Centrul Cultural MIHAI
EMINESCU
Str. Jean Louis Calderon nr. 39
Colocviile de Marți
29 mai 2018, 5 pm
Anul X nr. 5 (105)
Tema: MAIUS
FLORAR
Recital Sergiu Cioiu
Frații Vasile și Eugen Menzel:
Povestim, povestim,
----------------------------
Coordonator: Dr. George
Anca
-------------------------------
GABRIELA TANASE
Se risipeste aura de basm
cu toate ale toamnei dulci ispite
candoarea frunzei intra in marasm
un soare orb aluneca-n orbite
...
Si creste-n mine dragostea de ploi
cuminte prabusire-n vesnicie amara
de ceata blanda peste oase moi
pe care lutul cald le infasoara
Imi trec fiori prin creier si prin
trup
icoana frunzei a cazut din rama
copacii intind paduri de maini spre
cer
si-n rugaciuni pagane incep sa geama
oglinda zilei crapa de rugina
si spaime vechi, caderi in gol
ma-mbie
curand pe aura topita a toamnei
o sa danseze trista o stafie.
PUȘI
DINULESCU
Prizonierul
Eu — prizonier în vârsta mea,
Tu — liberă ca un lăstun...
Nu poţi nici tu
Din închisoare să mă scoţi...
...
Eu vârsta-mi duc
Ca o cămilă
Cu cocoaşa plină
De prea multă-nţelepciune...
Şi-afară, totuşi,
Vântul se zbenguie,
La fel ca pe atunci,
Când mă izbeam cu pieptul de aer
Şi alergam zălud
În urma ta, care erai
Altcineva, bine-nţeles...
Dar cine ştie ce contează?
Vântul, probabil numai vântul,
Vântul şi şopârlele, care pândesc
Pe malul râului...
Şi soarele de dimineaţă,
izbind în calea gâzelor,
Abia trezite...
Şi totul e atâta de departe...
Doar furia a mai rămas,
Furia de-a mai culege
Câte-un gând uitat,
Un flash trecut prin stropii,
Ce mai cad
Dintro cascadă obosită...
Sunt prizonier în viaţa mea de azi
Şi te privesc cu ochii mari şi
bulbucaţi...
Şi treci... şi treci şi tu prin azi,
Cu zâmbetul de paradis
Şi uchii-mi bulbucaţi plesnesc
De-atâta vis şi-atâta nedreptate!
DIMITRIE GRAMA
Dialoguri
nemiscat!
sunt?
aproape de tot
aproape de mine
unde?
aici se construiesc
palate de fulgi
palatele cu umbre?
nemiscate
una peste
cealalta
vai, ce povara!
dece
nu mi-ai spus
ca asa
va fi mereu?
taci
si ma golesti
de memorii!
ascult?
esti aici?
muzica asta
e glasul tau?
da,
tacerea!
vai, ce povara!
mai bine
singur!?
ce e mai rau?
binele sau
raul?
ce e mai bine?
raul sau
binele?
neliniste
in miscare
si uite
din nimic,
universuri!
hai, continua
hai, joaca-te
cu voalul
acela ridicol….
acum acopera
cu el
lumea!
lumea?
vai,
ce povara!
LAO-ZI
DAO (25)
Înaintea nașterii Cerului și
Pământului,
Exista o materie fierbinte tulbure,
Nemărginită și liniștită,
Nedependentă și neschimbătoare,
Răspândită pretutindeni
Și nepieritoare:
Ea poate fi socotită Izvorul Lumii!
Nu-i știu numele,
I-aș spune DAO;
Obligat s-o numesc, îi zic
„Nemărginita”;
„Nemărginita” înseamnă că se întinde
pretutindeni,
Extinzându-se, se depărtează,
Îndepărtându-se, ea se întoarce
înapoi;
Iată de ce DAO este nelimitat,
Cerul este imens,
Pământul este întins,
Prințul este maiestuos!
Există, astfel, „Cele 4 lucruri
mari”,
Iar prințul este unul dintre acestea.
Prințul întronează ordinea pe Pământ,
Pământul urmează legile Cerului,
Cerul se supune lui DAO,
DAO acționează conform naturii sale
proprii!
Traducere de Ilie Vasile-Drugan
THOMAS GRAY
ELEGIE SCRISĂ ÎNTR-UN CIMITIR DE ȚARĂ
Epitaful
În poala gliei capu-și odihnește
Fără noroc și faimă un băiat.
Umil născut, Știința sta
mutește,
Melancolia și l-a însemnat.
Pe cât de darnic sufletul său sincer,
Ceru-i trimise tot așa agape:
A dat Mizeriei ce-avea, plâns înger,
Primi din cer (ce vruse) un aproape.
Fragilități nemaicătând vederii,
Or vreun păcat în cruntul apogeu
(Sperând și ele-n tremurul zăcerii)
Pogoară Tatăl său și Dumnezeu.
ELENA
POPESCU
TE-AI DEPĂRTAT
Te-ai depărtat prin celelalte gânduri
atât de mult, de gândul cel dintâi
şi până-n clipa când te vei întoarce,
nu vei putea să pleci, nici să
rămâi...
ELP
-------------
Urmariti intreaga tema a Colocviului
de azi pe adresa de mai jos:
https://georgeanca.blogspot.com.au/2018/05/kavya-purusha.html
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu