Lucreția Berzintu
Referendumul din Regatul
Unit al Uniunii Europene
Un referendum este organizat joi, pe 23 iunie 2016, când se va decide dacă Marea Britanie ar trebui
să plece sau să rămână în Uniunea Europeană.
Pe înțelesul
tuturor, un referendum este de fapt un vot în care toată lumea (sau
aproape toată lumea cu drept de vot) va răspunde la o întrebare, prin ”Da” sau ”Nu”.
Oricare parte va fi considerată
câștigătoare dacă va obține mai mult de jumătate din
totalul voturilor exprimate. Nu există nicio condiție de prezență minimă la
vot.
Prim-ministrul David Cameron a promis parlamentarilor săi că, dacă
va căștiga alegerile generale din 2015, va deveni unul care va
avea ceva de spus în relația cu UE. El
a susținut că din 1975, când a votat să
rămână în UE, într-un referendum, nu a avut nimic de spus. UE
s-a schimbat foarte mult de atunci, câștigând mai mult control asupra vieții
oamenilor de zi. Domnul Cameron a spus: "Este timpul ca poporul britanic să
aibă un cuvânt de spus, este timpul să rezolve această problemă europeană în
politica britanică", conform știrilor de la BBC.
Pentru o înțelegere
clară de către publicul cititor aduc în memorie câteva lucruri despre UE. Uniunea
Europeană - cunoscută adesea ca UE -
este un parteneriat economic și poliitic care implică 28 de țări europene. A
început după al doilea război mondial pentru a promova cooperarea economică.
De-a lungul anilor s-a dezvoltat foarte
mult și a devenit o ”piață liberă”care permite circulația liberă a bunurilor și
oamenilor ca și când ar fi o singură țară. UE are propria monedă, euro, fiind folosită de 19 țări
membre, are propriul parlament și stabilește acum norme într-o gamă largă de
domenii - inclusiv asupra mediului, transportului, drepturilor consumatorilor și
chiar lucruri, cum ar fi taxele de telefon mobil.
Referendumul din Marea Britanie are o singură întrebare: Regatul Unit rămâne membru al Uniunii
Europene sau va părăsi Uniunea Europeană?
Dacă se votează pentru
ieșirea din Uniunea Europeană se folosește cuvântul ”Brexit”, o prescurtare a
fuziunii cuvintelor din Marea Britanie și ieșirea din UE. Este același mod ca
al Greciei pentru ieșirea din UE, în trecut, când s-a numit Grexit.
Vor vota cetățeni
britanici, irlandezi, cei de peste 18 ani care sunt rezidenți în
Marea Britanie, cetățeni britanici care
trăiesc în străinătate și care au fost în registrul electoral, în Marea
Britanie, în ultimii 15 ani. Membrii ai Camerei Lorzilor și cei de peste 18 ani
care sunt rezidenți în Gibraltar, vor fi, de asemenea eligibili, spre deosebire
de alegerile generale.
În mod alternativ va fi posibilă și votarea prin poștă după însușirea instrucțiunilor
din Ghidul Comisiei Electorale. Britanicii din străinătate pot vota on-line,
după înregistrarea la: gov.uk/register-to-vote.
David Cameron a vrut să schimbe regulile de aderare al Regatului Unit la UE.
Astfel, în luna ianuarie și februarie, a urmărit încheierea unui acord cu alți
lideri ai Uniunii Europene pentru a schimba condițiile de membru al Marii
Britanii ce va intra în vigoare, imediat, în cazul în care voturile din Regatul
Unit vor fi pentru a rămâne în UE. Astfel, Marea Britanie va avea statut
”special” în cadrul clubului de 28 de națiuni și-i va ajuta la selectarea unor
lucruri care îi determină pe oamenii britanici să spună că nu le place
despre UE. Spre exemplu, nu le place nivelul ridicat al imigrației și renunțarea la capacitatea de a rula propriile lor
afaceri.
Principalele puncte ale acordului sunt:
1. Alocația pentru copii - lucrătorii migranți vor avea
în continuare posibilitatea de a trimite bani din beneficii pentru copiii lor în țara de origine - domnul Cameron a vrut să
pună capăt acestei practici - dar plățile vor fi stabilite la un nivel care să
reflecte costul vieții în țara lor de origine, mai degrabă decât rata integrală
din Regatul Unit.
2. Plățile în favoarea bunăstării migranților - dl
Cameron vrea reducerea cuantumului prestațiilor lucrătorilor slab plătiți din alte națiuni UE. Astfel, când obțin un loc de muncă în Marea
Britanie se va elimina unul dintre motivele pentru care oamenii vin în Regatul
Unit în număr atât de mare. Noii sosiți
nu vor putea solicita credite fiscale și alte plăți de ajutor imediat - dar va
câștiga în mod gradat dreptul la mai multe beneficii.
3. Păstrarea lirei - domnul Cameron a declarat că Marea
Britanie nu va adera la moneda euro. El a dat asigurări că țările din zona euro
nu vor fi împotriva Marii Britanii pentru a avea o altă monedă. Orice sumă, de
bani britanici, cheltuită
pentru salvarea națiunilor din zona euro, care au probleme, va fi de asemenea
rambursată.
4. Protecție pentru City of London - Măsuri de protecție
pentru marea industrie a serviciilor financiare din Marea Britanie de a preveni
reglementările din zona euro să fie
aplicate.
5. Rularea propriilor sale afaceri - Pentru prima dată va
exista un angajament clar că Marea Britanie nu va face parte dintr-o mișcare
spre "uniune tot mai strânsă" cu alte state membre ale UE - unul
dintre principiile fundamentale ale UE. Acest lucru va fi încorporat într-o
modificare a tratatului UE. Domnul Cameron a asigurat, de asemenea, un sistem
de "cartonaș roșu" pentru parlamentele naționale ceea ce face mai ușor
ca guvernele să se adune împreună pentru a bloca legislațiile nedorite. În
cazul în care 55% din parlamentele naționale ale UE aduc obiecții cu privire la
o parte a legislației UE atunci aceasta va fi regândită.
Publicul britanic este împărțit în mod egal, potrivit
sondajelor de opinie, cine vrea să iasă
din UE și cine vrea să rămână în UE.
a) Cei care doresc ca Marea Britanie să iasă din UE ei cred că li se impun
prea multe reguli cu privire la afaceri și cheltuieli de miliarde de lire
sterline pe an, în cotizațiile de membru pentru puțin în schimb. De asemenea ei
doresc ca Marea Britanie să preia controlul deplin al frontierelor sale pentru
a reduce numărul persoanelor care vin pentru a lucra. Unul din principalele
principii ale aderării la UE este ”libera circulație”, ceea ce înseamnă că nu
este nevoie de a obține o viză ca să mergi și să trăiești într-o altă țară a
UE. De asemenea, ei se opun ideii de ”uniune tot mai strânsă”, văzând în asta
crearea ”Statelor Unite ale Europei”.
b) Cei care doresc ca Marea Britanie să rămână în UE ei cred că au de câștigat din calitatea de
membru - duce la vânzarea mai ușoară a produselor către alte țări din UE, fluxul de imigranți, dintre care majoritatea
sunt tineri și dornici să muncească, sunt o forță de creștere economică și ajută la plata
serviciilor publice. De asemenea, ei cred că statutul Marii Britanii în lume
s-ar deteriora dacă ar
părăsi UE și că sunt mai siguri ca parte a clubului 28 națiuni decât să meargă de unul singur.
Prim-ministru, David Cameron, vrea ca Marea Britanie să rămână
în UE; acum el are niște puteri obținute de
la ea. Președintele american Barack Obama vrea, de asemenea, ca Marea Britanie
să rămână în UE, ca și alte națiuni UE, cum ar fi Franța și Germania.
Marile afaceri - cu câteva excepții - tind să fie în favoarea Marii Britanii
de a rămâne în UE deoarece este o modalitate mai ușoară pentru transferul de
bani, de oameni și produse din întreaga lume. Dar alții nu sunt de acord să
rămână în UE, ar permite Regatului Unit să negocieze acorduri comerciale ca țară
a lor, mai degrabă, decât să fie una din 28 de națiuni. Multe firme mici și
mijlocii ar aprecia o reducere a birocrației și a ceea ce ei văd în
reglementări mărunte. Dacă Regatul Unit va ieși din UE oamenii ar depinde de tipul de afacere din
Marea Britanie în acord cu UE după ieșire. În cazul în care s-a rămas în cadrul
pieței unice, aceasta ar păstra aproape sigur dreptul de liberă circulație cetățenilor
Regatului Unit să lucreze în UE și vice-versa. În cazul în care guvernul a
optat să impună restricții la permise de muncă atunci alte țări ar putea, pe bază de reciprocitate să aplice vize de
muncă.
Dacă Marea
Britanie va părăsi UE, perioada minimă după vot ar fi de doi ani. În acest timp
Marea Britanie va continua să respecte tratatele și legile UE, fără să
participe la vreo luare a deciziilor, astfel cum a negociat acordul de
retragere și termenii relației sale cu 27 de națiuni. În practică aceasta poate
dura mai mult de doi ani, în funcție de modul în care se merge la negocieri.
Rezultatul referendumului nu este un punct de vedere
juridic. Parlamentul trebuie să
treacă toate legile pe care le va primi Marea Britanie din blocul celor 28 de
națiuni, începând cu abrogarea Legii Comunităților Europene din 1972.
Acordul
de retragere ar trebui, de asemenea, să fie ratificat de Parlament.
Parlamentarii, din punct
de vedere tehnic, ar putea bloca o ieșire din UE dar ar fi văzută ca o
sinucidere politică, de a merge împotriva voinței poporului exprimată prin
referendum.
Lucreția Berzintu
8 iunie 2016
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu