1Decembrie
2018, o sută de ani de la înfăptuirea României Mari, urmașii știu să o
sărbătorească...
La Băcani, comună în județul Vaslui, apare revista de
cultură chiar cu numele acesta, Băcanii, redactor șef Vasile Fînaru, un
localnic, în decembrie anul trecut și-a sărbătorit cel de-al treisprezece-lea număr, este sponsorizată
de Primăria comunei – cinste ei! – prilej cu care, redacția și toți din comună
s-au pregătit cum se cuvine. O spune însuși editorialul publicației, numărul
13, anul IV, autori Vasile Fînaru și prof. Emilia-Elena Bîrgău.
...”La 1 Decembrie 2018, la înfăptuirea României Mari, când
poporul român își vedea înfăptuit idealul pentru care luptase timp de secole,
vărsându-și sângele zeci de generații pentru a dărâma ultima rămășiță a granițelor
ce despărțeau pe români de români, o contribuție și-au adus și cetățenii
comunei Băcani, în frunte cu bravul
erou, generalul Gheorghe Naumescu și cei alți 56 de eroi din Băcani, căzuți în
acest război. Ei sunt trecuți pe placa de marmură a monumentului din satul
Băcani și în cărțile de istorie locală.
Vitejia și
patriotismul generalului Gheorghe Naumescu l-a impresionat pe Vasile Fînaru,
redactorul șef al revistei Băcanii, care a construit un bust al marelui erou de
la Prunaru. Construcția bustului a fost
sponsorizată de ing. Viorel Mihăilă, fiul satului și realizată de sculptorul
Dragoș Mihăilă, fiul acestuia. O contribuție la construirea monumentului a adus
și Costică Secrieru, pensionar militar.
Festivitatea Zilei Naționale a României, în satul Băcani, a început cu o slujbă de pomenire a
eroilor comunei la Monumentul Eroilor,
oficiată de preoții Cristian-Liviu Țilea și Bogdan Halapciuc, după care au fost
depuse coroane de flori din partea
Primăriei și Consiliului Local Băcani.
Activitatea a continuat cu dezvelirea bustului
generalului Gheorghe Naumescu, la care au participat personalități de frunte
ale culturii bârlădene și vasluiene. În urma invitației primarului Vasile
Stoica, fostul prefect, Daniel Olteanu, și colonelul Pavel Pavelescu, președintele
Asociației „Cultul Eroilor” din Bârlad au dezvelit bustul generalului Naumescu.
Profesorul și publicistul Dan Răvaru, prezent la
activitate, a făcut un scurt istoric al războiului de reîntregire națională la
care au participat soldați din comuna Băcani în frunte cu colonelul, avansat apoi
- generalul Gheorghe Naumescu.
A impresionat scrisoarea trimisă familiei de Gheorghe
Naumescu, înainte de a-și da sufletul pe patul Spitalului militar din Sofia,
citită de Vasile Fînaru: „Mor fericit,
dragă soție și iubiți copii, pentru mărirea și onoarea neamului românesc,
pentrul libertatea fraților asupriți; vă
recomand, dragii mei, să deveniți
înainte de toate buni patrioți, această iubire să fie dezinteresată și așa de puternică încât să fie capabilă de toate devotamentele și de toate sacrificiile. Când
veți fi mari, să fiți gata în tot momentul și la cea dintâi chemare a patriei
să vă jertfiți la nevoie. Mor fericit că în viață am avut nobila misiune de a
face educație patriotică unui regiment de viteji, le-am pregătit sufletul lor
și le-am deșteptat conștiința înaltei datorii față de scumpa noastră patrie”.
„Șarja de la Prunaru” a reprezentat una din cele mai eroice acțiuni
de luptă ale armatei române din timpul Primului Război Mondial. Șarja de
cavalerie a avut loc pe data de 20 noiembrie 1916 în localitatea Prunaru,
județul Teleorman, și a fost o componentă a Bătăliei pentru apărarea
Bucureștiului, astfel descrisă de Constantin Kirițescu în cartea sa „Istoria războiului pentru întregirea
neamului 1916-1919”, vol. I: „De după
garduri, din mărăcinișuri, de pe ferestrele caselor și podurilor, dușmanul
ascuns cu zeci de mitraliere, aruncă o grindină
de gloanțe asupra falnicului regiment. Cai și călăreți cad grămadă unii
peste alții. Regimentul e distrus. Două sute de oameni rămân pe câmpul de
luptă, formând împreună cu cadavrele cailor, mormane de carne sângerândă.
Printre ei, toți ofițerii regimentului în cap cu bravul lor comandant”.
Paradoxal, a scris presa, colonelul Naumescu Gheorghe,
comandantul regimentului care a condus în fruntea trupei sale atacul, deși
bolnav ( pneumonie și o rană dintr-o operație ce nu se închidea de câtva
vreme), ci a fost luat prizonier și internat în Bulgaria, unde a murit în luna
iulie 1917, răpus de mizeria binecunoscută a lagărelor bulgărești de atunci.
Comanda regimentului a luat-o locotenent-colonelul Pop Emanoil, ajutorul de
comandant, pe care l-a condus cu destoinicie până în 1919, participând la
Bătălia de la Mărășești și campaniile pentru apararea Unirii din Basarabia și
Ungaria.
Corpul neînsuflețit a lui Naumescu Gheorghe, care fusese
înaintat postmortem la gradul de general, a fost adus din Bulgaria, cu
onorurile de rigoare în anul 1927. Deși foștii inamici, bulgarii, atașaseră
vagonul mortuar la un tren expres, autoritățile românești ce trebuia să se ocupe de aspect, au trimis de
la București vagonul atașat la un tren de marfă care a ajuns la Bârlad la 1
iulie 1927.
Cei câțiva de la Prunaru, care au scăpat cu zile, au
devenit ulterior Legende vii, sublocotenentul Ioan Hristea, viitor comandant al
regimentului 2 călărași-cercetare, prezent și în campania din 1942, cu fapte
deosebite și atunci; sergentul Alexandru Chitan, salvat miraculos a ajuns și
mai miraculos la regiment, înainte să se fi desfășurat Bătălia de la Mărășești; locotenentul
Constantin Postelnicescu și ceilalți, puținii, au intrat și ei în nemurirea cuvenită.
...„Preoții prezenți au oficiat slujba de sfințire a
monumentului, după care a avut loc depunerea de coroane de flori din partea
Primăriei Băcani, a Școlii Gimnaziale nr.1-Bacani, a Casei de Ajutor Reciproc a
Pensionarilor „Elena Cuza”, Bârlad.
Daniel Olteanu a luat cuvântul și a prezentat importanța
și necesitatea intrării României în Primul Război Mondial și a elogiat lupta
poporului român pentru unitate. Primarul Vasile Stoica a rostit o alocuțiune în
care le-a transmis locuitorilor comunei și celor prezenți cele mai bune gânduri
cu ocazia Zilei Naționale.
După încheierea acțiunii din fața Căminului Cultural
Băcani, unde este amplasată statuia eroului de la Prunaru, activitatea a
continuat pe scena Căminului Cultural, unde elevii Școlii gimnaziale de care
s-a amintitit, cu producții literare au omagiat eroii care au luptat pentru
reîntregirea neamului românesc, au cinstit limba și tradiția românească și i-au
urat României Mari „La Mulți ani!” Elevii coordonați de prof. Maricica Codreanu, dirigintă,
au prezentat un colaj de versuri și cântece care ne-au dat speranțe: „Doamne,
ocrotește-i pe români!”, „Pe Câmpia Libertății”, „Apa trece, pietrele
rămân”, iar corul pregătit de prof Stan
Ioan a interpretat cu talent cunoscutele cântece „Treceți batalioane române
Carpații” și „Cântec de cătănie”.
În aceeași zi a fost dezvelită și statuia unei lebede
prin ciocul căreia curge apă potabilă.
Ea este amplasată lângă monumentul eroilor și a fost construită de
Vasile Fînaru cu sprijinul financiar al personalităților din fruntea comunei:
Vasile Stoica, primar, Constantin Matei, fost primar, Corneliu Mărgărint,
viceprimar, Costică Secrieru, pensionar militar, Cătălin Pletea,
medic-veterinar, Luigi Cosma, director S.C.Energoconstruct S.R.L. Băcani, Elena
Acasandrei, fiică a satului Suseni, Cristian-Liviu Țilea, preotul parohiei
Băcani, Cătălin Epure, fiu al satului Suseni, lucrarea aparținând ca artă
meșterilor Dorel Pletea și Romică Grădinaru”.
Se subliniază, „în zilele precedente datei de 1 Decembrie
2016, cadrele didactice cât și elevii, inclusiv grădinițele, au desfășurat activități dedicate
Zilei Naționale, de la programe artistice care au cuprins poezii, cântece,
scenete, până la activități practice tematice, insuflându-le astfel copiilor de
la cele mai mici vârste bucuria și mândria de a fi român”.
În completare, revista Băcanii cuprinde numeroase
ilustrații despre Ziua Națională, articole despre Crăciun și Anul Nou,
tradiții, nu lipsește nici bineprezentul profesor, literat și istoric Dan
Ravaru, cu „Mircea Eliade și Anul Nou” în „Istoria credințelor și ideilor religioase”, redarea din arhive a Legendei lui Moș Crăciun,
versificare de Lăcrămioara-Iolanda Ivan
(atenție gramatica!) dar și a filelor de
istorie despre localități ținutuale,Portari de lângă Vaslui, Portărești de
lângă Bârlad, amândouă “descălecate
de către jupân Oan, portarul Sucevei”, puse în revista de față de prof. Romeo Chelaru...
Utile pentru concursuri cu elevii careurile semnate de Serghei
Coloșenco, mereu prezente în presa
bârlădeană versurile semnate Alexandru
Vlahuță.
Suficient de larg colectivul redacțional, mic numărul
celor care semnează în Băcanii...
Ion N. Oprea
5 ianuarie 2017
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu