preotul Dvs.
a participat cu trei comunicări: Imaginea
lui Dumnezeu reflectată în proverbele românești, Studii și materiale de
Pedagogie publicate în revistele bisericești(1874-2014) și Elemente de filozofia istoriei în prefețele
mineielor lui Chesarie al Râmnicului.
Comunicările de la simpozion vor fi publicate de către episcopie în volum.
Și această ediție a simpozionului mehedințean a fost o reușită
incontestabilă în peisajul cultural național. Într-un județ în care activitatea
culturală este aproape inexistentă, un astfel de simpozion este ca o oază
într-un pustiu.
*
Inspecții. În ziua de 28 Mai, doi ofițeri de la pompieri au
venit în inspecție la biserica de la Malovăț, pentru a vedea dacă ne-am făcut
,,temele”, pe care alți colegi ai dumnealor ni le-au dat înainte de Paști. Cu o
zi înainte Domnul Ing. Dumitru Mucioniu tocmai terminase lucrările la
instalația electrică. Mai aveam de pus doar un geam pe masa din biserică. Am
scăpat fără amendă și de data aceasta! Vorba ăluia: ,,Să fii cum să fii, numai
să ai noroc!”
*
Excursii. În luna iulie, la o dată pe care vom stabili-o de
comun acord, organizăm o excursie-pelerinaj pe următorul traseu: Tr. Severin – Mânăstirea Vodița- Orșova – Mânăstirea ,,Sf. Ana” – Valea Dunării –
Mânăstirea Mraconia – Moldova Nouă – Mânăstirea Slatina-Nera – Oravița -
Mânăstirea Ciclova – Bozovici – Tr. Severin. Prețul va fi de maximum 50 lei, în funcție de numărul de
participanți.
În ziua de 25 Iulie organizăm excursie la Mânăstirea ,,Sf. Ana” de la Orșova.
Vom participa la slujba arhierească ce va avea loc atunci, cu prilejul hramului
Sf. Mânăstiri. La întoarcere vom vizita Mânăstirea Vodița și Muzeul
Hidrocentralei ,,Porțile de Fier” I. Prețul va fi de aprox. 10 lei/pers.
*
Filme.
Începând cu luna iunie, avem posibilitatea ca să
vă oferim cel puțin un film cu tematică religioasă la biserică. Avem niște
filme excepționale, pe care nu le veți putea vedea la televizor. Pentru luna
iunie vom difuza filmul Lavra Pociaev. E
vorba de istoria zbuciumată a unei mânăstiri ucrainiene din vremea invaziilor
tătare până în vremea regimului comunist. Vizionezi acest film cu lacrimi în
ochi, impresionat profund de puterea extraordinară a rugăciunii, sfinților,
moaștelor și icoanelor, de credința acelor oameni, Filmul va fi difuzat la biserica
din Bârda vineri, 17 iunie, ora 19, iar la biserica din Malovăț vineri, 24
iunie, ora 19. Vă așteptăm cu drag!
*
Lucrări în comună. În Bârda a fost terminat de asfaltat
drumul principal, cât și toate ulițele din Mucești, Memești și Rolești. Domnul viceprimar Sfetcu Aurel s-a
implicat în realizarea acestei lucrări. Îi mulțumim.
*
Zâmbete.●,,- Serviți mormoloci în
acest restaurant?” ,,- Servim pe oricine! Luați loc!” ●,,Românii la olimpiadă în prima zi
au luat o medalie; a doua zi au mai luat una; a treia zi i-au prins!” ● Nu te îngrijora în legătură cu bătrânețea. Nu ține
mult! ● ,,-
Dvs. când mergeți cu colindul?” ,,- Noi, mânca-ți-aș, mergem cu colindatul
decât ,,Când boierii nu-s acasă!” ●
,,- De ce nu au voie ardelenii să spună bancuri decât până joi?” ,,- Să
nu-i apuce râsul duminica la slujbă!”
*
Botezuri. În ziua de 28 Mai am oficiat Taina Sf. Botez
pentru Bubatu Luca-Mihai, fiul Domnului Bubatu Bogdan-Alexe și al Doamnei
Bubatu Raluca-Octavia din Timișoara. Să le trăiască!
*
Program.
În luna iunie avem următorul program de slujbe: 4 Iunie(Malovăț-Bârda); 5 Iunie(Malovăț); 9 Iunie(Bârda, slujbă; pomeniri la Malovăț, la ora 12); 11 Iunie(Malovăț- Bârda); 12 Iunie(Bârda); 18 Iun.(Malovăț-Bârda); 19
Iun.(Malovăț); 20 Iun.(Malovăț);
24 Iun.(Bârda, slujbă; pomeniri la
Malovăț, la ora 12); 25 Iun.(Malovăț-Bârda);
26 Iun.(Bârda); 29 Iun.(Pomeniri dimineața la Bârda; slujbă la Malovăț). În restul
timpului, la orice oră din zi sau din noapte, preotul poate fi găsit la
biserică, acasă, ori la telefon: 0724. 99. 80. 86. Mai poate fi
contactat pe adresa de e-mail: stanciulescubarda@gmail.com.
Hristos a înviat!
Pr. Al. Stănciulescu-Bârda
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu